QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate psihologie

Fisa psihologie





I. OBSERVAREA POSTURII

Pozitia subiectului: sezand pe scaun


a) Greutatea corpului concentrata in fata (trunchiul inclinat in fata), umerii lasati, capul plecat, mainile intinse langa corp.

Semnificatie psihologica : atitudine defensiva, de fuga''.



In ce masura pozitia lui semnifica o atitudine defensiva, de fuga?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica  F. mare

masura masura

b)    Umeri drepti, trunchiul vertical, pieptul bombat, capul sus (privire directa, deschisa) mainile eventual pe langa corp (sau pe genunchi).

Semnificatie psihologica: atitudine flexibila, deschisa, receptiva, de interes.

In ce masura pozitia subiectului semnifica aceasta atitudine?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica    F. mare

masura masura

c) Greutatea partii superioare a corpului este deplasata spre spate (trunchiul spre spate), mainile asezate lejer pe genunchi.

Semnificatie psihologica: superioritate, aroganta.

In ce masura pozitia subiectului semnifica aceasta atitudine?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica F. mare

masura masura

d)    Modificari ale tinutei corpului in pozitia sezand pe scaun in timpul observatiei.

Semnificatie psihologica: modificarea starii psihice.

In ce masura modificarea pozitiei fizice a subiectului pe parcursul observatiei a insemnat modificarea starii psihice?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica    F. mare

masura masura

II. GESTICA


a) Gesturi rare, de mica amplitudine.

Semnificatie psihologica: indiferenta, apatie.

In ce masura prezenta acestor gesturi a avut ca semnificatie starea de indiferenta, apatie?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica  F. mare

masura masura

b)    Gesturi rapide, energice (insotite de un ton ridicat in exprimarea verbala

Semnificatie psihologica: iritare, impulsivitate.

In ce masura manifestarea acestor gesturi a avut ca semnificatie starea de iritare?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica    F. mare

masura masura

c) Gesturi repetitive, incontrolabile (cu o batista, frecarea mainilor, cordon etc.).

Semnificatie psihologica: neliniste, tensiune, emotivitate.

In ce masura prezenta acestor gesturi a avut ca semnificatie o stare de neliniste, tensiune, emotivitate?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica  F. mare

masura masura

d)    Gesturi sacadate, abrupte, ce par nemotivate prin continutul verbal exprimat.

Semnificatie psihologica: neimplicare afectiva, absenta mentala.

In ce masura subiectul prezinta aceste gesturi ce semnifica o neimplicare afectiva, absenteism mintal?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica    F. mare

masura  masura

e) Gesturi prompte, sigure, precise.

Semnificatie psihologica: autocontrol, calm, incredere in sine.

In ce masura subiectul prezinta aceste gesturi?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica    F. mare

masura   masura

f)  Gesturi minime, limbaj verbal bogat.

Semnificatie psihologica: mecanisme intelectuale superioare.

In ce masura subiectul manifesta gesturi minime, o exprimare bogata, cu semnificatia psihologica mentionata?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica  F. mare

masura masura

g) Accentuarea gesturilor (ritm, viteza, amploare) pe parcursul observatiei.

Semnificatie psihologica: exprimarea unor sentimente intense.

In ce masura subiectul isi exprima prin gesturi accentuate sentimente intense?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica    F. mare

masura masura

h)    Gesturi neconcordante continutului verbal exprimat,

Semnificatie psihologica: disimulare, necesitate.

In ce masura manifesta gesturi neconcordante cu continutul verbal?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica    F. mare

masura masura

i)  Gestul obisnuit (netensionat) al incrucisarii bratelor,

Semnificatie psihologica: atitudine defensiva, de nesiguranta.

In ce masura subiectul a manifestat acest gest cu semnificatia psihologica mentionata?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica   F. mare

masura masura

j)  Gestul de mangaiere a barbiei.

Semnificatie psihologica: ezitare, reflectare.

In ce masura subiectul a prezentat acest gest, cu semnificatia psihologica de ezitare, reflectare?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica    F. mare

masura masura

k)    Gestul de incrucisare incordata a bratelor.

Semnificatie psihologica: atitudine ostila si defensiva

In ce masura subiectul exprima acest gest, cu semnificatie psihologica de atitudine ostila si defensiva?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica    F. mare

masura masura

III. PRIVIREA (CONTACTUL VIZUAL)



a) Privire vie, ce realizeaza direct contactul vizual, deschisa.

Semnificatie psihologica: atitudine receptiva, interes.

In ce masura are subiectul aceasta privire, dar cu semnificatia psihologica mentionata?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica  F. mare

masura masura

b)    Privire lipsita de stabilitate, de control, priviri fugare''.

Semnificatie psihologica: tendinta de a ascunde gandurile, intentiile.

In ce masura are subiectul aceasta privire cu semnificatia psihologica mentionata?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica    F. mare

masura masura

c) Privire fixa, imobila.

Semnificatie psihologica: detasare de realitate, capacitate scazuta de relationare.

In ce masura subiectul are aceasta privire cu semnificatia psihologica mentionata?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica F. mare

masura masura

d)    Privire in gol.

Semnificatie psihologica: efort de rememorare.

In ce masura subiectul are caracteristicile si semnificatia psihologica mentionata?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica  F. mare

masura masura

e) Privire in jos, laterala.

Semnificatie psihologica: emotiv, jenat, stingher, stanjenit.

In ce masura privirea are caracteristicile si semnificatia psihologica mentionate?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica F. mare

masura masura

f)  Privire in sus, deasupra interlocutorilor.

Semnificatie psihologica: lipsa de respect.

In ce masura privirea subiectului are caracteristicile si semnificatia mentionate?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica    F. mare

masura   masura




IV. MIMICA





a) Mimica saraca, hipomobila.

Semnificatie psihologica: inexpresivitate afectiva, rezonanta afectiva slaba.

In ce masura subiectul manifesta aceasta mimica, cu semnificatia ei psihologica?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica    F. mare

masura masura

b)    Mimica hipermobila.

Semnificatie psihologica: instabilitate psihica.

In ce masura manifesta subiectul aceasta mimica, cu semnificatia psihologica specifica?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica   F. mare

masura masura

c) Stari de plans, cu lacrimi, in concordanta cu continutul verbal exprimat.

Semnificatie psihologica: deprimare, tristete.

In ce masura subiectul manifesta stari de plans cu caracteristicile si semnificatia psihologica mentionate?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica    F. mare

masura    masura

d)    Perioade de ras, desprinse de context, nejustificate, declansate facil.

Semnificatie psihologica: dezvoltare intelectuala limitata.

In ce masura subiectul are astfel de manifestari cu semnificatia psihologica mentionata?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica F. mare

masura masura

e) Plans continuu, exagerat, nestapanit,

Semnificatie psihologica: dezechilibru afectiv, absenta autocontrolului,

In ce masura subiectul manifesta stari de plans cu caracteristicile si semnificatia psihologica mentionate?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica    F. mare

masura   masura

V. EXPRIMAREA VERBALA


a) Intonatie plata, egala, lipsita de inflexiuni.

Semnificatie psihologica: afectivitate saraca, inexpresivitate emotionala.

In ce masura subiectul are aceste manifestari?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica    F. mare

masura masura

b)    Intonatie cu inflexiuni, cu accentuarea unor cuvinte, modificari de intonatie.

Semnificatie psihologica: tendinta de a impresiona interlocutorul, de a-si impune o anumita imagine - favorabila sau nefavorabila.

In ce masura subiectul prezinta aceste manifestari, cu semnificatia lor psihologica?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica    F. mare

masura   masura

c) Voce puternica, sonora.

Semnificatie psihologica : siguranta de sine, fermitate.

In ce masura subiectul are o voce cu astfel de caracteristici ?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica    F. mare

masura  masura

d)    Voce slaba ca intensitate.

Semnificatie psihologica: oboseala, lipsa de energie .

In ce masura subiectul are o astfel de voce?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica    F. mare

masura   masura

e) Manifestari sonore fara continut verbal: oftatul frecvent.

Semnificatie psihologica: suferinta psihica, problematica nedepasita.

In ce masura subiectul are o astfel de manifestare?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica    F. mare

masura masura

f)  Manifestari sonore fara continut verbal: dresul vocii, tusitul (fara intonatie specifica - fumat sau raceala).

Semnificatie psihologica: suferinta psihica, problematica nedepasita.

In ce masura subiectul are astfel de manifestari ?

2 3 4 5 6 7 8

F. mica F. mare

masura masura

VI. REACTII IN SITUATII DE OBSERVARE

(ce pot valida invalida rezultatele observatiei)


Subiectul a fost inhibat, blocat psihic, crispat.

2 3 4 5 6 7 8

F. mica    F. mare

masura masura

Subiectul a fost prea sigur de sine, si-a etalat aspectele psihice, a incercat sa impuna o imagine favorabila, falsa.

2 3 4 5 6 7 8

F. mica    F. mare

masura   masura

Subiectul a avut o atitudine de respingere, de negativism, de ostilitate, cu efecte de deformare a rezultatelor observatiei.

2 3 4 5 6 7 8

F. mica    F. mare

masura  masura

Subiectul a fost docil, submisiv, a acceptat orice sugestie.

2 3 4 5 6 7 8

F. mica   F. mare

masura masura

Comportamentul sau a fost evident artificial, lipsit de naturalete, prin lipsa de expresivitate, oboseala evidenta, posibile efecte ale medicatiei.

2 3 4 5 6 7 8

F. mica    F. mare

masura    masura

SCALA DE DEPRESIE BURNS

BDC-CHECKLIST



In  cursul interviului psihologic sau la finalul lui marcati raspunsul subiectului, din relatarile sale. Folositi relatarile subiectului ca argumente in sustinerea punctajului obtinut.


Tristete

Se simte trist sau cuprins de stari de tristete.

Deloc   uneori moderat mult

(1) (2) (3)

Descurajare

Viitorul i se contureaza ca lipsit de speranta.

Deloc   uneori moderat mult

(1) (2) (3)

Self-esteem scazut

Se simte fara valoare (inutil, neinsemnat, o povara pentru ceilalti).

Deloc   uneori moderat mult

(1) (2) (3)

Culpa

Se acuza, se critica, se condamna pentru ceea ce a facut in trecut.

Deloc   uneori moderat mult

(1) (2) (3)

Inferioritate

Simte ca nu raspunde cerintelor, solicitarilor, ca este inferior celor din jur.

Deloc   uneori moderat mult

(1) (2) (3)

Indecizie

Ii este greu sa ia decizii, sa gaseasca solutii problemelor personale.

Deloc uneori moderat mult

(1) (2) (3)

Pierderea interesului pentru viata

Si-a pierdut interesul pentru activitate (ocupatie, profesie), distractii, familie, prieteni.

Deloc   uneori moderat mult

(1) (2) (3)

Iritabilitate

Se simte nervos, iritat, furios.

Deloc   uneori moderat mult

(1) (2) (3)

Scaderea motivatiei

Ii trebuie un impuls deosebit pentru a face ceva .

Deloc   uneori moderat mult

(1) (2) (3)

Modificarea negativa a imaginii de sine (eul fizic)



Se simte batran, neatractiv, neatragator pentru cei din jur.

Deloc   uneori moderat mult

(1) (2) (3)

Schimbari de apetit

Si-a pierdut pofta de mancare. Are senzatia de foame nepotolita si mananca prea mult.

Deloc uneori moderat mult

(1) (2) (3)

Tulburari de somn

Noaptea nu are somn bun si odihnitor.

Deloc uneori moderat mult

(1) (2) (3)

Probleme legate de sex

Pierderea interesului pentru viata sexuala.

Deloc   uneori moderat mult

(1) (2) (3)

Preocupari privind starea de sanatate

Ingrijorari, preocupari legate de starea de sanatate.

Deloc   uneori moderat mult

(1) (2) (3)

Impulsuri suicidare

Se gandeste ca viata nu merita sa fie traita, ca ar fi mai bine sa nu existe.

Deloc   uneori moderat mult

(1) (2) (3)

INVENTAR DE ANXIETATE BURNS

B A I



I. Trairi anxioase

Subiectul manifesta urmatoarele stari, trairi, afirmate in cursul interviului psiho-clinic:

Neliniste, nervozitate, ingrijorare, teama, nemotivate de circumstantele de viata.

niciodata    uneori des f.des

(1) (2) (3)

Bruste, neasteptate stari de panica, agitatie comportamentala (se agita fara rost, nu-si gaseste locul).

niciodata    uneori des f.des

(1) (2) (3)

Teama declansata de impresia ca se va intampla ceva rau, o nenorocire, ca el sau cineva apropiat sunt in pericol.

niciodata    uneori des f.des

(1) (2) (3)

Stare de tensiune, de incordare; senzatia ca este un ,,pachet de nervi''

niciodata    uneori des f.des

(1) (2) (3)

Impresia de schimbare a eului; ca nu mai sunt ei, stare de ,,gol sufletesc'', de ,,vid interior''- depersonalizare

niciodata    uneori des f.des

(1) (2) (3)

Sentimentul de strainatate a lumi exterioare, ca este ,,pierdut in spatiu''

niciodata    uneori des f.des

(1) (2) (3)

Impresia de detasare de propriul corp - ,,propriul corp imi este strain''. Alterarea sentimentului de corporalitate

niciodata    uneori des f.des

(1) (2) (3)

II.     Idei anxioase


Dificultati de concentrare; ca ,,pierde sirul'', ,,nu stie ce a citit'', pierde ritmul in activitate.

niciodata    uneori des f.des

(1) (2) (3)

Succedarea rapida a gandurilor, desfasurate in ritm accelerat a ideatiei (ritmul este obositor pentru subiect, ii provoaca dificultati in activitatea psihica)

niciodata    uneori des f.des

(1) (2) (3)

Suspiciuni, presupuneri, temeri neintemeiate determinate de:

fapte, vorbe ale celor din jur, cu sens distonat;

situatii prin care a trecut, cotidiene, dar cu semnificatie exagerata acordata de subiect.

niciodata    uneori des f.des

(1) (2) (3)

Gandul ca este la limita, ca-si poate pierde controlul, ca poate face ceva necugetat.

niciodata    uneori des f.des

(1) (2) (3)

Frica de a ceda nervos, de a se imbolnavi grav de nervi (de ,,a-si pierde mintile'').

niciodata    uneori des f.des

(1) (2) (3)

Teama de a lesina sau de a-si pierde cunostinta (incordare psihica atat de puternica incat ar putea genera stare de lesin).

niciodata    uneori des f.des

(0) (1) (2) (3)

Teama de o boala fizica grava, de atacuri de inima, de moarte.

niciodata    uneori des f.des

(1) (2) (3)

Ingrijorare, preocupari legate de faptul ca se va comporta nepotrivit situatiilor (ca se va face de ras, de a fi abandonat de cei din jur).

niciodata uneori des f.des

(1) (2) (3)

Frica de singuratate sau de a nu ramane singur, de a fi abandonat de cei din jur.

niciodata    uneori des f.des

(1) (2) (3)

Teama de critica, reprosuri, dezaprobare, legate de ceea ce va spune sau va face (comportamentul verbal si manifestarile in activitate).

niciodata    uneori des f.des

(1) (2) (3)

Teama ca ceva teribil, groaznic se va intampla (ceva vag, nedefinit).

niciodata    uneori des f.des

(0) (1) (2) (3)


III. Simptome psih-somatice


Batai rapide, accelerate, puternice ale inimi (palpitatii).

niciodata    uneori des f.des

(1) (2) (3)

Dureri, apasare (presiune) in zona toracica.

niciodata    uneori des f.des

(1) (2) (3)

Intepaturi sau amorteli in zona extremitatilor (degete, maini si picioare).

niciodata uneori des f.des

(1) (2) (3)

Tensiune, neliniste sau disconfort (jena) in zona stomacala

niciodata uneori des f.des

(1) (2) (3)

Tulburari digestive diverse.

niciodata uneori des f.des

(1) (2) (3)

Stari de insomnie

niciodata    uneori des f.des

(1) (2) (3)

Incordare, tensiune musculara (globala sau localizata)

niciodata    uneori des f.des

(1) (2) (3)

Frisoane, tremor, ca in senzatia de frig

niciodata    uneori des f.des

(1) (2) (3)

Nesigur in mers, senzatia de lipsa de energie in picioare

niciodata uneori des f.des

(1) (2) (3)

Senzatii de ameteala, de confuzie si nesiguranta

niciodata uneori des f.des

(1) (2) (3)

Senzatii de caldura, transpiratii, independente de temperatura exterioara

niciodata    uneori des f.des

(1) (2) (3)

Senzatii de sufocare, asfixiere, dificultati de respiratie (impresia de ,,lipsa de aer'')

niciodata    uneori des f.des



(1) (2) (3)

Dureri de cap, spate, ale cefei.

niciodata    uneori des f.des

(1) (2) (3)

Senzatie de ,,nod in gat'', dificultati de inghitire

niciodata    uneori des f.des

(1) (2) (3)

Senzatii bruste de scurt-circuit, alternanta de senzatii calde/reci ca ,,de gheata''

niciodata    uneori des f.des

(1) (2) (3)

Senzatii de oboseala, de lipsa de energie (fara vlaga, fara putere) sau tendinta de a obosi usor

niciodata    uneori des f.des

(1) (2) (3)

SCALA DE INTEGRARE PSIHO-SOCIALA



I.       Integrare in activitate

Lucrez sub posibilitatile mele si fac mai putin decat pot.

f.rar rar des f.des

(1) (2) (3)

Imi organizez activitatile zilnice

f.rar  rar des f.des

(1) (2) (3)

Trec de la o activitate la alta fara a avea in minte un anumit plan

f.rar   rar des f.des

(1) (2) (3)

Activitatile pe care le incep nu le duc pana la capat

f.rar   rar des f.des

(1) (2) (3)

Am neintelegeri la locul de munca

f.rar   rar des f.des

(1) (2) (3)

Imi vine greu sa ma concentrez asupra a ceea ce am de facut

f.rar   rar des f.des

(1) (2) (3)

Mi se pare ca nu sunt in stare sa fac nimic

f.rar   rar des f.des

(1) (2) (3)

Imi place sa ma rup complet de munca si de tot ce imi aminteste de ea

f.rar   rar des f.des

(1) (2) (3)

Ma apuc de un lucru fara sa-l termin

f.rar   rar des f.des

(1) (2) (3)

Lucrez intr-o stare de mare tensiune

f.rar   rar des f.des

(1) (2) (3)


II.   Relatii inter-personale (familiale si extra-familiale)


Constant ca preocuparile mele fata de familie s-au diminuat

f.rar   rar des f.des

(1) (2) (3)

Cei din jur imi spun ca m-am schimbat, ca-i surprind neplacut prin felul meu de a fi.

f.rar   rar des f.des

(1) (2) (3)

Imi dedic suficient timp celor din jur.

f.rar   rar des f.des

(1) (2) (3)

Cu rudele, prietenii, ma intalnesc, ii vizitez, vorbim la telefon.

f.rar   rar des f.des

(1) (2) (3)

Rezolv discutiile si conflictele ce pot aparea in familia mea.

f.rar   rar des f.des

(1) (2) (3)

Sunt multumit de modul in care se poarta cei din jurul meu cu mine.

f.rar rar des f.des

(1) (2) (3)

Ma cert cu membrii familiei mele.

f.rar   rar des f.des

(1) (2) (3)

Imi exprim grija si afectiunea fata de familie, rude, prieteni.

f.rar rar des f.des

(1) (2) (3)

Am simtit dorinta de a-mi parasi familia

f.rar    rar des f.des

(1) (2) (3)

Mi s-a intamplat sa rup relatiile cu prietenii.

f.rar rar des f.des

(1) (2) (3)



III.  Conduitele antisociale, impulsivitatea

Daca cineva imi face rau, cred ca ar trebui sa raspund la fel.

f.rar   rar des f.des

(1) (2) (3)

Parintii mei (familia mea) au dezaprobat prieteniile.

f.rar   rar des f.des

(1) (2) (3)

Actionez sub impulsul momentului fara sa stau sa chibzuiesc.

f.rar   rar des f.des

(1) (2) (3)

Ca elev, am fost chemat la director pentru indisciplina

f.rar   rar des f.des

(1) (2) (3)

Am intrat in conflict cu cei ce apara ordinea publica (politisti, gardieni publici)

f.rar   rar des f.des

(1) (2) (3)

Cand sunt nervos cu adevarat, as fi in stare sa lovesc pe cineva.

f.rar   rar des f.des

(1) (2) (3)

Unele persoane sunt atat de antipatice incat ma bucur in sinea mea cand li se intampla ceva neplacut.

f.rar rar des f.des

(1) (2) (3)

Mi se spune ca sunt iute la manie

f.rar rar des f.des

(1) (2) (3)

Consider ca cineva este raspunzator pentru necazurile mele.

f.rar rar des f.des

(1) (2) (3)

Sunt momente cand as vrea sa sparg totul.

f.rar rar des f.des

(1) (2) (3)







Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:




Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }