publicitatea mediaticA

"Publicitatea este substitutul modern al argumentarii; functia ei fiind de a prezenta ce e mai prost drept mai bun."

(George Santayana)

1. DELIMITARI CONCEPTUALE SI DEFINITII

Daca la inceputurile sale publicitatea se facea intr-o maniera mai mult intuitiva, in principal prin informare, bazandu-se pe geniul unor creativi de exceptie, tendinta actuala este de a apela din ce in ce mai mult la cercetare de specialitate si abordari stiintifice. Obiectivul publicitatii moderne si postmoderne este de a se transforma mai degraba intr-o investitie, renuntand la hazard, de a aborda consumatorul pe baza unor tehnologii si instrumente de comunicare fundamentate stiintific, bazate pe un aparat conceptual solid, pe viziune si abordare strategica.

Cele mai influente definitii ale publicitatii provin din stiintele comunicarii (fiind

definitii in care accentul este plasat asupra publicitatii ca proces comunicational) si din marketing (in care accentul este plasat asupra publicitatii ca proces economic). Din multitudinea de definitii am ales doar cateva, cu intentia de a surprinde multiplele aspecte ale acestui domeniu, privit fie ca un proces de comunicare , fie ca unul economic sau doar ca un domeniu de activitate. Exista multe definiri ale publicitatii ca tip de comunicare; fara a se contrazice, ele aduc unei definitii pur comunicationale elemente de deontologie si de cazuistica complexitatea acestui act comunicational.

"Publicitatea este unul din elementele utilizate, de regula pentru prezentarea convingatoare a produsului sau serviciului catre cumparator sau utilizator. Pentru multi dintre cei implicati ca : beneficiari de reclama, agenti de publicitate sau consumatori, publicitatea reprezinta elementul de comunicare principal in mixul de marketing. De fapt, publicitatea este cel mai evident element si poate fi lesne de identificat.

Publicitatea asigura legatura intre produse sau servicii si oameni. Pentru a fi eficienta, in acest sens ea trebuie sa corespunda produselor si sa fie relevanta pentru oameni in exprimarea si sustinerea unui avantaj competitiv. Aceasta este versiunea generalizata sau generica a strategiei pentru care este conceputa fiecare reclama. Specificul marcii, specificul nevoilor consumatorilor si specificul avantajului competitiv determina strategia pentru care este conceputa o reclama sau o campanie publicitara. Totusi, indiferent de gradul sau de specificitate, nu strategia este cea care concepe publicitatea. Pentru fiecare strategie, exista un principiu, un numar nedeterminat de solutii creative posibile."(Mihaita, N, 2008; apud Ghilezan M., 2008)

"Publicitatea este un camp de complexitate ridicata al practicii sociale. Se intalnesc aici fenomene si procese care fac obiectul de cercetare al unor discipline stiintifice de mare traditie: sociologie, psihologie, mitologie, estetica etc. Aceasta complexitate face ca incercarea de a da o definitie publicitatii sa fie sortita esecului; nici o definitie nu poate cuprinde bogatia de caracteristici ale campului care ne intereseaza."(Popescu, C., apud Ghilezan M., 2008)

In aceste pagini termenul publicitate va fi folosit drept corespondentul romanesc al termenului advertising.

Este de semnalat si faptul ca, pe langa acceptiunea gresita care i se atribuie adesea si pe langa acceptiunea corecta si foarte precisa deja mentionata (data de American Marketing Association si de cei care lucreaza in publicitate sau se ocupa intr-un fel sau altul de ea), termenul romanesc publicitate cunoaste inca una, mai larga decat a doua; conform celei de-a treia acceptiuni, publicitate ar acoperi si alte operatii, de complexitate variabila: definirea categoriilor de public-tinta, cercetarea comportamentului cumparatorului, elaborarea mesajelor publicitare, stabilirea planului mediatic, masurarea eficientei reclamelor etc., operatii cuprinse in activitatea de marketing , in campaniile de promovare a diverselor produse si servicii. In acceptiunea foarte precisa mentionata (a doua), publicitatea este o parte componenta a marketingului; in acceptiunea largita, publicitatea tinde sa se confunde cu marketingularacteristici ale campului care ne intereseaza.

American Marketing Association (Asociatia Americana de Marketing) defineste advertising drept orice forma platita de prezentare si promotiune non personala de idei, bunuri si servicii pe care o foloseste o firma specifica". Este usor de inteles, pe de-o parte, ca advertising este un caz particular de publicity, pe de alta parte, ca atunci cand laudam o carte, un film, un autor, o haina etc. Unei persoane sau unui grup de persoane nu facem publicitate in sensul comercial al termenului.

Activitatea de media in publicitate desemneaza intreg ansamblul de activitati legate de ׃

Achizitionarea si gestionarea spatiilor si timpilor media;

Elaborarea strategiilor de amplasare a mesajelor publicitare (reclamelor) in canalele de comunicare in masa sau neconventionale;

Realizarea planurilor de media.

"Publicitatea este o comunicare de masa facuta de cei care cumpara un spatiu, mai ales in mass-media, pentru asi difuza propriile mesaje promotionale. Aceste mesaje sunt in general eleborate de o agentie de consiliere in publicitate sau comunicare. Publicitatea are drept obiectiv sa faca cunoscuta si sa puna in valoare un produs sau o marca, un serviciu sau o activitate, o institutie sau o cauza impotranta, un grup sau o persoana. Publicitatea imbraca deseori forma concreta a unui anunt, dar ea poate sa utilizeze si mijloace din afara mass-media ׃ publicitatea la locul de vanzare, promavarea, targuri, expozitii, publicitatea directa prin posta (mailing), publicitatea prin telefon (phoning) sau editari publicitare."(Bernard, J, C, 2001, p.147)

In publicitate actioneaza trei tipuri de protagonisti principali ׃ ofertantii de reclama, care finantiaza actiunile publicitare pentru a-si promova activitatea, mass-media, care isi vand spatiul ca "suport" al campaniilor publicitare, agentiile de publicitate si de comunicare, care concep si realizeaza aceste campanii.

2FORMELE SI OBIECTIVELE PUBLICITATII

Deoarece exista mai multe forme si multe utilizari ale publicitatii este dificil sa se faca generalizari referitoare la calitatile ei distincte ca si competenta a mixului promotional. Totusi pot fi remarcate urmatoarele caracteristici ale acesteia:

Prezentare publica: Publicitatea este un mijloc de comunicare destinat publicului larg. Caracterul sau public confera produsului caruia i se face reclama un fel de "legitimatie" si totodata, sugereaza ca oferta referitoare la produsul respectiv este standardizata. Deoarece exista mai multe persoane care receptioneaza acelasi mesaj, cumparatorii stiu ca motivele pentru care ei achizitioneaza produsul vor fi intelesi de catre marele public.

Puterea de influentare Reclama e un mijloc de comunicare influent, care permite vanzatorului sa repete un mesaj de foarte multe ori. De asemenea, ea permite cumparatorului sa receptioneze si sa compare mesajele venite din partea diferitilor concurenti. Publicitatea pe scara larga facuta de un anumit vanzator spune ceva pozitiv despre marimea, puterea si succesul acestuia.

Expresivitate sporita: Publicitatea ofera ocazia de a se realiza o prezentare a firmei si produselor ei, prin intermediul utilizarii artistice textului tiparit, a sunetului si a culorii.Totusi uneori, expresivitatea acestui instrument publicitar poate slabi mesajul sau poate distinge atentia publicului de la el.

Caracterul impersonal: Publicitatea nu poate fi tot atat de insistenta ca un agent de vanzari al unei firme. Auditoriul nu se simte obligat sa fie atent sau sa-i raspunda in vreun fel. Publicitatea este capabila doar de monolog, nu de dialog cu auditoriul.

Obiectivele publicitatii dupa Teodorescu Bogdan pot fi impartite in functie de intentia ei, care poate fi:

de a informa ;

de a convinge ;

de a reaminti.

Publicitatea informativa este folosita intens in perioada de pionierat pe piata unei categorii de produse, atunci cand obiectivul este de a genera o cerere primara. Astfel, industria iaurtului a trebuit, la inceput, sa informeze consumatorii cu privire la avantajele nutritionale ale iaurtului si multiplele sale utilizari.

Publicitatea persuasiva devine importanta in etapa concurentei, atunci cand obiectivul unei firme este de a atrage o cerere selectiva pentru o anumita marca. Majoritatea reclamelor apartin acestei categorii. De exemplu, firma Chivas Regal incearca sa convinga clientii ca preferarea acestei marci de whisky le va conferi un statut social mai ridicat decat consumul oricarei alte marci  de whisky scotian. Unele reclame persuasive s-au deplasat catre categoria de publicitate comparativa, care incearca sa stabileasca superioritatea unei anumite marci de produs prin comparare cu una sau mai multe marci apartinand aceleiasi clase de produse. Publicitatea comparativa a fost utilizata in cazul unor categorii de produse cum ar fi deodorantele, hamburgerii, pastele de dinti, pneurile si automobilele. Corporatia Burger King a realizat pentru unitatile sale o publicitate comparativa, cu ajutorul careia a invins firma McDonald's in 'razboiul' dintre metodele frigerii la flacara a hamburgerilor si metoda prajirii acestora in tigaie. In cazul folosirii unei metode comparative, o firma trebuie sa se asigure ca poate dovedi justetea pretentiilor sale de superioritate si ca nu poate fi contraatacata intr-un domeniu in care cealalta marca (cu care se compara) este mai puternica.

Publicitatea de reamintire este foarte importanta in cazul produselor aflate in etapa maturitatii. Costisitoarele reclame in 4 culori pentru produsele Coca-Cola, aflate in magazine nu au scopul de informa sau de a convinge oamenii sa cumpere Coca-Cola, ci de a le reaminti sa o faca. O forma inrudita cu publicitatea de reamintire este publicitatea de asigurare, care cauta sa-i convinga pe cei ce achizitioneaza in mod curent un anumit produs ca au facut o alegere potrivita. Reclamele la automobile vor prezenta adesea clienti satisfacuti ce se bucura de caracteristicile speciale ale noului automobil pe care l-au cumparat.

Alegerea obiectivului publicitatii trebuie sa se bazeze pe o analiza profunda a situatiei existente in acel moment pe piata. De exemplu, daca produsul apartine unei clase de produse maturizate, iar firma respectiva detine pozitia de lider pe piata, si daca utilizarea marcii respective este scazuta, obiectivul cel mai potrivit va fi stimularea respectivei marci. Pe de alta parte, daca produsul apartine unei noi categorii de produse si firma care il comercializeaza nu este lider pe piata, dar marca respectiva este superioara celei comercializate de catre lider, atunci obiectivul adecvat va fi convingerea pietei de superioritate a acelei marci.

Tipuri de publicitate clasificare realizata de Miege B

Exista mai multe criterii dupa care se pot distinge diversele tipuri de publicitate. Inevitabil, deoarece avem de-a face cu un domeniu caracterizat de un dinamism exceptional, aceste categorii se imbogatesc constant si, de aceea, am putut consemna doar o mica parte a lor.Aceasta taxonomie este, de altfel, strict teoretica, deoarece in viata reala putine reclame pot fi incadrate in mod unic intr-o singura categorie din cele care vor fi prezentate mai departe. Pe de alta parte, aceste categorii sunt tot mai numeroase, tot mai multe fiind inventate o data cu dezvoltarea domeniului. Astfel, distingem:

Dupa grupul-tinta al campaniei publicitare ׃

a. publicitate pentru consumatorul final (de produs/serviciu sau de marca);

b. publicitate pentru organizatii (companii) sau categorii profesionale.

Publicitatea pentru consumatorul final este, de altfel, cea mai raspandita forma de publicitate, fiind la randul ei de multe tipuri:

Publicitatea de informare - are ca scop aducerea la cunostinta grupurilor-tinta vizate a diverse informatii: aparitia unui nou produs, avantaje ale unor produse, reduceri de preturi, explicatii de utilizare sau de achizitie etc.

Publicitatea de pozitionare - are ca scop pozitionarea distincta in mintea consumatorului a unui produs/serviciu (a unei marci), pentru a fi mai usor identificat in comparatie cu altele din aceeasi categorie. Acest tip de publicitate este folosit in special in perioadele de crestere si maturitate din ciclul de viata al produsului.

 Publicitatea de reamintire - are ca scop intarirea efectului unor campanii de comunicare anterioare si pastrarea interesului pentru produsul/serviciul (marca) respective sau are ca obiectiv intretinerea si consolidarea notorietatii unor marci deja  foarte cunoscute.

Publicitatea care foloseste un model comportamental - ofera consumatorului un personaj reprezentativ pentru un anumit grup-tinta, care este valorizat de catre acesta si astfel se constiuie intr-un model comportamental demn de a fi urmat. Acesta poate fi un lider de opinie sau o personalitate intr-un anumit domeniu al vietii publice, iar utilizarea produsului/serviciului (marcii) este prezentata ca o explicatie a succesului in domeniul pentru care el este reprezentativ.

Publicitatea care foloseste vedete (de tip star system ) - este foarte asemanatoare cu forma precedenta. In acest caz, insa, nu mai conteaza daca utilizarea produsului/serviciului (marcii) este explicatia succesului acelei personalitati, ceea ce conteaza este doar notorietatea sa si gradul de simpatie de care se bucura in randul publicului. Asocierea transfera o parte din capitalul de notorietate si din atributele vedetei asupra marcii, permitand in acelasi timp identificarea consumatorului cu aceasta.

Publicitatea care foloseste fetisul - este din aceeasi clasa cu ultimele doua, fiind vorba, de exemplu, de marci care prezinta elementele de identificare ale starului, iar achizitia sa devine fetis.

Publicitatea de tip marturie (testimonial) - foloseste drept martor si instanta de informare despre calitatile produsului/serviciului (marcii) o persoana cu un grad ridicat de legitimitate in domeniul respectiv.

Publicitatea care sprijina (endorsment) - foloseste drept element de sprijin pentru marca o persoana cat mai reprezentativa pentru publicul caruia i se adreseaza (adesea o vedeta, dar poate fi si o persoana publica sau lider de opinie care se bucura de vizibilitate si de aprecierea comunitatii, indiferent de domeniul sau de activitate).

Publicitatea de tip demonstrativ - este construita pe demonstrarea efectiva a calitatilor produsului respectiv si este una dintre formele cele mai informative si rationale. Publicitatea in care produsul este tratat ca o vedeta in sine.

Publicitatea de conjunctura - foloseste un moment aniversar sau cu o anumita semnificatie socio-culturala pentru grupul-tinta caruia i se adreseaza.

Publicitatea aparent negativa - este acea forma de publicitate care foloseste o constructie argumentativa de tip reducere la absurd; astfel, intr-o prima etapa se neaga calitatile produsului, apoi se demonstreaza imposibilitatea acestei negatii, ceea ce ofera o justificare pentru achizitia lui.

Dupa scopul campaniei (dupa obiectivele anuntatorului)

a. Publicitatea comerciala - are ca obiectiv principal obtinerea de profit.

b. Publicitatea noncomerciala - nu are ca obiectiv principal obtinerea de profit comercial,

ci este realizata pentru organizatii nonprofit (ONG-uri, asociatii profesionale), pentru guverne sau institutii de stat etc. Se urmaresc de regula obiective precum atragerea de voluntari, determinarea de schimbari in atitudinile si comportamentul unor publicuri, prevenirea atitudinilor ostile ale unor grupuri.

Dupa tipul bunurilor pentru care se realizeaza comunicarea

a. Publicitatea pentru produse/servicii (marci) concrete, numita si "publicitate de produs".

b. Publicitatea pentru nonproduse (bunuri simbolice), numita si "publicitate de idei".

Dupa mecanismul psihologic la care face apel pentru convingerea consumatorilor

a. Publicitatea rationala, numita si publicitate persuasiva sau economica - este o forma de publicitate in principal informativa; ea se adreseaza dimensiunii rationale, economice a individului si face apel de regula la argumente functionale, concrete pentru convingerea acestuia (utilizari, avantaje directe, caracteristicile in sine ale produsului etc.).

b. Publicitatea mecanicista sau behaviorista - apeleaza la principiile behaviorismului si functioneaza in termenii binomului stimul-raspuns. Este utilizata in special pentru produse care solicita un grad redus de implicare a consumatorului si nu urmareste crearea unei relatii de fidelitate intre marca si consumator, ci determinarea unui comportament de achizitie imediat.

c. Publicitatea integrativa - vizeaza dimensiunea sociala a individului, comunica semnificatii sociale si ofera consumatorului prilejul de a-si comunica in fata celorlalti membri ai societatii pozitia sociala.

d. Publicitatea psihodinamica sau sugestiva - se adreseaza structurilor profunde ale

psihismului individului si face frecvent apel la principiile si mecanismele psihanalizei. Cel mai adesea produsul/serviciul (marca) comunicate prin acest tip de abordare publicitara fie urmaresc sa satisfaca principiul placerii, permitandu-i consumatorului sa obtina un anumit tip de satisfactie, fie ii faciliteaza evitarea unei situatii psihice neplacute prin evacuarea din aparatul psihic a unei tensiuni specifice.

Dupa criteriul geografic

a. Publicitate locala

b. Publicitate regionala

c. Publicitate nationala (in unele cazuri, conceptul "national" are un inteles nongeografic, iar publicitatea nationala este publicitatea realizata pentru o marca inregistrata prin intermediul canalelor de comunicare cu acoperire la nivelul unei intregi tari, spre deosebire de cea locala, care presupune utilizarea unor media locale).

d. Publicitate internationala

Dupa tipul mesajului

a. Publicitatea rationala (factuala) - pune accent pe functia de informare, pe prezentarea caracteristicilor si beneficiilor functionale, rationale ale produsului/serviciului (marcii).

b. Publicitatea emotionala - pune accent pe caracteristicile si beneficiile emotionale, intangibile ale produsului, adresandu-se laturii emotionale a individului.

Dupa efectul intentionat de campania de comunicare

a. Publicitatea cu actiune directa - urmareste obtinerea unui efect imediat in urma desfasurarii campaniei de comunicare.

b. Publicitatea cu actiune intarziata - vizeaza obtinerea de efecte pe termen lung asupra

consumatorilor. Din aceasta categorie fac parte campaniile de imagine sau cele de pozitionare de marca.

Dupa tonul comunicarii

a. Publicitatea agresiva - este acea publicitate care deranjeaza consumatorii fie prin folosirea unui ton imperativ, fie printr-o intensitate mare a comunicarii (frecventa mare de difuzare a reclamelor).

b. Publicitatea blanda (neagresiva) - foloseste un ton bland al comunicarii si le ofera consumatorilor posibilitatea unei optiuni.

Dupa continutul mesajului publicitar

a. Publicitatea conotativa - este bazata mai mult pe sugestie, pe transmiterea de emotii si mai putin pe continutul de informatii.

b. Publicitatea denotativa - urmareste in primul rand sa transmita informatii.

DEPARTAMENTUL MEDIA (prezentat de Carmu Rodica)

Odata ce audienta tinta a fost identificata departamentul de media al agentiei determina calea cea mai eficienta prin care mesajul va ajunge la acea tinta. Media planner-ul este persoana care decide ce mijloc de informare va fi utilizat. Aceasta va lua in considerare trei factori :

numarul de persoane care vor fi expuse mesajului (raza de actiune);

de cate ori este nevoie ca o persoana sa fie expusa mesajului pentru a si-l aminti (frecventa);

costurile.

Prezentam in continuare avantajele si dezavantajele principalelor tipuri de mijloace informationale:

Publicitatea prin intermediul Ziarelor

Avantajele utilizarii publicitatii prin intermediul ziarelor

• asigura transmiterea rapida a informatiilor de ultima ora catre consumatori;
• asigura transmiterea mesajului catre un numar mare de consumatori;
• asigura o flexibilitate foarte mare in ceea ce priveste dimensiunile materialului publicitar;
• prin intermediul sectiunilor ce abordeaza diferite subiecte sau a suplimentelor specializate permite transmiterea mesajului catre anumite segmente ale populatiei;
• timpul scurt intre momentul predarii materialului publicitar si cel in care acesta apare in ziar face posibila adaptarea acestuia la noile realitati ale pietei;
• datorita faptului ca oamenii citesc ziarele pentru a afla stirile, ei sunt deschisi sa afle noutatile pe care intreprinderea vrea sa le transmita;
• permite inserarea de cupoane.

Dezavantajele utilizarii publicitatii prin intermediul ziarelor

• ponderea foarte mare a materialelor publicitare in totalul materialelor publicate face ca putine reclame sa fie citite cu atentie si pana la capat;
• foarte putini tineri citesc ziarele. Varsta medie a celor care citesc ziarele in Romania este de 41 ani;
• calitatea scazuta a imaginilor. Din acest punct de vedere lucrurile au mai evoluat insa pe ansamblu calitatea tiparirii nu permite utilizarea unor imagini deosebite;
• utilizarea culorilor este limitata si foarte scumpa.

Publicitatea prin intermediul revistelor

Avantajele utilizarii publicitatii prin intermediul revistelor

• revistele ofera o segmentare precisa a audientei, reducandu-se astfel pierderile generate de costul transmiterii mesajului catre nonprospecti;
• publicitatea prin intermediul revistelor are o viata lunga datorita faptului ca revistele sunt pastrate o perioada mare de timp;
• datorita tehnologiei avansate din domeniul printarii calitatea imaginilor din reviste este deosebita;
• poate fi folosita pentru a obtine un raspuns direct de la consumatori;
• cititorii revistelor cauta sa se informeze, cauta mesajul, sunt deschisi sa receptioneze mesajul;
• investitorul poate prezenta detalii legate de produsul sau, aparitia intr-o revista de specialitate conferindu-i si o anumita autoritate;
• prin includerea in interiorul revistei a unui mecanism special se poate asocia sunet imaginii.

Dezavantajele utilizarii publicitatii prin intermediul revistelor

• de regula, materialele publicitare trebuie puse la dispozitia editurii cu o perioada destul de mare de timp inainte de aparitia revistei ceea ce face ca investitorul sa nu poata reactiona rapid la modificarile de pe piata;

• desi se adreseaza unui public bine definit, de cele mai multe ori o revista nu este citita de majoritatea celor care alcatuiesc segmentul tinta.

Publicitatea prin intermediul televiziunii

Avantajele utilizarii publicitatii prin intermediul televiziunii

• asigura o audienta ridicata, televiziunea adresandu-se unei audiente de masa;
• ofera oportunitati extraordinare in ceea ce priveste creatia, datorita faptului ca pot fi combinate imaginile in miscare cu sunetul;
• ofera flexibilitate in ceea ce priveste durata materialelor publicitare, aceasta putand fi de orice dimensiune (de la 15 secunde pana la 30 de minute sau mai mult);
• ofera credibilitate investitorului;
• ofera flexibilitate in ceea ce priveste planificarea difuzarii materialelor publicitare;
• prin difuzarea materialelor publicitare in cadrul anumitor emisiuni de televiziune se poate transmite mesajul catre segmente bine determinate ale populatiei, reducandu-se astfel pierderile generate de transmiterea mesajului catre nonprospecti;
• prin asocierea mesajului publicitar cu emisiunile in cadrul carora este difuzat, imaginea acestora se transfera asupra produsului sau serviciului promovat.

Dezavantajele utilizarii publicitatii prin intermediul televiziunii:

• costul deosebit de ridicat al acestui tip de publicitate
• costurile inregistreaza o tendinta crescatoare, in conditiile in care audienta la momentul difuzarii materialelor publicitare este in scadere;
• odata cu inventarea telecomenzii si-a facut aparitia fenomenul de 'zipping'(navigare), fenomen ce consta in schimbarea postului pe perioada difuzarii materialului publicitar;
• difuzarea unui numar mare de materiale publicitare determina reducerea eficacitatii acestora. Consumatorul este bombardat cu un numar mare de reclame ceea ce il determina sa nu mai acorde o atentie ridicata acestora;
• mesajul transmis prin intermediul televiziunii este perisabil, daca nu este repetat are toate sansele sa fie uitat de consumator;
• existenta unui numar mare de posturi de televiziune a determinat o crestere a concurentei intre acestea, ceea ce a determinat a scadere a auditorului.

Publicitatea prin intermediul radioului

Avantajele utilizarii publicitatii prin intermediul radioului:

• excelent mijloc de transmitere a mesajului catre segmente bine determinate ale populatiei datorita faptului ca posturile de radio au un public fidel, bine determinat;
• asigura transmiterea mesajului si catre consumatorii aflati in autovehicule;
• costuri reduse de productie a materialului publicitar;
• costurile reduse de productie, perioada scurta de timp dintre momentul predarii materialului publicitar si momentul difuzarii, ofera o flexibilitate deosebita in ceea ce priveste reactia la modificarile pietei;
• datorit fidelitatii ascultatorilor, prin repetarea mesajului se asigura o frecventa de expunere ridicata;
• ofera sprijin campaniilor prin intermediul televiziunii prin asocierea sunetului cu imaginile vazute la televiziune;
• prin asocierea mesajului publicitar cu emisiunile in cadrul carora este difuzat, imaginea acestora se transfera asupra produsului sau serviciului promovat;
• ofera posibilitatea alegerii partii din zi in care este difuzat mesajul.

Dezavantajele utilizarii publicitatii prin intermediul radioului:

• multi ascultatori folosesc radioul ca pe un zgomot de fond, neacordandu-i prea mare atentie;
• datorita faptului ca ii lipseste componenta vizuala, de multe ori impactul este mai redus decat in cazul utilizarii altor mijloace de publicitate;
• cele mai multe posturi radio au o audienta scazuta ceea ce face ca pentru a transmite mesajul la un numar cat mai mare de consumatori sa fie necesara repetarea indelungata a acestuia;
• realizarea unei campanii de publicitate necesita negocierea cu fiecare post in parte;
• bruiajul este foarte mare, numarul reclamelor difuzate fiind mare;
• multi ascultatori schimba postul de radio cand incepe difuzarea reclamelor.

Publicitatea outdoor

Avantajele Outdoorului:

• Reach ridicat;
• Frecventa de expunere ridicata;
• Cost per mie scazut;
• De multe ori ultimul stimul inainte de decizia de cumparare;
• Impact deosebit datorita designului;
• Expunere 24 de ore din 24;
• Este o prezenta ce nu poate fi evitata;
• Poate fi folosit cu rezultate deosebite pentru a obtine un raspuns direct;
• Poate fi folosit pentru a transmite mesajul catre populatia dintr-o anumita zona geografica.

Dezavantajele Outdoorului:

• Nivel scazut al atentiei acordat de public;
• Timp de expunere foarte scazut;
• Posibilitati limitate de segmentare a audientei (limitate in general la caracteristici geografice);
• Este foarte dificil de determinat eficienta diferitelor vehicule;
• In tara noastra exista probleme cu o serie de panouri amplasate ilegal pe spatiul public (si este foarte greu sa-ti dai seama care sunt in regula si care nu);
• Exista probleme legate de disponibilitatea spatiilor;
• Costurile inregistreaza o tendinta crescatoare;
• Limite in ceea ce priveste conceperea mesajului. Acesta trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: sa fie succint, sa poata fi receptionat corect de la distanta de catre oameni aflati in general in miscare;
• Datorita naturii mediului, marketerul poate fi pus in situatia de a negocia cu mai multe firme pentru a pune la punct o singura campanie.

Publicitatea pe Internet

Internetul este un mediu de marketing care cere respectarea unor reguli si regulamente specifice pentru a face afaceri in mod eficient. Marketingul online a schimbat complet metodele traditionale de transmitere a publicitatii.

Spatiul este nelimitat si ieftin. Puteti pune o intreaga enciclopedie de informatii despre firma si produse, pe Internet, pentru o suma modesta de bani. Datorita acestui lucru, se pot croi mesaje pentru diferite tipuri de cumparatori: cei care cauta informatii, cei care cauta cel mai bun pret, cei orientati spre valoare si asa mai departe. Daca ele sunt vizuale, se pot pune imagini si filme. Daca ei sunt orientati catre numere, puteti afisa o multime de statistici. De fapt consumatorii pot crea propriile lor scenarii de vanzare pe masura ce cauta informatii care ii intereseaza si evita alte tipuri de informatii.

Timpul reprezinta ceea ce consumatorii cheltuiesc. Este o marfa plina de valoare pentru ei din doua motive: ei cheltuiesc multi bani pentru a fi online si ei cheltuiesc timp real departe de afacerile sau activitatile personale. Pentru a-i atrage in magazin, trebuie mentinuti in site-ul web, trebuie determinati sa se intoarca si sa le spuna prietenilor lor sa treaca pe acolo; trebuie adaugat ceva la experienta lor in magazinul online. Primul pas este sa existe produse de o calitate inalta si informatii dispuse intr-o maniera atractiva. Al doilea pas este sa se adauge ceva real la experienta consumatorului desi aceasta s-ar putea sa aiba numai o legatura tangentiala cu produsul sau publicitatea si vanzarile asa cum le stim noi astazi.