Riga Crypto si Lapona Enigel de Ion Barbu comentariu

Riga Crypto si Lapona Enigel de Ion Barbu

Incadrarea operei in context

Definitia baladei

Tema si viziunea despre lume reflectate in balada Riga Crypto

Elemente de structura sei de compozitie (titlu, structura baladei,limbaj, expresivitate in textul poetic, elemente de prozodie)

Concluzia (locul baladei in contextual modrnismului romanesc)

Ion Barbu poet si matematician isi desfasoara activitatea literara in perioada interbelica fiind considerat un poet modernist alaturi de Tudor Arghezi si Lucian Blaga.

Pentru Ion Barbu poezia nu este decat o prelungire a geometriei ,,Orica tar parea de contradictorii acesti doi termeni la prima vedere, exista undeva in domeniul inalt al geometriei un loc luminos unde se intalneste cu poezia. Ca si in geometrie, inteleg prin poezie o anumita simbolica pentru reprezentarea formelor posibile de existenta".

Adevaratele inceputuri literare au fost legate de Cenaclul Sburatorul coordonat de criticul Eugen Lovinescu.

Ctiticul Tudor Vianu imparte creatia lui Ion Barbu in trei etape: etapa parnasiana (1919-1921), etapa baladica si orientala (1921-1925 Riga Crypto si Lapona Enigel, Dupa melci, Domisoara Hus, ciclul de poezii intitulat Isarlik) si etapa ermetica (1925-1926).

In ceea ce priveste curentul literar in care ar putea fi incadrata opera lui Barbu se poate vorbi de ermestism. Ermetismul solicita dimensiunea rationala a conditiei umane incercand sa o reduca pe cea sentimental (ratiunea mai importanta decat sentimentul).

Poezia presupune in aceste conditii o initiere a lectorului in mecanismul de reconstituire a traseului rational parcurs de gandirea poetului.

Balada este o specie a genului epic in versuri, de dimensiuni reduse, avand un singur fir narativ sustinut de un numar relative restrans de personaje. Din punct de vedere tematic baladele sunt mitologice, familiale si istorice.

Tema se poate referi la iubirea imposibila dintre doua fiinite apartinand unor lumi diferite. La un alt nivel de lectura se poate identifica o alta tema si anume opozitia dintre trup si spirit.

Titlul indica in primul rand o dilectie de lectura a textului ca poezie de dragoste. Numele celor doi indica incompatibilitatea dintre ei, faptul ca apartin unor lumi diferite.

Numele Crypto prvine din termenul criptogame care inseamna ciuperci, asadar apartine regnului vegetal.

Numele Enigel se refera la o fiinta umana, asadar treapta cea mai evoluata a regnului animal. Etimologia cuvantului Enigel se refera la termenul latin angelus care inseamna inger. Superioritatea finite umane este marcata si prin nume.

Povestea de dragoste dintre Riga Crypto si Lapona Enigel este supusa intr-un cadru conturat la inceputul baladei, tehnica utilizata fiind accea a povestirii in cadru.

Cel care spune povestea de dragoste este un menestrel, adica un trubadur (trubadurii au aparut in Franta in Evul Mediu; ei colindau din loc in loc spunandu-si poeziile si cantecele). Menestrelul din balada este un initiat, posesor al unor taine si legi dincolo de fire pe care le transmite printr-un ritual initiatic: atmosfera secreta, spatial izolat ,,La spartul nuntii, in camara".

Cantecul lui este ,,larg" ceea ce sugereaza faptul ca are foarte multe intelesuri.

Starea in care se afla ,,mai aburit/ Ca vinul vechi" este una specifica initiatilor, a celor ce comunica direct cu divinitatea.

Povestea de dragoste propriu-zisa se desfasoara dupa momentele subiectului.

Expozitiunea reprezentata de cei doi protagonisti si spatiul din care provin. Spatiul din care provine Riga Crypto este cel al umezelii si al umbrei ,,pat de rau" si ,,huma unsa" (,, huma unsa" sugereaza materia, teluricul).

Riga Crypto refuza sa se integreze in propria lume, fiind numit sterp si naravas. Numele Crypto provine din termenul criptogame, cat si din termenul criptic care inseamna ascuns, greu de descifrat. De altfel, el este numit in text inima ascunsa.

Lapona Enigel reprezinta o alta lume superioara. Ea este mica, linistita sugerand o fiinta echilibrata. Lapona Enigel provine din lumea gheturilor ce semnifica ratiune. Enigel inseamna inger, asadar face referire la o lume spirituala lipsita de corporalitate.

Intriga este reprezentata de intalnirea celor doi ,,Ea poposi pe muschiul crud/ La Crypto, mirele poienii."

Desfasurarea actiunii este reprezentata de cele trei chemari pe care Riga Crypto le adreseaza Laponei invitand-o in lumea ei. Dialogul dintre cei doi are loc in visul fetei.

Prima chemare a regelui ciupercilor este refuzata de fata, motivand prin dorinta de a-si continua calatoria catre sud, adica spre cunoasterea absoluta.

A doua chemare este de asemnea respinsa, desi Riga Crypto este dispus sa se sacrifice pentru a putea ajunge in lumea fetei ,,Dca pleci sa culegi/ Incepi, rogu-te, cu mine." Lapona il refuza motivand prin faptul ca este ,,necopt", adica neinitiat, nu este pregatit pentru a putea ajunge in lumea ei.

A treia chemare a lui Riga Crypto este de asemenea refuzata. El ii propune somnul si racoarea lumii lui, adica o lume a placerilor instinctuale, o lume in care perfectiunea spirituala nu se poate realiza. Lapona refuza cu greu tentatia ,,Ca o lama de bluestem/ Vorba-n inima-ai infipt-o!". Ea isi exprima optiunea de a-si continua calatoria spre soare ce simbolizeaza perfectiunea spirituala.

Metaforele pentru soare taler scump", ,,de aur", ,,roata alba"(cele doua metafore pun in lumina forma soarelui, respectiv cercul ce sugereaza perfectiunea). Doar fiintei superioare ii este ingaduit accesul la perfectiunea spirituala sugerata in text prin metafora ,,sufletul fantanii"

Punctul culminant reprezentat de momentul in care Riga Crypto surprins de soare este ucis ,,Dar soarele, a prins inel,/ Se oglindi adanc in el;/ De zece ori fara sfiala/ Se oglindi in pielea-i cheala." Incercarea lui Riga Crypto de a-si depasi conditia are consecinte tragice.

Deznodamantul poate fi considerat o explicatie a modului in care au aparut ciupercile otravitoare.

Alcatuirea strofica pare destul de riguroasa initial, intr-o succesiune de grupaje de patru versuri, dar nu este respectata pana la final. In consecinta masura versurilor nu are constanta continua , ci urmareste ritmurile mai lente sau mai accelerate ale interventiei naratorului sau ale dialogului protagonistilor.