QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate pedagogie

Tendinte de modernizare a predarii – invatarii istoriei la clasele primare








TENDINTE DE MODERNIZARE A PREDARII – INVATARII ISTORIEI LA CLASELE PRIMARE


Problemele lumii contemporane – cu un caracter global si prioritar – imprima educatiei in general si, invatamantului istoric in special, o nota din ce in ce mai complexa, complexitate care trebuie tratata ca atare.

Educatia pretinde o strategie globala, flexibila, anticipativa.Dupa unii specialisti in domeniu se propun doua avertismente care ar trebui constientizate de catre toti factorii educativi; „ Avertismentul complexitatii ii priveste pe educatori, care nu se pot refugia in granitele didacticii sau ale didacticismului, ignorand finalitatile, functiile si perspectiva  educatiei; ii priveste pe organizatori, care trebuie sa evite promovarea birocratismului si simplismului in planificarea, observarea si evaluarea situatiilor educationale si dublul caracter independent – dependent al subsistemelor educative. Avertismentul subtilitatii ( al caracterului delicat) al proceselor formative priveste toate categoriile mentionate mai sus, amintindu-le ca activitatea care se infaptuieste zilnic in clase, constituie un efort de modelare si automodelare a spiritelor”128




In calitate de activitate vitala pentru omenire, educatia trebuie sa-si remodeleze scopurile si finalitatile, lucru ce presupune o abordare a problemelor de la altitudinea reflectiei filosofice, singura in stare sa ne fereasca de stereotipurile atat de periculoase si de sterile la care ne conduce inchiderea didacticista sau abordarea pur tehnica a unor probleme atat de importante pentru soarta omenirii.129


Educatia, capatand in zilele noastre dimensiunile unui proiect universal, cel mai vast si cu perspectiva cea mai larga, comporta implicit scopuri de ordin universal, susceptibile sa fie explicitate in sensul catorva mari idealuri comune oamenilor de astazi. De optiunile si consensul realizate in definirea scopurilor depinde rolul pe care educatia este chemata sa-l joace in acest moment al istoriei, in masura in care ea va orienta gandirea oamenilor catre trecut ori catre viitor, catre stagnare ori catre evolutie, catre cautarea unei false securitati prin rezistenta la schimbare ori catre descoperirea adevaratei securitati prin adeziunea la miscare.130

Asa cum se cunoaste, lucru subliniat in demersul nostru, invatamantul in Romania se afla in plin proces de reformare. Toate componentele sale sunt supuse unor actiuni de transformare : organizarea institutionala, aspectele relationale, continuturile vehiculate, sistemul si modalitatile de evaluare si creditare, formarea cadrelor didactice. Romania, ca si alte state din estul Europei, a mostenit un sistem de invatamant  centralizat, osificat, rod al unei politici nationale (nationaliste) ce s-a dovedit inadecvata noilor evolutii de pe plan european. In acest cadru s-a situat si invatamantul istoric romanesc, inclusiv cel practicat in clasele primare.

Evident, aici trebuie subliniat faptul ca, traditiile pozitive in domeniu au fost preluate creativ, iar schimbarea se poate observa chiar de la inceputul secolului XXI, in noile programe scolare, manuale, pregatirea cadrelor didactice, avand ca modele cele mai performante politici educationale, inclusiv in domeniul predarii / invatarii / evaluarii istoriei.

In aceste conditii, o componenta  importanta a reformei invatamantului din Romania, care genereaza inca unele interogatii, strans legata de calitatea invatamantului istoric si nu numai, din invatamantul primar, o constituie formarea viitorilor institutori / profesori pentru invatamantul prescolar si primar. Deplasarea pregatirii didactice de tip mediu ( din fostele Scoli Normale) catre formarea de tip universitar reprezinta un pas firesc bine venit, de reevaluare a unei meserii pe nedrept depreciata simbolic, moral si material. A fi invatator nu-i cu nimic mai prejos decat a fi profesor.

Prin urmare, optiunea pentru pregatirea cadrelor didactice pentru invatamantul prescolar si primar intr-o facultate de profil pedagogic cu licenta este situatia cea mai buna si aseaza, in sfarsit, dascalii din aceste cicluri de pregatire in randul profesorilor cu studii superioare si avand acces la masterat si doctorat.

Invatamantul romanesc de astazi este, ca si societatea in care functioneaza, la rascruce.Intre trecutul mai indepartat de care s-a straduit sa se desparta, deceniul anilor nouazeci, marcat de confruntari sau divergente ce pareau ireconciliabile, si viitorul european al unei societati si economii ale cunoasterii ce trebuie adus in prezentul cotidian al actiunilor consecvente, timpul solicita atat revizuiri si corectii, cat si constructii consecvente. Este timpul oportunitatilor constructive.131


O noua legislatie – integrata, flexibila, care sa sustina, nu sa blocheze, initiativele novatoare, un gen de „cod al educatiei” – este de asteptat pentru a conferi stabilitate intitutionala intregului invatamant. O noua organizare a sitemului de formare, perfectionare si stimulare a personalului didactic se impune pe scena educatiei noului mileniu, atata vreme cat cadrul didactic detine o pozitie , cheie in orice scoala, Un nou mod de reprezentare a elevului in scoala, de afirmare a capacitatilor si initiativelor, asteptarilor si sperantelor acestuia trebuie sa-si construiasca drumul intr-o lume din ce in ce mai individualizata. Si in acelasi timp, o noua conceptie despre organizarea, transmiterea si constructia valorilor societatii si cunoasterii in educatie este de asteptat sa se afirme, dar mai ales sa se dezvolte.132

Pornind de la aceste realitati si perspective ale invatamantului romanesc este firesc ca si invatamantul istoric in general, in care se incadreaza invatamantul istoric pentru ciclul primar, sa fie antrenat in procesul de modernizare, de deschidere catre valorile invatamantului istoric european.



Aceste tendinte se pot surprinde, inainte de toate, in noul curriculum de istorie pentru clasa a IV-a, care va fi aplicat cu incepere din anul scolar 2006/2007.

Actuala programa, dar mai cu seama noua programa de istorie pentru clasa a IV-a, sunt concepute ca documente de lucru complexe, care au marele avantaj ca, spre deosebire de cele corespunzatoare nivelelor gimnazial si liceal, mult mai pretentioase, pot fi citite si decodate la nivelul dascalului obisnuit cu ceva mai multa usurinta.

Un element foarte important al modernizarii predarii / invatarii istoriei in clasele primare, in viziunea noilor programe, il constituie faptul ca abordarea a depasit faza analitica – adica o simpla insiruire de continuturi sub forma unor capitole si lectii – si s-a trecut la cea tematica – plasata intr-un cadru general cronologic. Astfel, in linii generale, in clasa a IV-a elevii studiaza unele aspecte ale istoriei locale, probleme esentiale ale istoriei nationale, in stransa relatie cu momente ale istoriei europene.

Continuturile sunt organizate in jurul unor domenii relevante pentru elevi si reprezentative din perspectiva stiintei si a cerintelor societatii contemporane. Temele cuprinse in programa pentru anul scolar 2006/2007 fac trimitere la domeniile : Popoare si spatii istorice; Oamenii, societatea si lumea ideilor; Statul si politica. Aceste domenii sunt prezentate pe toata durata studierii istoriei in invatamantul preuniversitar, lor adaugandu-se in ciclul gimnazial si liceal : Religia si viata religioasa si Relatiile internationale.

Aceasta noua abordare a continuturilor disciplinei istorie pentru clasa a IV-a, mult mai ampla, presupune, evident, o buna pregatire in domeniul istoriei a invatatorilor / institutorilor, cum si cunoasterea didacticii Istoriei, racordata la cerintele contemporane ale predarii/ invatarii /evaluarii cunostintelor de istorie in invatamantul primar.

Programele vin in intampinarea cerintelor cadrelor didactice de a-si alege modelele si impun, practic, chiar prin modalitatea lor de structurare, modele specifice invatarii active, un alt element de modernitate in procesul instructiv – educativ. In acelasi timp se contureaza un cadru mai larg pentru o determinare mai apropiata de realitate a metodelor de evaluare, iar in acest din urma caz initiativa cadrului didactic joaca un rol important.133

Un alt element al modernizarii procesului de predare / invatare /evaluare a cunostintelor de istorie la clasele primare il constituie prezenta in curriculum-ul de istorie a standardelor de performanta care se identifica drept criterii de evaluare a calitatii procesului de invatare. Ele constituie o noutate in cadrul invatamantului, inclusiv la istorie, deoarece sunt centrate pe elevi si sunt repere foarte utile deopotriva elevilor, dar si cadrelor didactice. Ele sunt formulate clar, fiind in acord cu obiectivele – cadru.

Tot un semn al modernizarii in domeniul analizat il constituie faptul ca nu se mai indica pentru fiecare tema (problema) un numar de ore aferent, ceea ce ofera cadrului didactic o libertate de miscare deosebita si un grad mai mare de manifestare a initiativei sale personale.

Trebuie, de asemenea, remarcat faptul ca sunt prezente studiile de caz si lectiile de sinteza, care sunt mai mult decat novatoare si ajuta mult, deopotriva pe cadrul didactic, dar si pe elev.

Factorii decizionali in elaborarea curriculumu-lui de istorie pentru invatamantul primar urmaresc prin programa si manuale cresterea gradului de accesibilitate a Istoriei ca disciplina de studiu in invatamantul primar si, in general, in cel obligatoriu, afirmarea caracterului cuprinzator si interdiciplinar al istoriei, integrarea istoriei locale in istoria nationala si a celei nationale in istoria universala (europeana) si, in mod deosebit, inovatiile in domeniul didacticii.



Tematica si modalitatea noua de structurare a programelor de istorie, cu deosebire a celei pentru clasa a IV-a vor determina, foarte probabil, un veritabil soc pentru cadrele didactice, mai ales ca unele dintre acestea, din pacate ,era obisnuite cu programa de tip analitic si cu manualul unic. Asa cum se prezinta noua programa de istorie pentru clasa a IV-a, ne releva faptul ca nu este incarcata, cadrul didactic avand posibilitatea sa selecteze continuturi adecvate elevilor sai, conditiilor concrete din scoala unde-si desfatoara activitatea, nivelului de pregatire a elevilor, mijloacelor de invatamant de care dispune.

Asa cum se prezinta noua programa, exista premise suficiente sa afirmam ca pot fi percepute continuturi diferentiate si suplimentare pentru elevii cu interese speciale si capabili de performante. Spre exemplu, la capitolul Momente ale istoriei, prima tema (unitate de invatare), Conducatori, eroi, evenimente, propune prezentarea si analiza activitatii urmatoarelor personalitati: Alexandru cel Mare, Decebal, Traian, Carol cel Mare, Dragos, Mircea cel Batran, Vlad Tepes, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Constantin Brancoveanu, Napoleon, Avram Iancu, Alexandru Ioan Cuza,Carol I, Regina Maria, Ecaterina Teodoroiu, dintre care, cadrele didactice au libertatea de a alege 5 personalitati din istoria nationala si universala, iar elevii interesati de studiul istoriei pot sa-si extinda studiul si asupra altor personalitati, evident, sub conducerea si cu ajutorul cadrului didactic ( intocmirea de portofolii de catre elevi este in acest caz bine venita, iar aprecierea muncii copiilor trebuind facuta pe masura efortului depus).


Activitatile de invatare trebuie sa aiba valoare functionala si un caracter exemplar pentru tipurile de obiective prevazute.

Aici se impune necesitatea unor activitati in care elevii sa poata participa in mod activ la demersul didactic, cadrul didactic folosindu-se, cu precadere, de metodele active, moderne.

Reforma invatamantului istoric la clasele primare, dar nu numai la acest ciclu de pregatire, presupune  si folosirea mijloacelor moderne de invatamant. Se impune, din acest punct de vedere, folosirea acolo unde este posibil, computerul, Internetul, caseta video. Utilizarea acestor mijloace moderne duce cu siguranta la succesul activitatilor didactice, a lectiilor de istorie, la stimularea interesului elevilor pentru noile tehnologii ale informatiei.134

Asa cum se poate observa din prezentarea si analiza elementelor de fond ale invatamantului istoric la clasele primare, modernizarea trabuie sa cuprinda toate componentele procesului de predare / invatare/ evaluare a istoriei, fenomenul schimbarii, innoirii, reformei, depinzand, credem, de urmatorii factori : calitatea muncii cadrului didactic, interesul copiilor pentru cunoasterea istoriei si asigurarea de catre societate a unor conditii materiale bune pentru desfasurarea unui invatamant modern si eficient.



De retinut


Modernizarea procesului de predare / invatare / evaluare a istoriei in invatamantul primar presupune, in primul rand, dezvoltarea unui nou discurs didactic care sa faca din disciplina Istorie un obiect de studiu atractiv pentru elevi, mai integrata in problematica vietii sociale, pentru ca toti copiii sa fie pregatiti, sa gandeasca si sa actioneze ca locuitori ai cetatii, pentru a identifica solutiile optime la problemele complexe ale societatii.



loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







loading...


Cauta referat