QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate psihologie

Reprezentarea celuilalt si aspiratia catre celalalt in adolescenta








Reprezentarea celuilalt si aspiratia catre celalalt in adolescenta



Cautarea celuilalt, corelata imaginii celuilalt, constituie una dintre structurile innascute ale fiintei umane pe care se va organiza treptat, pintr-o continua invatare, socializarea individului.

Ne propunem sa suprprindem cateva dimensiuni ale imaginii celuilalt si ale aspiratiei catre celalalt in adolescenta. Metodele folosite au fost chestionarul cu raspunsuri libere si bservatia psihosociala. Subiectii investigati sunt adolescenti de 17-18 ani, cu preponderenta fete.

Cine este celalalt ?




Raspunsurile pun in evidenta ca pentru 75, 85% dintre adolescenti celalalt este alteritatea (cineva diferit de mine), iar pentru 24, 15% celalalt este analogul ( este « eu » in alta ipostaza). Pentru mai putin de un sfert dintre adoescentii investigati, celalalt sunt « eu » in ipostaza de « tu », « el », « ei ». Pentru trei sferturi dintre adolescenti, celalalt este altul decat mine si altfel. In adolescenta experienta alteritatii este mai bogata si precede experienta analogului ( a celuilalt ca dublul sinelui).

Principiul de individualizare in reprezentarea celuilalt, in menatlitatea adolescentului, il reprezinta valorile. Printre cele mai frecvente sunt valorile neposedate de eul propriu al evaluatorului prezente in referentialul celalalt (« Celalalt este ceea ce nu sunt eu ») ; puternica proiectie a aspiratiilor, a aeului propriu( « Un vulcan de dorinte si aspiratii ») ; misterul , enigma (« O entitate a misteriosului ngrenaj universal ») ; melancolia tipic adolescentina (« O umbra trecatoare asa cum suntem toti ») ; valori ale autoreferintei (« Un punct de reper fata de care noi suntem mai buni sau mai rai ») ; valori ale introspectiei («  Celalalt pot fi eu insumi sau o parte a eului meu pe care nu o descopar decat in unele situatii, de obicei limita »).

Identitatea de varsta este o valoare prezenta la toti adolescentii investigati. Pentrua acestia , celalalt este tot un adoescent , un membru al aceleiasi generatii. Este ca si cum generatiile ar constituiii inele concentrice pe axa timpului fiintarii, universurile existentiale gasindu-si implinirea in sine si pentru sine. Adolescentul nu vrea sa se distinga de cei ce apartin varstei sale , doreste sa fie asemeni lor, dar in acelasi timp vrea sa fie el insusi. Celalalt este pentru adolescent cel care apartine « inelului existential » al varstei adolescentei. Martin Heidegger (« Fiinta si timp », Editura Jurnalul Literar, bucuresti, 1994) a explicat acest fenomen : « Ceilalti nu definesc totalitatea acelei multimi ramasa in afara mea , fata de care eul meu se distinge : ceilalti sunt mai dgraba aceia de care eu insumi nu ma pot, de cele mai multe ori, distinge si printre care sunt si eu ».

Deci valoarea identitatii de varsta se plaseaza pe primul loc in raportarea la celalalt

Valorile prieteniei se plaseaza imediat dupa valoarea identitatii de varsta. Pentru 83% dintre subiecti, celalalt este posibilul prieten , psibilul partener de comunicare afectiva, niciodata indiferentul sau dusmanul potential. Chiar daca se recunoaste ca celalalt poate avea trasaturi negative, acestea sunt considerate de ctre adolescent ca fiind tolerabile cu putinta de a fi indrepatate si ca neimpietind asupra posibilei prietenii. Acersta ne indrepateste sa afirmam ca adolescentul are o imagine pozitiva despre celalalt , imagine pe care o putem interpreta ca fiind o reminiscenta a credulitatii infantile. Remanenta credulitatii infantile este generata de experientele sciale sarace ale adolescentului si de caracterul protejat al acestuia de catre familie si scoala.

Pe aceasta baza de reprezentari pozitive despre celalalt are loc expansiunea relationala a sinelui in adolescenta.

Doresc sa-l cunosc pe celalalt ?

Toti adolescentii investigati isi manifesta dorinta de a-l cunoaste pe celalalt. Dorinta de celalalt si aspiratia catre celalat cunosc o expansiune maxima, un maximum maximorum in aceasta etapa a vietii. Se pare ca acum se structureaza constiinta neputintei fara celalalt , frica instrainarii prin neaccederea la celalalt. Ceea ce sublinia K. Jaspers : « Dar eu nu fiintez decat impreuna cu ceilalti ; singur nu sunt nimic » (« Originile filosofiei », in « Texte filosofice ». Editura Politica, Bucuresti, 1980) se contientizeaza incepand cu adolescenta.

Acest maximum maximorum al asipratiei catre celalalt exprima cautarea obiectului de devotiune pentru adolescent. Celalat , prietenul sau potentialul prieten , apare frecvent in ipostaza de obiect al devotiunii. Printre primele valori ale devotiunii, la aproximativ 82% dintre adolescenti gasim solicitudinea (« Si celalat are nevoie de ajutor, chiar daca nu recunoaste acest lucru » ; « Sa-i ofer sansa de a se cunoaste mai bine si de a-si regasi increderea in propriile forte » ; «  Sa il ajut », etc.)



Deoarece 85% dintre subiectii investigati sunt fete, s-ar putea ca aceasta sa explice de ce cea mai proclamata valoare a dorintei de celalat este grija, solicitudinea. Tzvetan Todorov, in studiul sau « Face a l’éxtreme » (Edition du Suil, Paris, 1991) , face o constatare similara. « Virtutile cotidiene » - cum le numeste Todorov – grija , servirea binlui celuilalt, solicitudinea au fost constatae de autor ca fiind prezente preponderent la femei. De aceea el le numeste « virtuti feminine ».

Celalat este pentru adolescent un ansamblu de asteptari si promisiuni pozitive care indrepatesac ipostazierea lui in obiect de devotiune sau psibil obiect de devotiune. Aceasta reprezentare a celuilalt cqa posibil obiect al devotiunii constituie unul dintre mecanismele cele mai profunde ale cuceririi umanitatii de catre adolescent. El este absolut necesar echilibrului afectiv al tanarului si viitorului adult care va deveni acesta, asa cum remarca Erich Fromm : «  Omul are nevoie nu umai de cadre de orientare , ci si de obiecte de devotiune care devin o necesiatate vitala pentru echilibrul sau afectiv » (« Speranta si revolutie » in « Texte alese », Editura Politica, Bucuresti, 1983).

In adolescenta obiectul dorit al adolescentei este celalalt ; el merita aceasta consacrare. In acest fel imaginea celuilalt este pentru adolescent « celebrare a fiintei » - ca sa folosim o minunata expresie a lui Emmanuel Lévinas.

Din acesta nevoie de a se devota se naste cultul prieteniei in adolescenta. El este celebrat in diferite modalitati specifice, adeseori ritualizate, cum observam in grupurile de prieteni.

Pentru 76,86% dintre subiecti, determinatiile cele mai repudiate in intalnirea celuilalt sujt minciuna, fatarnicia, duplicitatea. Aproape toti subiectii considera ca minciuna este corelata intotdeauna cu un ansamblu de determinatii negative. « Sa nu minti » - este prima porunca morala in intalnirea cu celalalt ;.

Putem conchide ca in adolescenta, reprzentarea celuilalt este o proiectie a afectivitatii ai imaginarului si mai putin a rationalitatii. Celalalt este promisiunea binelui, niciodata a raului. Taramul intalnirii cu celalalt este pentru adoescent taramul spiritual si cel etic. Prin urmare, afirmatia lui Lévinas : « Nu e sigur ca la inceput a fost razboiul », pare valabila in cadrul intalnirilor din concentrul erxistential al adolescentei.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }