INTOXICATIA
CU SARURI DE LITIU
Apare
dupa supradozarea terapiei ortotimizante cu acesti agenti la
depasirea nivelului plasmatic de 1,5 - 1,8 mEg/l, fiind
manifestata prin vertij, greata, varsaturi, dureri
abdominale, vorbire dificila, ataxie, hiperreflexie, rigiditate
musculara, crize epileptiforme, in cazuri extreme. Orice medicament sau
conditie metabolica ce antreneaza deshidratare / scaderea
balantei sodiului vor determina cresterea reabsorbtiei renale a
litiuliu si a concentratiei serice. In anotimpul cald, se
recomanda o hidratare corespunzatoare a bolnavilor aflati
ambulator sub acest tratament. In cazurile severe (peste 3 - 3,5 mEg/l) se
indica hemodializa, pentru intoxicatiile usoare se opreste
administrarea preparatului respectiv de litiu si se asigura
reechilibrarea hidroelectrolitica si sustinerea sistemelor
vitale (la nevoie, intr-un serviciu de terapie intensiva).
