QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate pedagogie

Modalitati de investigare a grupurilor scolare








MODALITATI DE INVESTIGARE A GRUPURILOR SCOLARE


Colectivul de elevi se prezinta si functioneaza ca o unitate microsociala de sine statatoare, ca un camp social microstructural, in cadrul careia fiecare membru ocupa o anumita pozitie functie de care se stabilesc o multitudine de relatii cu ceilalti, imprimand fata de mediul social in care se afla si la care se raporteaza.

Plecand de la caracteristicile generale ale colectivului de elevi - colectivul nu este o societate in miniatura, colectivele nu sunt identice unele cu altele, cunoasterea colectivului nu se reduce la cunoasterea personalitatilor membrilor ce il compun, - se poate deduce ca pentru descrierea fenomenelor sociale, de grup nu trebuie apelat la conceptul de personalitate, ci la acela de sintalitate (utilizat pentru descrierea acelor particularitati care circumscriu specificitatea unui colectiv concret de elevi).

Asadar, sintalitatea desemneaza totalitatea trasaturilor ce caracterizeaza un colectiv concret privit ca un tot, ca un intreg, rezultand din continutul concret si modul in care se manifesta diferite trasaturi de grup. Fiecare colectiv are o anumita structura, care presupune nuante proprii, irepetabile in cazul personalitatii individului, specifice numai colectivului respectiv.




In sensul colectivului de elevi, obiectul cunoasterii il constituie sintalitatea acestuia, care nu se reduce la cunoasterea personalitatii fiecarui elev dar o presupune in mod obligatoriu.

Numai pe aceasta baza pot fi eliminate unele discutii dintre influentele interne al caror procreator este profesorul-diriginte si influentele colectivului, infaptuindu-se de fapt unitatea de actiune dintre cei doi factori.

Conform „Dictionarului de psihologie', termenul sintalitate se refera la efectele de asemanare ale unei persoane cu aspectele caracteristice de ansamblu ale tipului de apartenenta. Este vorba despre caracteristici psihocomportamentale determinate de transferuri foarte complexe privind atitudinile relationale, modalitati de a se purta legate de tinuta, receptivitate si toleranta sau indiferenta si atitudinii mai putin conformiste.

Toate influentele si actiunile exercitate asupra colectivului, sunt asamblate prin intermediul acestor conditii inteme sau a sintalitatii. Astfel ele vor produce anumite modificari in evolutia colectivului si vor avea o eficienta educativa asupra sa. Datorita concordantei dintre actiunile (educative) exercitate si conditiile interne ale colectivului, aceste actiuni se proiecteaza asupra constiintei si conduitei fiecarui elev. Rolul dirigintelui in sistemul muncii educative in scoala este foarte important.

In sistemul scolii romanesti necesitatea ca unul dintre profesori sa isi asume sarcini deosebite s-a impus de timpuriu, fiind prevazuta o astfel de sarcina in „Legea instructiunii' din nul 1864. Spiru Haret reia si dezvolta aceasta idee in „Legea invatamantului din 1898. Sarcinile dirigintelui sunt dezvoltate in „Regulamentul pentru scolile secundare' din anul 1901 ' si de legea invatamantului secundar si superior din 1925. Reforma invatamantului din 1948 are in vedere aceasta functie cu obiectivele primare si secundare pe care le implica.          

Esenta muncii dirigintelui o constituie asigurarea conditiilor de selectionare si unificare in cadrul activitatii scolii, a influentelor pe care le exercita asupra elevilor totalitatea factorilor si relatiilor care alcatuiesc mediul scolar atat de complex, influente organizate pe linia scopurilor si sarcinilor procesului de instruire si educare in ansamblu.


Cunoasterea sintalitatii colectivului si a personalitati elevilor

Pentru cunoasterea sintalitatii se apeleaza la metode si procedee diferite, menite sa asigure:

descrierea si rezolvarea particularitatilor structurale ale colectivului (structura de comunicare, structura formala si structura informala);

surprinderea unor aspecte privitoare la ierarhia dintre liderii formali si informali ai colectivului;

cunoasterea unor aspecte privitoare la ierarhia statutelor elevilor in colectiv si a semnificatiei lor asupra interactiunii dintre ei si a exercitarii diverselor roluri;

selectarea normelor, valorilor si regulilor care tind sa determine viata interna a colectivului;

aprecieri estimative in legatura cu oscilatiile coeziunii colectivului.

Ingemanarea acestor aspecte intr-o unitate coerenta va oferi imaginea sintalitatii colectivului.

Metodele si procedeele utilizate in acest scop sunt:

Observatia psihosociala - presupune un contact direct cu realitatea colectivului asigurand obtinerea unor date reale, care vor fi prelucrate si interpretate.

Avantajul il constituie faptul ca dirigintele este o persoana ce detine cunostinte psihopedagogice fiind pregatita pentru a face astfel de observatii. Mai mult, el este coparticipant la viata colectivului, exercitandu-si calitatea de observator din interior, fara ca fenomenele si manifestarile supuse observatiei sa fie deturnatc.

Referitor la fenomenele care se manifesta la nivelul unui colectiv apar doua intrebari:

- In ce masura si care dintre fenomene pot fi observate?

- Dirigintele, in calitate de lider nu poate denatura si artificializa anumite manifestari?

Pentru a raspunde la prima intrebare vom grupa situatiile si fenomenele observate in doua categorii: prima categorie se refera la toate manifestarile si reactiile colectivului ce rezulta din interactiunea membrilor sai - manifestari ale sintalitatii (modul in care colectivul isi exprima opinia in diverse situatii, modul in care raspunde la solicitari sau initiative din partea scoli, dirigintelui etc., modul in care se iau decizii etc.), iar cea de a doua categorie include observatii privind comportarea si atitudinea elevilor ca membrii ai colectivului, atitudinii ce au implicatii asupra sintalitatii, asupra vietii si evolutiei colectivului. Rezultatele observatiilor efectuate asupra fenomenelor din a doua categorie vor fi coroborate cu datele consemnate in fisa individuala a elevului punandu-se in acest fel sa se intervina in vederea ameliorarii diferitelor aspecte.

Pentru a raspunde la cea de a doua intrebare e necesar sa precizam ca nu toate manifestarile, pot fi supuse observatiei, drept care informatiile vor fi intregite de rezultatele celorlalte metode si procedee utilizate, acestea avand si un rol de intarire si control, astfel incat subiectivitatea observatiilor realizate sa fie aproape nula.

Tehnicile sociometrice sunt destinate inregistrarii si masurarii configuratiei si intensitatii relatiilor interpersonale din interiorul unui grup social.

In ansamblul tehnicilor sociometrice sunt induse testul sociometric, matricea sociometrica, indici sociometrici sociograme, cadranele sociometrice.

Metoda chestionarului - se bazeaza pe formularea unor intrebari la care elevii urmeaza sa raspunda verbal sau scris.




Formularea intrebarilor este predata de stabilirea de catre diriginte a obiectivelor pe care le urmareste, ce intentioneaza sa obtina in urma prelucrarii raspunsurilor. Modul in care sunt formulate si organizate intrebarile au rolul de a determina obtinerea unor raspunsuri fidele, sincere, complete.

Aria de fenomene pe care le are in vedere chestionarul poate fi delimitata pe baza constatarilor ce au rezultat in urma aplicarii celorlalte metode.

De exemplu: daca dorim sa cunoastem relatiile dintre liderii formali (informali) si ceilalti membrii se pot adresa urmatoarele intrebari:

- Cum sunt apreciati de colectiv cei care detin functii de conducere?

- Cum este antrenat colectivul de catre conducatorii sai pentru indeplinirea sarcinilor propuse?

- Daca ii stimezi, de ce stimezi pe liderii colectivului?

- Cum se ocupa cei care detin functii de conducere de cresterea prestigiului colectivului nostru?


Metoda scarilor de opinii si atitudini (scarile de apreciere)

Se caracterizeaza prin posibilitatea elevilor de a exprima opiniile sau parerile in legatura cu fenomenele supuse cunoasterii diferentiat sub aspectul intensitatii. Raspunsurile sunt ordonate sub forma ascendenta sau descendenta in functie de intensitatea, fermitatea sau  numarului de subiecti inclusi care ar corespunde opiniei celui ce raspunde.

Exemple (modele) de scari:

- toti                            - intotdeauna - sunt total de acord

- foarte multi              - destul de des - sunt de acord

- multi                         - uneori - imi este indiferent

- unii                           - foarte rar - nu prea sunt de acord

- nici unul - niciodata - nu sunt de acord

- sunt total impotriva

Folosirea uneia sau alteia dintre scari are in vedere continutul intrebarii formulate, iar alegerea raspunsului se face prin introducerea semnului „X' in patratelul ce se afla in fata variatiei pentru care opteaza.

Metoda aprecierii obiective a personalitatii - urmareste aprecierea facuta de elevi asupra diferitelor componente ale personalitatii propriilor colegi (atitudini, inteligenta, caracter, temperament, calitati individuale ale proceselor psihice).

Este un instrument util pentru cunoasterea modului in care normele morale sunt asimilate si integrate in viata interna a colectivului, jalonand activitatea si comportamentul elevilor, contribuind la educarea simtului responsabilitatii in formularea unor judecati de valoare cu privire la calitatile moral-volitive ale colegilor (atitudinea fata de invatatura, cinstea, sinceritatea, spiritul organizatoric, colegialitatea, disciplina, ambitia, respectul, etc.).

De asemenea elevii pot fi solicitati sa se autoaprecieze cat rnai obiectiv astfel putandu-se face o comparatie intre rezultatele aprecierii de catre colegi, aprecierii de catre diriginte a fiecarui elev si ale autoaprecierii, dirigintele avand posibilitatea de a confrunta propria sa apreciere cu cea a colectivului si cu aprecierea elevului.

Metoda aprecierii obiective este eficienta pentru ca ajuta dirigintele in surprinderea atmosferei morale ce exista in colectivul respectiv, in cunoasterea locului pe care elevul il ocupa in ierarhia morala a colectivului pentru fiecare insusire in parte, a fluctuatiilor de la o insusire la alta in ansamblul celorlalte si pentru ca stimuleaza procesul cunoasterii reciproce intre elevi.

Metoda experimentului actional-ameliorativ - presupune introducerea unor modificari care sa determine un alt mod de desasurare ulterioara a fenomenelor. Modificarile introduse decurg in mod riguros din ceea ce s-a intamplat pana in acel moment in colectiv. Aceste modificari conduse si controlate actioneaza impreuna cu celelalte influente mai putin determinate. Caracteristica experimentului actional-ameliorativ este aceea ca presupune o dubla determinare-retroactiva si proactiva, asigurand interdependenta dintre toate cele trei componente, cunoastere-actiune-rezultat.




loading...


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }