QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate romana

Erorile de argumentare





Erorile de argumentare


In viata de zi cu zi ne confruntam cu multe exemple de gandire eronata si multe dintre argumentele eronate pe care le folosesc oamenii ne pot convinge, daca nu avem cunostinte despre erorile de argumentare.  De asemenea, pentru a ne face intelesi, nu este suficient doar sa afirmam ca cineva a comis o eroare, ci trebuie sa explicam modul in care aceasta s-a format si de ce. Deci, numele erorilor de argumentare sunt doar pentru identificare, insa ce este mai important in aceasta problema este intelegerea procesului prin care acea eroare de argumentare s-a produs.

Gandirea critica este esentiala in aflarea adevarului, deci, pentru a sustine credintele si opiniile noastre intr-un mod corect este important sa cunoastem erorile de argumentare pentru a stii ce sa evitam, sau pentru a verifica argumentele celorlalti.




Non sequitur este numele dat unei concluzii care nu decurge logic din premise. Practic, toate erorile de argumentare sunt non sequitur, insa ne limitam la a spune doar ca toate erorile formale sunt non sequitur. Desi unele enunturi pot aparea non sequitur, este necesar sa le analizam mai in detaliu pentru a stabili daca nu exista niste asumptii neenuntate.

Argumentul ad hominem

In aceasta eroare de argumentare este atacata persoana, nu argumentul sau. Participantii unei dezbateri dure ataca uneori caracterul oponentilor prin negarea inteligentei sau tolerantei acestora, indoindu-se de integritatea caracterului acestora etc. Dar caracterul unui individ este irelevant cand se vorbeste despre valoarea de adevar a afirmatiilor sale.

Argumentul relativ la persoana este de cele mai multe ori o tehnica retorica, deoarece discreditarea sursei unui argument lasa de obicei argumentul in sine intact. Argumentul ad hominem ia mai multe forme, insa cele mai cunoscute sunt:

ad hominem abuziv: in loc sa se atace afirmatia, este atacata persoana care a facut afirmatia.

Forma argumentului:

X spune ca Y. Y este gresit deoarece X este un om rau (prost, imoral etc.) Exemplu:

Maria nu are dreptate cand spune ca homosexualii trebuie tolerati, deoarece Maria nu invata bine.

ad  hominem circumstantial: sunt atacate circumstantele in care s-a facut argumentul, iar autorul indica o relatie intre cel care a facut afirmatiile si circumstantele in care se afla.

Forma argumentului:

X sustine ca Y, dar parerea lui X despre Y nu conteaza deoarece X are n motive sa sustina Y.

Exemplu:

Este normal ca ea sa iti spuna ca ai probleme cu greutatea, pentru ca stim ca ea comercializeaza produse pentru slabit.

ad hominem tu quoque: in acest tip de argument i se reproseaza celui atacat ca nu a spus sau a actionat in conformitate cu argumentul sau si in alte situatii, deci nu ar trebui sa foloseasca acel argument.

Forma argumentului:

X sustine Y. Parerea lui X despre Y nu conteaza deoarece X a facut/ a spus ceva ce nu este in coformitate cu parerea sa despre Y. 

Exemplu:

Faptul ca tu esti impotriva fumatului nu conteaza, deoarece stim ca tu esti fumator.

argument prin asociere- si acesta poate fi un tip de argument ad hominem atunci cand argumentul ataca o sursa, din cauza unor similaritati cu o alta persoana rea.

Forma argumentului:

X considera ca Y.

Grupul Z/ persoana Z considera ca Y.  Grupul Z/ persoana Z este rau/rea.

Oricine are parerea ca Y este rau. Deci, X este o persoana rea.

Exemplu:

Sigur cs tu esti ateu.  Si Hitler era ateu si uite cat de rau a fost Hitler. Orice ateu este la fel de rau ca si Hitler.

Argumentarea ad hominem poate fi in multe cazuri rezonabila; intre anumite limite, de exemplu, in procese este legitima punerea in discutie a caracterului si credibilitatii unui martor. Insa acest tip de argumentare este cu totul neprincipial daca este impins prea departe, ori daca se foloseste in contexte nepotrivite.


Apelul la motive in loc de dovezi:


Apelul la autoritate (Ad Verecundiam)

Argumentul apelului la autoritate poate fi considerat opusul argumentului ad hominem, deoarece se refera la calitatile pozitive pe care le are sursa care face afirmatia. Dar domeniul in care sursa este autoritate, poate sa nu aiba relevanta cu domeniul caruia ii apartine argumentul. Nigel Warburton afirma ca: responsabil pentru aceasta eroare de argumentare este publicul naiv care de multe ori face supozitia ca daca cineva este o autoritate recunoscuta intr-un domeniu, trebuie sa fie capabil sa vorbeasca cu egala autoritate despre orice alt subiect.

Deci avem cateva cazuri in care apelul la o autoritate nu este corect:

atunci cand autoritatea pe care o invocam nu apartine domeniului din care provine argumentul nostru;

atunci cand expertii in domeniu se contrazic;

cand autoritatea care a fost invocata nu vorbea serios atunci cand a emis parerea respectiva.

Forma argumentului:

Autoritatea X spune ca Y. Deci Y.

Exemplu:

Un fizician ne spune ca este bine sa luam medicamentul X deoarece acel medicament ne face bine.

Fizicianul este intr-adevar o autoritate, dar numai in domeniul fizicii, iar parerea sa despre medicamentul X are aceeasi greutate cu cea a unui om care nu este o autoritate in niciun domeniu. Singura parere pe care trebuie sa o respectam este cea venita de la o autoritate din domeniul din care face parte elementul pe care trebuie sa-l argumentam.


Apelul la o credinta comuna/ practica comuna(adevar prin consens)

Aceasta eroare de argumentare se refera la tendinta oamenilor de a crede ca ceva este adevarat doar din cauza ca exista un acord general asupra acelei credinte sau idei. Daca toata lumea considera ca ceva este adevarat, asta nu inseamna neaparat ca acel lucru este adevarat. Faptul ca exista un acord general asupra unei probleme, nu face ca acel lucru sa fie adevarul absolut.

De asemenea, daca o practica este comuna, ea devine si corecta in conceptia oamenilor prin acelasi rationament.

Forma argumentului:



Toata lumea stie ca X.  Deci X.

Exemplu:

Toata lumea stie ca nu se intampla nimic grav daca bei. Deci nu se intampla nimic grav daca bei.

Majoritatea oamenilor cred in Dumnezeu. Deci, Dumnezeu exista.


Apel la emotie

Aceasta eroare de argumentare se comite atunci cand cineva manipuleaza emotiile celorlalti pentru a-i face pe acestia sa accepte ca o afirmatie este adevarata. Mai formal, aceast tip de gandire include si inlocuirea dovezilor cu afirmatii care ar provoca emotii puternice. Atunci cand emotii favorabile sunt asociate cu un lucru, este mai usor pentru o persoana sa accepte acel lucru. Invers, atunci cand cineva arata ca argumentul oponentului nu trebuie acceptat, el poate lega emotii negative de argument pentru a-l face neplacut oamenilor.

Emotii favorabile ii sunt asociate lui X. Deci X este adevarat/bun.

Exemplu: Parfumul X te face sa te simti foarte bine. Mirosul sau iti aduce aminte de verile calde ale copilariei. De aceea, tu iti doresti parfumul x.

Apelul la consecintele unei credinte (gandire dezirativa)

Gandirea dezirativa sau apelul la consecintele unei credinte, se refera la tendinta oamenilor de a crede ceva doar pentru ca isi doresc ca acel lucru sa fie adevarat. Acest tip de gandire este foarte periculos deoarece se ascunde in mod voit adevarul.

Forma argumentului:

Vreau ca ceva sa fie adevarat, deci este adevarat.

Exemplu: Fumatul nu are cum sa-mi faca rau, ba chiar ma ajuta sa invat, deoarece ma calmeaza.


Apelul la frica (Ad Baculum, Apelul la forta)

Emitatorul unui argument care face apel la frica incearca sa convinga oamenii sa nu aleaga un anumit lucru raportand acel lucru la ceva ce produce frica. Acest tip de argument este foarte folosit in propaganda politica, dar si in tehnicile de manipulare folosite in marketing.

Forma argumentului:

Ori P ori Q este adevarat.

Q este infricosator.

Deci P este adevarat.

Exemplu:

Este infricosator sa te gandesti ca nu exista viata dupa moarte, deci trebuie sa existe viata dupa moarte.


Apelul la ignoranta (argumentul ignorantei, Ad Ignorantium)

Argument in care se conchide ca o opinie este adevarata doar datorita faptului ca nu exista dovezi impotriva ei. Acest argument poate avea la baza prezumtia de nevinovatie folosita in instanta sau faptul ca cineva este considerat nevinovat in lipsa dovezilor, insa acest lucru nu arata clar nevinovatia cuiva. Desi nu se stie nimic despre A, se trage o concluzie despre A.

Forma argumentului:

Nu poti aduce dovezi impotriva lui A, deci A exista.

Exemplu:

Nu poti dovedi ca nu am dreptate cand spun ca exista fantome, deci exista fantome.


Apelul la nou(Ad Novitam)

In acest tip de argument se presupune ca daca ceva este nou trebuie sa fie mai bun, deoarece inlocuieste ceea ce este vechi si depasit. Acest lucru nu este intotdeauna valabil, iar ceva ce este nou nu este neaparat si mai bun.

Forma argumentului:

X este nou deci este mai bun decat Y care este vechi.

Exemplu:

Noul CocaCola Zero este mai bun decat vechiul Coca Cola Light, deoarece este un produs nou.


Apelul la traditie (Ad antiquitatem)

Acest tip de eroare de argumentare este opusul argumentului apelului la nou. Emitatorul unui astfel de argument este de parere ca ceea ce a fost facut/analizat in mod traditional, este mai bun decat orice altceva facut/analizat prin metode noi. Apelul la traditie este frecvent in argumentarea zilnica, mai ales daca avem de-a face cu oameni conservatori. Traditia este o practica comuna care este rareori pusa prin prisma critica, de aceea le este foarte greu oamenilor sa renunte la acest lucru. In combinatie cu apelul la o credinta comuna, acest argument poate fi foarte greu de inteles si de combatut.

Forma argumentului:

Intotdeauna am facut/spus X. Deci X este corect.

Exemplu:

Barbatii trebuie intotdeauna sa plateasca la o intalnire, deoarece asa au facut intotdeauna.


Apelul la ridicol (Reductio ad absurdum, Ad Absurdum)

Cand se face apel la ridicol se creeaza un om de paie reducand la absurd ceva ce a fost spus. Atunci cand ridiculizam ceva, ii degradam pozitia sociala. Daca o persoana este asociata cu acel lucru, atunci si persoana respectiva este pusa pe o pozitie sociala inferioara. Cand oamenii vad o persoana pe o pozitie sociala inferioara, nu se vor asocia cu acea persoana si nu vor accepta ideile acesteia de teama sa nu fie considerati la fel. Persoana care apeleaza la ridicol stie acest lucru si il foloseste impotriva oponentului sau.

Forma argumentului:

X este amuzant sau ridicol. Deci X este fals.

Exemplu:

Sa crezi in teoria evolutiei inseamna sa crezi ca te tragi din maimuta! Ce ridicol. (Aici teoria este redusa la absurd considerandu-se ca oamenii au aparut brusc din maimute, astfel negandu-se chiar ideea de evolutionism)


Apelul la popularitate (eroare democratica)

Un apel la popularitate cunoscut si ca eroarea democratica, este o eroare de argumentare care “conclude ca o propozitie este adevarata deoarece foarte multa lume crede ca este adevarata.” Acest tip de rationare este totusi nesigura deoarece multi pot fi ignoranti in problema pentru care voteaza.

Erori de argumentare bazate pe inductivitate:

Analogia falsa



Argumentele prin analogie se bazeza pe compararea a doua lucruri pretinse asemanatoare. Argumentele prin analogie se bazeaza pe principiul potrivit caruia, daca doua lucruri se aseamana sub anumite aspecte cunoscute, este probabil ca ele sa se asemene si in alte privinte, desi acestea nu sunt direct observabile.  Analogia este o metoda folositoare pentru explicatii si pentru gasirea similaritatilor, dar uneori lucrurile care par asemanatoare pot fi total diferite, de aceea nu trebuie sa ne bazam pe analogie decat daca analizam foarte corect toate aspectele problemei.

Forma argumentului:

A si B sunt similare.

A are caracteristica X.

Prin urmare, B are caracteristica X.

Exemplu:

Universul este ca un ceasornic complex.

Un ceasornic trebuie sa fie proiectat de un ceasornicar.

Prin urmare, universul trebuie saa fi fost proiectat de un Creator.


Generalizare pripita

In acest tip de eroare de argumentare exemplul sau exemplele date sunt in numar prea mic pentru a se putea face o generalizare.

Forma argumentului:

X este Y. X apartine lui Z. Deci Z este Y.

Exemplu: Americanul acela este prost, deci americanii sunt prosti.

Generalizarea pripita include dovezi anecdotice. Dovezile anecdotice includ argumente bazate pe dovezi despre ceea ce ni s-a intamplat noua sau celor din jurul nostru.

Alte tipuri de generalizari pripite sunt: provincialismul, prejudecata si gandirea de tipul “nu am patit nimic rau din asta”.


Exemplu nereprezentativ

La fel ca si in cazul generalizarii pripite, exemplul dat nu este reprezentativ pentru argument, deoarece poate exprima o exceptie de la regula.


Erori formale:

Diviziunea (gandirea deductiva)

Erorile formale pot fi orice forma de argument nevalid. Un argument nevalid este acel argument in care premisele pot fi adevarate, insa concluzia sa fie falsa. Structura acestor argumente nu garanteaza o concluzie adevarata din premise adevarate. In gandirea deductiva se porneste de la general pentru a se deduce instante specifice.

Forma argumentului:

X are caracteristica Y. Z este o parte din X, deci are caracteristica Y.

Exemplu:

Toti jucatorii de tenis de performanta au palete de tenis. Tu ai paleta de tenis, deci trebuie sa fi jucator de tenis de performanta.


Afirmarea consecventului

Eroare formala foarte des intalnita care poate parea o forma corecta de argumentare la prima vedere.

Forma argumentului:

Daca P, atunci Q,

Q.

Prin urmare P.

Exemplu:

Daca nu ai benzina, ti se opreste masina.

Ti s-a oprit masina.

Deci nu ai benzina.


Negarea antecedentului

Negarea antecedentului este o eroare formala de forma:

Daca P, atunci Q

Nu P.

Deci nu Q.

Exemplul pentru aceasta eroare oferit de Nigel Warburton este:

Daca pretul actiunilor creste, te vei imbogati.

Pretul actiunilor nu a crescut.

Deci nu te vei imbogati.


Eroarea temeiurilor nesatisfacatoare

Aceasta eroare formala presupune ca daca dovezile pentru o concluzie sau temeiurile unui argument sunt false, in mod necesar acea concluzie va fi falsa.


Ambiguitatea

Atunci cand acuzam sau suntem acuzati de ambiguitate, aceasta se refera la dublul sens pe care il poate avea o expresie, un cuvant sau o propozitie.

Ambiguitate lexicala(Echivocatie): un cuvant cu doua sau mai multe sensuri este folosit astfel incat propozitia in care acesta este folosit poate avea mai multe intelesuri;

Ambiguitatea referentiala, apare atunci cand un termen este folosit astfel incat poate fi considerat ca referindu-se la oricare din doua sau mai multe lucruri;

Ambiguitatea sintactica, intalnita si sub numele de amfibolie, apare atunci cand ordinea cuvintelor permite doua sau mai multe interpretari.


Petitio Principi (argument circular, cerc vicios)

In acest tip de argument propozitia de demonstrat este deja afirmata implicit sau explicit in una din premise. Aceasta eroare se produce si atunci cand se pune o intrebare ce presupune un raspuns subinteles la o alta intrebare care nu a fost rostita in mod explicit, ci este sugerata in mod perfid. In acest caz se numeste intrebare complexa.

Exemplu: Te mai intalnesti cu acel grup de oameni degenerati ?



Raspunsul la aceasta intrebare implica indiferent de raspuns si afirmarea faptului ca acel grup este unul de degenerati. Din aceasta categorie fac parte si: intrebarile cu supozitie, intrebarile multiple, intrebarile conducatoare si intrebarile compuse.


Falsa dihotomie (falsa dilema, gandire in alb negru)

Prezentarea gresita a alternativelor existente. O dihotomie este o diviziune in doua variante; de exemplu, toti pestii fie au solzi, fie nu au solzi. O falsa dihotomie apare cand cineva introduce o dihotomie intr-un asemenea mod, incat pare ca nu sunt decat doua concluzii posibile, cand de fapt mai sunt alte variante nementionate.

Forma argumentului:

Nu avem decat varianta A sau varianta B.

Exemplu: Esti cu noi sau esti impotriva noastra.


Eroarea jucatorului de noroc

Eroarea jucatorului de noroc se comite atunci cand o persoana presupune ca un sir de evenimente nefavorabile cresc pentru ca un eveniment favorabil sa se intample.

Forma argumentului:

X s-a intamplat. Sansele ca X sa se intample sunt mai mici. Deci X nu se va mai intampla in curand. 

Exemplu:  Am pierdut la jocul de noroc de mai multe ori, deci sansele mele sa castig au crescut.


Argumentul pantei alunecoase ( A face primul pas, Continuum)

Argumentul pantei alunecoase se refera la faptul ca odata pornit pe un drum nu mai exista cale de intoarcere; daca se face o miscare intr-o anumita directie este foarte greu sau imposibil sa previi o urmatoare miscare in aceeasi directie.

Forma argumentului:

X duce la Y. Y duce la Z. Z duce la A. Deci X duce la A.


Minciuna/Minciuna prin omisiune

Minciuna este denaturarea voita a adevarului cu scopul de a insela pe cineva. Spre deosebire de minciuna propriu-zisa, minciuna prin omisiune este ascunderea adevarului prin omiterea sa. Minciuna este in general blamata, iar unii oameni considera ca aceasta nu poate fi justificata nicicum.


Asertiune

Enunt dat de cineva ca fiind adevarat fara a aduce dovezi care sa-i sprijine afirmatia


Cercetarile arata ca .

Aceasta expresie este foarte des folosita pentru a demonstra ca o concluzie are dovezi. Dar vaguitatea acestei expresii nu ne lasa sa o consideram ca o dovada clara. Prin simplul fapt ca spunem ca “cercetarile arata ca . ” nu demonstram ca argumentul nostru este si unul bun.


Eroare genetica

Eroare neformala de forma 'x provine din y, deci x trebuie sa aiba acum niste trasaturi comune cu y', desi de obicei rationamentul este mai degraba sugerat decat enuntat explicit. Nu este un mod de argumentare sigur, deoarece in multe cazuri singura legatura dintre un lucru si descendentul sau este cea genetica; doar din faptul ca un lucru s-a nascut din altul nu rezulta ca el are vreo trasatura importanta comuna cu originea sa.

“O forma obisnuita a erorii genetice apare atunci cand se examineaza originile unui cuvant cu scopul de a determina sensul sau actual. Aici, si in toate cazurile de erori genetice, poate fi adevarat ca exista o legatura importanta intre origine si descendentii ei, dar simpla relatie genetica nu garanteaza acest lucru.”


Eroarea Van Gogh

Aceasta forma de argumentare are ca origini exemplul artistului Van Gogh. Acesta a fost sarac si neinteles in timpul vietii, dar acum este recunoscut ca un mare artist. Cel care argumenteaza in acest fel ajunge la concluzia ca el desi este sarac si neinteles, va fi recunoscut ca un mare artist.


Heringi rosii

Cand se comite eroarea heringi rosii, autorul acesteia introduce o pista falsa pe care o urmeaza in discutie. Aceasta eroare poate fi facuta din neatentie sau poate fi o forma de distragere a atentiei.


Ignoratio elenchi sau irelevanta

Irelevanta se comite atunci cand intr-o discutie se introduc elemente care nu au legatura cu tema abordata. Acest lucru se poate face pentru distragerea atentiei (raspunsul politicianului, zig zag, heringi rosii etc. ) sau din neatentie.


Om de paie

Omul de paie este o strategie folosita pentru ca dobora mai usor argumentul oponentului. Acesta pune intr-o forma absurda argumentul si apoi il critica. Poate fi un truc deliberat sau o neintelegere a argumentului initial.

Forma argumentului:

Persoana A are opinia X.

Persoana B prezinta opinia Y (care este o versiune distorsionata a lui X)

Persoana B ataca opinia Y.

Prin urmare, X este falsa/incorecta/gresita.

Oamenii ar trebui sa citeasca mai des.

Nu poti sa obligi oamenii sa nu faca altceva decat sa citeasca. Este absurd si nu este corect.


Post hoc ergo propter hoc

Este eroarea care inseamna literal 'dupa aceasta, de aceea, din aceasta cauza'.Aici nu se face diferenta dintre 'dupa aceea' si 'deoarece'. Doar pentru ca un anumit eveniment survine dupa un alt eveniment, nu atrage cu necesitate concluzia ca primul a fost cauza celui de-al doilea. Deci este o eroare sa luam coincidenta drept cauza.


Raspunsul politicianului

Eroare bazata pe irelevanta folosita deseori de politicieni pentru a evita sa dea un raspuns la intrebarile incomode. In loc sa raspunda clar la intrebare acestia alcatuiesc un discurs pe o tema asemanatoare pe care il prezinta drept raspuns.


Zig Zag

Este o forma de distragerea atentiei in care autorul sare de la o tema la alta incercand sa se apere de eventualele contraargumente.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }