Proiect psihologie sociala

UNIVERSITATEA "BABES BOLYAI"

FACULTATEA DE ISTORIE SI FILOSOFIE

SECTIA FILOSOFIE

ANUL I

PROIECT PSIHOLOGIE SOCIALA

Funamentare teoretica

Conform definitiei lui Cherrington unui grup ii sunt atribuite urmatoarele caracteristici: interactiunea dintre membri; recunoasterea reciproca a fiecarui membru ca facand parte din acel grup; fiecare membru al grupului are un anumit rol in activitatile comune, membrii grupului sunt considerati un intreg, comportamentul membrilor este dat de un set de norme formale si informale.

Grupul, luat ca ansamblu, este caracterizat de starile emergente rezultate din interactiunea dintre membrii implicati. Acestea depind de contex, inputuri si procese de grup. De asemenea, ele pot fi obervate si masurate. Starile emergente sunt: coeziunea, conflictul, satisfactia si increderea in grup.

Ne vom raporta in a discuta despre coeziunea grupului. Aceasta se refera la dorinta membrilor grupului de a fi impreuna. Mai specific, coeziunea este un proces dinamic reflectat in tendinta grupului de a ramane impreuna pentru a-si atinge scopul sau a indeplini nevoile afective ale membrilor sai.

Coeziunea grupurilor este influentata de factori interni (similaritatea membrilor grupului, sistemul normativ si marimea grupului) si factori externi (sistemul de recompense, amenintarile la adresa grupului). Sistemul de recompense are efect foarte pozitiv asupra coeziunii grupului.

Printre factorii care determina cresterea coeziunii intr-un grup enumeram: comunicarea, managementul conflictului, planificarea si coordonarea, analiza misiunii grupului. Ne vom raporta in a descrie procesul de comunicare ca element major ce influenteaza coeziunea grupului.

Comunicarea este un factor intern. Cu cat aceasta este mai frecventa, cu atat coeziunea grupului va creste. Comunicarea este potentata de similaritatea dintre membrii grupului (similaritatea fiind un alt factor intern favorabil coeziunii)

Numarul membrilor unui grup este important deoarece acesta influenteaza comunicarea dintre membri si deci coeziunea grupului: cu cat grupul este mai mic cu atat va creste comunicarea si automat, coeziunea.

Similaritatea este un alt factor care duce la dezvoltarea comunicarii. De exemplu: daca membrii grupului sunt mai asemanatori din punct de vedere al personalitatii,nivelului educational, preocuparilor, apartenentei etnice sau culturale, deprinderilor si abilitatilor atunci comunicarea va fi mai intensa. In cazul membrilor diferiti ca personalitate, intensitatea comunicarii va scade.

Interesele comune au de asemenea un rol important in comunicare.intr-un grup in care toti membrii isi doresc sa atinga acelasi scop (sau unul cat mai asemanator) comunicarea va atinge un nivel mai inalt.

Factorul cel mai important in dezvoltarea comunicarii este dorinta membrilor grupului de a comunica. Persoanele care nu doresc sa comunice nu pot face parte dintr-un grup si nu se simt membri ai acestuia. In schimb, persoanele sociabile care simt nevoia de a provoca o discutie,vor avea o comunicare mai eficienta.

Descrierea grupului

Pentru realizarea acestui proiect am ales un grup de trei personae. Membrii acestuia sunt colegi de facultate iar formarea grupului lor s-a produs in scopul realizarii unui proiect apartinand activitatii scolare. Cei trei membri ai grupului sunt de sex feminine (Raluca, Mara si Dana), in primul an de facultate si s-au cunoscut la inceputul acestuia. Cele trei colege provin din regiuni diferite ale tarii.

Raluca si Mara sunt firi communicative, dezinvolte si sociabile pe cand Dana este timida si introvertita. Acest lucru duce automat la o comunicare mai deficitara intre cele trei. Dupa cum am mentionat si mai sus obiectivul principal al grupului este realizarea unui proiect. Fiind studente, ele au un interes comun, acela de a realiza o cariera specializata pe profilul ales al facultatii. Fetele nu au prea multe in comun(gusturi,hobbi-uri) dar au afinitati asupra lecturii si studiului.

Pentru dezvoltarea comunicarii intre cei trei membri ai grupului, am ales trei exercitii de teambuilding. Obiectivele acestor exercitii sunt de intercunoastere in vederea sporirii performantei grupului(obiective generale) si de dezvoltare a comunicarii(obiectiv principal).

Utilitatea celor trei exercitii de teambuilding consta in cresterea coeziunii grupului. Acestea sunt:o excursie la munte la o cabana intr-o regiune izolata,citirea aceleiasi carti si dezbaterea ei, planificarea unor discutii despre propria persoana.

Primul exercitiu pe care il vom discuta va fi excursia celor trei membri la munte (foarte importanta fiind zona izolata,care va ajuta la atingerea obiectivului).

Excursia are ca scop interactiunea dintre membrii grupului; se vor organiza activitati prin care se vor testa abilitatile persoanelor implicate. Obiectivul principal este identificarea grupului ca un intreg, se vor desfasura numeroase actiuni prin care cei implicati sa perceapa acest lucru.

Drumul se poate face cu trenul sau masina, fiecare dintre membrii grupului va fi insarcinat cu anumite responsabilitati. Nu se permit activitati desfasurate individual, tot ce se va face va fi in comun. Dupa ce ajung la destinatie li se va comunica programul pe ziua in curs. Programul va cuprinde masa, jocuri, discutii libere pe o anumita tema, o sarcina pe care trebuie sa o rezolve, teste de personalitate si cunostinte generale, abilitati si hobby-uri.

Ziua se poate incheia cu un foc de tabara la care fiecare isi aduce contributia. adunand lemne si ce este necesar mentinerii sale. Aceasta excursia reprezinta un cadru propice dezvoltarii relatiilor interumane, locul in care esti nevoit sa recunosti ca nu poti sa te descurci singur si trebuie sa ceri ajutorul celuilalt.

Va fi si o practica teoretica, un training in care membrilor grupului li se va explica cat de important este sa lucreze impreuna si sa formeze un intreg. Jocurile de societate vor avea drept scop dezghetarea atmosferei si o interactiune cat mai neconventionala intre membrii grupului. Prin jocuri se va scoate in evidenta cat de sociabile si deschise sunt persoanele participante. In ceea ce priveste mancarea, intregul grup va lua parte la procesul "pregatirii mesei", si vor cadea de comun acord asupra felurilor de mancare alese, ceva care sa multumeasca pe toata lumea. Va fi si un timp in care fiecare din membrii grupului isi va relata motivatia de a face parte din grup, si modul in care se poate face util, cu ce poate ajuta grupul si ce are de oferit.

In aceasta excursie membrii grupului se vor simti ca intr-o familie in care nu vor exista jigniri, fiecare va trebui sa-l accepte pe celalalt asa cum este. Un prim obiectiv este acela de a-i face sa actioneze, in tot ceea ce fac ca un grup, sa nu fie decizii individuale, ci sa hotarasca intreg grupul in ccea ce ii priveste pe toti.

La sfarsitul zilei fiecare va povesti ce a invatat din aceasta excursie si se vor stabili niste obiective valabile pe viitor, pe care toata lumea se va stradui sa le indeplineasca.

Obiectivele vor implica raportarea membrilor unii la altii, dar si raportarea la intregul grup. Fiecare trebuie sa incerce sa-si aduca contributia la evolutia grupului si la satabilirea unei relatii cat mai bune intre membrii sai. In ce priveste atributiile, acestea vor fi impartite in functie de carcateristici individuale: Raluca, deoarece are o fire mai practica si mai rationala, se va ocupa cu organizarea intalnirilor si stabilirea datelor. Mara, se ocupa de partea financiara, de costurile fiecarei activitati, iar Dana, fiind o fire mai meditativa si artistica, va recomanda cartile care vor fi citite in cadrul cercului de lectura si va veni cu idei care vor fi discutate la intalnirile de grup. Se vor propune discutii deschise in care fiecare va spune ce anume il nemultumeste la persoanele din grup sau la intreg grupul si ce crede ca ar schimba lucrurile in bine. Este foarte important ca persoanele din interiorul grupului sa fie deschise si sa accepte schimbarea daca este necesara.

Un a doilea exercitiu propus consta in organizarea unor intalniri pentru consolidarea grupului, intalniri in care se va discuta "starea de fapt" a lucrurilor si ce este de facut in cazul in care se vor ivi probleme sau neintelegeri. Pentru a mentine unitatea grupului se va recurge la diverse activitati saptamanale, mersul la bowlling, film, biliard sau scurte "iesiri" in oras, la un suc sau pizza. Aceste intalniri vor fi distractive, dar si educative in acelasi timp. Acestea vor mentine unitatea grupului si o mai mare apropriere intre membrii sai.

Deoarece membrii grupului sunt pasionati de lectura, al treilea exercitiu consta in citirea unei carti asupra careia cad cu totii de acord si dezbaterea ulterioara ei ( ce le-a placut mai mult si cu ce invataminte au ramas dupa lecturare). Va fi o carte pe care sa o citeasca o data pe luna, de preferabil un roman care sa se adapteze situatiei de viata actuale. Spre exemplu se va citi "Un veac de singuratate", a scriitorului spaniol Gabriel Garcia Marquez. Este o carte semnificativa din istoria literaturii.Dupa lectura acestui roman vor ramane cu mai mult decat o simpla placere a cititului. Fetele vor putea descoperi, datorita recomandarii Danei un roman exceptional care le va incanta simturile si intelectul. Se vor putea prezenta parerile pe care le-au avut dupa citirea cartii, critici si observatii. In felul acesta se vor forma asa zisele "opinii de grup", la care toti membrii vor adera.

Este foarte important ca grupul sa petreaca cat mai mult timp impreuna, timp in care vor avea ocazia sa se cunoasca unii pe altii, timp care va consolida inceputul unei prietenii intre membrii sai. Un obiectiv este ca membrii grupului sa ajunga sa se identifice cu acel grup,sa ii ia apararea daca este cazul si sa mentina vechea deviza "unul pentru toti si toti pentru unul!"

Potrivit piramidei necesitatilor a lui Maslowl, apartenenta la un grup este foarte importanta pentru fiinta umana, deoarece omul are nevoie sa se identifice cu un anumit grup de persoane si sa-si gaseasca "locul" in mijlocul lor. Acest lucru le va conferi si o anumita stima de sine si un sentiment de siguranta si identitate de grup.

Acest grup a avut ca prim scop al formarii sale realizarea unui proiect scolar. Acesta a fost mijlocul prin care si-au dat seama cat de eficienta este munca in echipa si au hotarat sa mentina activitatea grupului pe mai departe. S-a instaurat o incredere reciproca intre membrii grupului si au dobandit senzatia apartenentei la acest grup.

Bibliografie:

Curseu, P.L (2003). Formal group decision-making. A social cognitive approach.

Editura ASCR, Cluj-Napoca

Kienhuis, E. (2006). The influence of group diversity, group processes and style of leadership on perceived group performance, Editura ASCR, Cluj-Napoca.

Moreland, R.L.(2003). Group composition: Explaing similarities and differences amoung group members, Sage Publications, London.

Tajfel, H. (1981). Humans Groups and social categories: Studies in social psychology. Cambrige University Press, England.

Turner, J.(1987). Rediscovering social groups. A social categorization theory. Blackwell, Oxford.