QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate pedagogie

Invatamantul istoric la clasele primare transpus in planul de invatamant, programe si manuale scolare. documentele curriculare ale cadrelor didactice din invatamantul primar;particularitati si moduri de realizare.





INVATAMANTUL ISTORIC LA CLASELE PRIMARE TRANSPUS IN PLANUL DE INVATAMANT, PROGRAME SI MANUALE SCOLARE. DOCUMENTELE CURRICULARE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN INVATAMANTUL PRIMAR;PARTICULARITATI SI MODURI DE REALIZARE


Asa cum este conceput intregul sistem educational romanesc toate cadrele didactice, de la toate nivelele de pregatire din invatamantul preuniversitar, trebuie sa respecte si sa traduca in practica procesului de invatamant documentele curriculare care au caracter obligatoriu si stau la baza activitatii didactice. Acestea sunt cuprinse in curriculum-ul national si proiecteaza activitatea instructiv – educativa la toate nivelurile sistemului si ale procesului de invatamant. Curriculum-ul formal, care are valoare de curriculum national include : documentele de politica a educatiei care definesc finalitatile macrostructurale : idealurile si scopurile educatiei; documentele de politica scolara care definesc finalitatile microstructurale ale procesului ( obiective pedagogice generale cu valoare de criterii pentru elaborarea planului de invatamant ; obiectivele pedagogiei specifice, cu valoare de criterii pentru elaborarea programelor scolare ); planul de invatamant ; programele scolare; manualele scolare ; ghiduri si materiale metodice; instrumente de evaluare.49




O alta categorie de documente curriculare, de mare folos in activitatea didactica in domeniul istoriei, este cea care grupeaza documentele curriculare auxiliare, concretizate in : ghiduri, indrumatoare, scrisori metodice destinate cadrelor didactice; caiete de munca independenta pentru elevi / cadre didactice ; pachete de invatare ; seturi multimedia; softuri educationale etc, In sfarsit, putem adauga documentele curriculare specifice cadrului didactic rezultate din proiectarea pedagogica. Proiectarea la nivelul cadrului didactic se concretizeaza in : proiectarea anuala a predarii unei discipline ( in cazul nostru a Istoriei); proiectarea semestriala ; proiectarea unitatii de invatare ; proiectarea la nivelul unei activitati / lectii.50

Planul de invatamant este un document oficial in care se structureaza continutul invatamantului pe niveluri si profiluri de scoli. In planul de invatamant se stabileste numarul de ore ( minim si maxim ) pe diferite discipline sau arii curriculare. Este un document obligatoriu si are un caracter reglator – strategic si reflecta politica educationala a sistemului de invatamant national. El exprima, in forma sintetica, conceptia pedagogica si in special teoria curriculara care fundamenteaza stiintific procesul instructiv – educativ la nivel national.51

Planul de invatamant pentru clasele I – IV integreaza acele discipline scolare „ care conduc la dezvoltarea capacitatilor mentale si la insusirea acelor elemente de baza ale culturii generale fara de care nu este posibila trecerea progresiva a elevului in noi trepte de scolarizare.”52 Studiul disciplinelor din planul de invatamant in ciclul primar „ contribuie la asimilarea de cunostinte si formarea de deprinderi cu o puternica valoare instrumentala pentru facilitarea accesului la procesul cunoasterii si culturii si pentru insusirea acestora”.53


Numarul de ore acordat Istoriei prin planul de invatamant la clasa a IV-a a fost diferit , in diverse etape ale evolutiei invatamantului istoric din Romania. Inainte de 1989 si cativa ani dupa evenimentele revolutionare, numarul de ore date prin planul de invatamant Istoriei romanilor a fost de 2 ore saptamanal, dupa care, s-a optat pentru 1 ora pe saptamana. Factori obiectivi si subiectivi au determinat aceasta decizie a ministerului de resort. Aceasta explica abordarea diferita a istoriei nationale ca element specific al continutului global al invatamantului.

Reducerea numarului de ore prin planul de invatamant pentru Istorie la clasa aIV-a, in conditiile in care continuturile stiintifice ale manualelor trebuie parcurse integral, se poate suplini prin forme si modalitati aflate la indemana cadrelor didactice. Astfel, elemente de istorie nationala pot fi insusite la limba romana, in clasele a II-a si a III-a, prin textele literare cu continut istoric, la care se adauga posibilitatea elaborarii, la nivelul scolii, a unor discipline optionale in cadrul Curriculum-ului la decizia scolii (CDS).

Inca din anul 1998 s-a luat decizia de catre ministerul de resort ca sa se poata realiza discipline optionale la nivelul fiecarui obiect de invatamant, al ariei curriculare sau la nivelul mai multor arii curriculare, Intre propunerile facute de catre autoritatea centrala pot fi amintite : „Filosofia pentru copii”, „Democratia pentru copii”, „Educatia interculturala”, „Elemente de educatie globala”, „Educatie pentru drepturile omului”, „Istorie si geografie locala”, „Calatori si calatorii”, „ Traditii si obiceiuri locale”, „Mari ctitori si aparatori ai credintei crestine in istoria romanilor”, ultimul optional fiind elaborat la Casa Corpului Didactic din Bucuresti, in cadrul programului de perfectionare „ Noi orientari in predarea – invatarea – evaluarea Istoriei romanilor in invatamantul primar”, in anul scolar 2003/2004.

In perspectiva optimizarii planului de invatamant pentru invatamantul primar, in ceea ce priveste disciplina Istorie, trebuie sa se realizeze o mai buna corelare intre numarul de ore repartizate Istoriei prin planul de invatamant si continutul manualelor alternative, incat, pe parcursul clasei a IV-a , continuturile stiintifice sa poata fi parcurse si insusite in cele mai bune conditii, pentru realizarea competentelor specifice disciplinei, asa cum sunt formulate in curriculum-ul national de istorie pentru clasele primare.

Programa scolara pentru Istorie este un document oficial, obligatoriu pentru cadrul didactic, elaborat de catre minister, cu continuturi unitare. In literatura recenta, sintagma „programa analitica” este inlocuita cu cea de „curriculum scris” sau „oficial”, conferindu-i-se, astfel, acelasi statut cu planul de invatamant , ca document de politica educationala.54

Programele prezinta oferta educationala a unei anumite discipline pentru un parcurs scolar determinat. In ceea ce priveste invatamantul primar, programele scolare cuprind : obiective cadru, obiective de referinta, exemple de activitati de invatare, continuturi, standarde curriculare de performanta. Programa scolara este un document operational deoarece asigura sintetizarea continutului obiectului de invatamant Istorie, esalonarea pe teme, lectii, capitole, ore de recapitulare, ore la dispozitia cadrului didactic, lucrari scrise (de evaluare), numar de ore acordate obiectului de studiu saptamanal, smestrial, anual.

Programa sau modelul curricular elaborat pe ani de studiu constituie elementul prin care invatatorul / institutorul isi realizeaza proiectarea activitatilor de predare – invatare – evaluare.

Manualele alternative de Istorie pentru clasa a IV-a concretizeaza programele scolare in diferite unitati didactice sau experiente de invatare, operationalizabile in relatia didactica cadru didactic – elev. In manual, continuturile invatarii sunt sistematizate pe capitole, subcapitole, lectii, teme.

Problematica actuala a manualelor alternative presupune din partea cadrelor didactice competente psiho-pedagogice deosebite pentru alegerea acelor manuale care se adapteaza cel mai bine caracteristicilor psiho-comportamentale ale elevilor, precum si propriilor aptitudini si stiluri didactice.55

Manualele alternative de istorie pentru clasa a IV-a au functii de informare, de formare a cunostintelor, de evaluare a acestora in concordanta cu standardele curriculare de performanta. Aceste instrument de lucru pentru elevi si cadre didactice trebuie sa prezinte continuturile si evenimentele explicit, esentializat, clar, precis, cuprinzator, fara detalii istorice nesemnificative, cu o terminologie recunoscuta de stiinta istorica, sa constituie un model de exprimare pentru elevi.

Notiunile si continuturile din manualele de istorie trebuie raportate la particularitatile de varsta ale elevilor, cu scopul de a spori interesul si motivatia pentru cunoasterea continuturilor istorice prezentate in programa.”Motivatia si interesul elevilor pentru continuturile istorice sunt favorizate de trei elemente esentiale, necesare unui manual alternativ : accesibilitatea continuturilor, eficienta instructionala si consecventa stiintifica.”56

Actualele manuale alternative de Istoria romanilor pentru clasa a IV-a corespund, in general, exigentelor invatamantului istoric romanesc , insa prezinta si aspecte care pot fi imbunatatite si care vizeaza : limbajul de specialitate (uneori prea pretentios), selectia temelor (unele nesemnificative, in dauna altora care lipsesc), demitizarea fortata, utilizarea cat este necesar, a unui stil narativ (acesta lipseste in manualele actuale), erori in continuturile stiintifice (in unele teme sunt expuse opinii ale autorilor si nu cele general acceptate de stiinta istorica) si altele.

Dincolo de toate acestea, manualele alternative de istorie sunt un semn al normalitatii scolii in directia democratizarii invatarii, al asigurarii acelui deziderat despre care vorbeste cu iscusinta pedagogia moderna, de a realiza un invatamant centrat pe elev si nu pe „materia” de invatat. Avantajele manualelor alternative fata de manualul unic sunt evidente, deoarece cadrele didactice pot opta pentru acel manual care coprespunde cel mai bine nivelului clasei la care preda Istoria, propriilor optiuni privind programa, abordarea metodologica si interesele elevilor. Din acest punct de vedere, atat autorii de manuale cat si cadrele didactice care folosesc manualele in scoala pot si trebuie sa tina seama de achizitiile valoroase metodico - stiintifice din manualele de Istorie elaborate de-a lungul timpului in tara noastra.

Documentele curriculare auxiliare reprezinta materiale deosebit de utile pentru cadrele didactice in procesul de predare / invatare / evaluare a Istoriei, dintre acestea, mai raspandite si, in acelasi timp mai utilizate, sunt ghidurile metodice si caietele de munca independenta pentru elevi/ cadre didactice. De asemenea, putem adauga, specific pentru Istorie, culegerile de texte (antologii), comentate, in ajutorul elevilor si cadrelor didactice.57

Invatatorul / institutorul foloseste ghidurile si materialele metodice si ca structuri de perfectionare. Activitatile sugerate sau indrumarile prezente in aceste documente ofera posibilitatea unei abordari flexibile si deschise ale elementelor de continut, creand in acelasi timp motivatie pentru invatare. Asemenea documente trebuie sa puna probleme si sa ceara solutii angajand gandirea si imaginatia copiilor. Ele trebuie realizate in conformitate cu prevederile programei, atat cele stiintifice cat si cele de natura psihopedagogica. Atunci cand un cadru didactic apeleaza la acest gen de auxiliare metodice trebuie sa aiba in vedere cateva criterii de selectie a documentelor curriculare, intre care cele mai importante sunt : continuturile, abordarile pedagogice, redactarea si ilustratiile.58

Foarte importante pentru activitatea cadrelor didactice care predau in ciclul primar, inclusiv Istorie, sunt documentele curriculare specifice invatatorului / institutorului rezultate din proiectarea pedagogica. Astfel, planificarea calendarisitica (anuala si semestriala), proiectarea unitatilor de invatare sau proiectul de lectie sunt tipuri de produse curriculare. In general, proiectarea activitatii didactice este un proces de anticipare sistemica, rationala, a ceea ce doreste sa realizeze cadrul didactic cu elevii, intr-o perioada de timp.

Proiectul activitatii anuale la disciplina Istoria romanilor vizeaza succesiunea capitolelor si continuturilor; stabilirea numarului de ore atribuite fiecarei unitati de continut si respectarea timpului necesar fiecarei activitati didactice : predare, evaluare, recapitulare, sinteza, activitati practice.



Nr.crt.

Semestrul

Capitolul

Nr.de ore

Perioada

Observatii









La baza planificarii anuale sta programa scolara (curriculum).60

Simplificarea proiectarii anuale asigura operationalitatea continuturilor stabilite pentru fiecare lectie.

Proiectarea semestriala vizeaza obiective pedagogice :capitolul, tema, numarul de ore atribuit fiecarei lectii, continuturile invatarii, perioada, observatii. Un exemplu poate fi urmatorul (raportat la programa si manualele valabile in anii scolari 2004/2005 si 2005/2006) :


SEMESTRUL I



NR.CRT.

UNITATI DE INVATARE

OB.DE REF.

CONTINUTURILE INVATARII

DATA PERIOADA(NR.ORE)

OBS.

I.

OMUL DE-A LUNGUL ISTORIEI













Cum cunoastem trecutul

*din trecutul familiei

*din trecutul localitatii;

„Bucurestiul de-a lungul istoriei”

*muzee, arhive

- studiu de caz : Muzeul National de Istorie

Omul si mediul geografic



*istorici si geografi despre varietatea reliefului romanesc

-studiu de caz: Carpatii, Dunarea, Marea Neagra

omul si schimbarea mediului inconjurator

-studiu de caz: padurea in viata omului, construirea oraselor

Evaluare


I – III

3 ore

15.09.-1.1o.


II.

STRAMOSII

NOSTRI












Geto-dacii si romanii


*razboaiele daco-romane si

urmarile lor





Formarea poporului roman

si a limbii romane


*retragerea aureliana si urmarile

sale

*organizarea populatiei romanice

*limba romana si celelalte limbi

romanice

Evaluare

IV – VI

3 ore



III.

INTEMEIEREA

STATELOR

ROMANESTI








De la cnezate la voievodate

*primele formatiuni politice

romanesti

*constituirea statelor medievale

romanesti

-studiu de caz:legende despre

Intemeierea statelor,cetati

medievale

Evaluare


VII-VIII

2 ORE



IV.

TARILE ROMANE

IN EVUL MEDIU










Satul si orasul in epoca

medievala

-studiu de caz: curti domnesti,

sarbatori in lumea satului,

drumuri comerciale

Figuri de voievozi si domni

Mircea cel Batran,

*Vlad Tepes,

*Iancu de Hunedoara

*Stefan cel Mare

Evaluare


IX-XIII

5 ore






SEMESTRUL AL II-LEA


NR.CRT.

UNITATI DE INVATARE

OB.DE REF.

CONTINUTURILE INVATARII

DATA PERIOADA(NR.ORE)

OBS.

I.

TARILE ROMANE

IN EVUL

MEDIU










Figuri de voievozi si domni

*Mihai Viteazul

*Constantin Brancoveanu

*Dimitrie Cantemir

Recapitulare

Evaluare



Biserica si viata religioasa


-studiu de caz:activitatea tipografica, ctitorii domnesti:Cozia, Voronet,

Curtea de Arges, Alba Iulia


I – V

5 ore

1o.01.-11.02


II.

ROMANIA

MODERNA










Fauritori ai Romaniei moderne



*Tudor Vladimirescu

*”Generatia de la 1848”

*Alexandru Ioan Cuza

*Carol I

*”Memorandistii”

Recapitulare

Evaluare


Viata cotidiana in secolul

al XIX-lea

Romania in anii primului

Razboi mondial

*Marea Unire de la

1 Decembrie 1918

Evaluare

VI-XV

10 ore



III

ROMANIA IN

SECOLUL

AL XX-LEA










Viata cotidiana

-studiu de caz: perosnalitati ale vietii culturale romanesti


Romania in anii celui de-al

doilea razboi mondial


Romania la inceputul mileniului III

Evaluare

XVI-XIX

4 ore



IV


AM INVATAT



Recapitulare si sistematizare

XX-XXI

2 ore




Proiectarea unitatii de invatare este necesara si la disciplina Istorie, conceptul de „unitate de invatare” fiind relativ recent in teoria si proiectarea pedagogica romaneasca.Unitatea de invatare are obiective proprii bine definite, un continut bine precizat si corespondent competentelor vizate prin obiective, se realizeaza prin strategii instructiv – educative adecvate, iar evaluarea solicita, „cheama” metode, tehnici si instrumente specifice.61 O unitate de invatare poate sa acopere una sau mai multe activitati.

Pentru ca invatatorii / institutorii sa nu confunde „unitatea de continut” cu „ unitatea de invatare”, trebuie subliniat ca unitatea de invatare are urmatoarele caracteristici : este coerenta din punct de vedere al competentelor vizate; este unitara din punct de vedere al continutului tematic; se desfasoara continuu pe o perioada de timp; se finalizeaza prin evaluare.

Alocarea timpului afectat unei unitati de invatare se face prin planificarea anuala.62

In elaborarea proiectului unei unitati de invatare, cadrele didactice trebuie sa aiba in vedere : centrarea demersului pe obiective, nu pe continuturi; implicarea in proiectare a urmatorilor factori : obiective de referinta (de ce?), activitati de invatare (cum?), evaluare (cat?) - descriptori de performanta si resurse ( cu ce ?).

Un exemplu in acest sens poate fi proiectarea unitatii de invatare : Intemeierea statelor romanesti medievale, acestui capitol fiindu-i alocate 2 ore (saptamanile VII-VIII din semestrul I – conform planificarii semestriale).



Nr.

Crt.

Detalieri de

continut

Obiective de

referinta

Activitati de

invatare

Resurse

Evaluare



























































































Primele formatiuni

politice romanesti

- cnezate si voievodate- organizatii politice pe intreg spatiul romanesc;

- Transilvania –voievodatele condu-se de : Menumorut,

Glad si Gelu;

-Tara Romaneasca-

cnezatele si voievo- datele conduse de :

Litovoi, Seneslau,

Ioan si Farcas pomenite in „Diplo-ma cavalerilor Ioaniti”;

- Doborogea – este

mentionata forma-tiunea politica a lui

jupan Dimitrie;

- Moldova – sunt atestate formatiuni politice pe vaile Siretului, Prutului, Moldovei si in jurul

unor asezari intarite

(bolohoveni si brodnici –romanii din

Moldova);








Intemeierea statelor

romanesti si semni-

ficatia istorica


In secolul

al XIII-lea regii Ungariei si-au impus

suzeranitatea asupra Transilvaniei,

acesta fiind organi-

zata sub forma de

voievodat ;

- colonizarea unor

populatii alogene :

sasi si secui;

- autonomia voievo-

datului si caracterul

sau romanesc ;

intemeierea Tarii

Romanesti:

Negru Voda si

Basarab I ;

- dobandirea inde-

pendentei tarii fata

de Ungaria –victoria

de la Posada – 1330;

- intemeierea Mol-

dovei de catre Dragos si Bogdan I ;

- dobandirea inde-

pendentei statului fata de Ungaria in

anul 1365 ;

- intemeierea Dobrogei sub despo-

tul Dobrotici si

obtinerea autonomiei fata de

bizantini ;

- luptele cu turcii;

- includerea Dobrogei, in secolul

XIV, in Tara Romaneasca;

- cucerirea sa  de

catre turci in secolul

XV.



Importanta istorica

a intemeierii

statelor romanesti

- sa ordoneze

cronologic eve-

nimentele din

aceasta tema;

- sa localizeze centrele mai

importante ale

cnezatelor si

voievodatelor;

- sa delimiteze

pe harta isto-

rica hotarele

Transilvaniei,

Munteniei Mol-

dovei si Dobrogei;

- sa descrie clar, concis,

procesul

de intemeiere a statelor

romanesti;

- sa sublinieze

importanta is-

torica a inte-

meierii statelor

medievale

romanesti;

- sa observe si

sa compare modul in care

si-a obtinut

independenta Moldova Tara

Romaneasca;





- sa identifice

evenimentele mai importante

descrise in urmatoarele surse istorice : „Cronica lui Anonymus”, „Diploma cavalerilor Ioaniti” si „Cronica pictata de la Viena”;

- sa foloseasca termeni istorici adecvati in formularea unor enunturi : cnezat, voievodat, colonisti, descalecat, suzeranitate, independenta, autonomie;



- sa manifeste curiozitate pentru cunoasterea inceputurilor statelor romanesti medievale;

- sa-si exprime respectul pentru inaintasii care au intemeiat statele romanesti.


- Exercitii de

plasare in secol si mile-

niu a datelor

istorice intalnite in tema studiata-



- Observarea si

comentarea

unor imagini

si texte din

izvoarele

istorice

(Diploma cavalerilor

Ioaniti” si

„Cronica pictata de la Viena”)


- Vizionarea si

comentarea

diapozitivelor

care redau

in imagini si

texte legenda

intemeierii

Munteniei si

Moldovei;








- identificarea in sursele istorice a faptelor lui Basarab I si Bogdan I ;


- alcatuirea unui scurt eseu (povestire) despre Batalia de la Posada ;


- alcatuirea unui dosar tematic , care sa cuprinda : harti, surse istorice, fragmente din beletristica istorica – relative la tema studiata;


- exercitii de definire a termenilor istorici intalniti in tema studiata si consolidarea celor insusiti anterior ;

- exercitii de completare a unor texte lacunare;

- redactarea unor scurte compuneri dupa plan (tema pentru acasa)


*Forma de

organizare a activitatii :

- frontala

- pe grupe

- individuala;


*Resurse de

timp

2 ore;


*Resurse

materiale

- Planse:

scena cu

batalia de la

Posada

- harti istorice:

„Formatiuni

politice roma-nesti in secolele

IX – XIII” ;

„Statele me-

dievale roma-

nesti in

secolele

XIV – XVI”

- Diapozitive

cu continut

istoric

- Antologie de

texte cu

extrase din cronicile

straine si

romanesti cu privire la

intemeierea

statelor medievale romanesti

(„Cronica lui

Grigore Ureche” si „Cronica lui

Anonymus”);

- rebus tematic – cu privire la

personalitatile

implicate in

evenimentele

istorice din

tema

studiata;

- texte din

legendele

romanesti,

referitoare la

Negru-Voda si

Dragos Voda.


Instrumente

de evaluare :

*Observarea

Sistematica





*Analiza

produselor

elevilor

(caiete);


*Examinarea

orala;



*Proba

scrisa;




*Tema de

casa;




*Dialog

in cadrul

grupului;











Forme de

evaluare:


a)Frontala

individuala


b)Formativa





Tipuri de

evaluare:


- orala


- scrisa



Proiectarea lectiei de istorie asigura rigoare activitati didactice, eficienta activitatii de predare/ invatare/evaluare.Aceasta activitate presupune o suita de actiuni sau preocupari orientate in directia prefigurarii, prin descriere detaliata, in concordanta cu principiile si legitatile psihopedagogice, a intregului program de desfasurare a lectiei.63

Operatiile proiectarii didactice la disciplina Istorie sunt : precizarea obiectivelor operationale informative si formative ; analiza resurselor. In general, proiectul de lectie este structurat in trei parti : date de identificare; constructia propriu-zisa ; criteriul de optimalitate. Constructia poate include cinci indicatori, asezati in coloane. Grafic tabelul se prezinta astfel :



Esalonarea in timp a situatiilor de invatare

Obiectivele operationale

Continuturi

Strategii didactice

Evaluare










Calitatile unui proiect de lectie / activitate se pot sintetiza astfel :sa ofere o perspectiva globala si completa asupra lectiei/activitatii ; sa aiba un caracter realist ; sa fie simplu si operational ;sa fie flexibil.

Proiectul lectiei / activitatii confera actului didactic un suport stiintific si imprima procesului de predare / invatare / evaluare un caracter normativ si tehnic. Realizarea lui intr-o situatie concreta este opera invatatorului / institutorului, respectiv rezultatul artei sale didactice. Prin urmare, gandit mental sau elaborat in scris, proiectul constituie o fundamentare stiintifica a maiestriei pedagogice, a artei didactice.




Proiectarea continuturilor pentru lectiile de recapitulare, consolidare, evaluare presupune o rubricatie care se poate prezenta, grafic in felul urmator :64


Nr.

Crt.

Tema

sinteza

Obiective operationale

Nr.ore

Perioada data

Tipul de activitate

Modalitati si forme de evaluare

Obs.












Obiectivele operationale, tipul de activitate, modalitatile si formele de evaluare sunt orientative; in functie de situatiile concrete, de nivelul de pregatire la care au ajuns elevii, cadrul didactic are posibilitatea de a face modificarile necesare, pentru eficientizarea activitatilor didactice de recapitulare, consolidare, evaluare.

Aceasta precizare se impune, deoarece, oricat de minutios ar fi elaborat, proiectul lectiei / activitatii nu poate anticipa toate fenomenele lectiei, in virtutea legitatii dinamice ce surprinde legaturile esentiale si necesare intre obiectivele formulate si tehnologia propusa pentru realizarea lor. Asemenea legaturi, anticipate teoretic, se infaptuiesc, insa, pe fondul unor evenimente intamplatoare si imprevizibile, carora cadrul didactic trebuie sa le vina in intampinare cu metode si procedee adecvate. Tocmai in aceasta consta maiestria sa pedagogica.65


De retinut


Documentele curriculare pe baza carora cadrul didactic isi desfasoara activitatea de predare / invatare / evaluare a cunostintelor de istorie la clasele primare au o mare importanta. Documentele curriculare principale – planul de invatamant, programa scolara, manualele alternative – intrunesc calitatile de documente de politica educationala.

Continuturile stiintifice nu pot fi insusite de catre elevi si nici transmise de catre cadrele didactice, in conditii de maxima eficienta, daca nu sunt utilizate si elaborate documentele curriculare auxiliare si cele specifice cadrului didactic rezultate din proiectarea pedagogica – ghiduri si alte materiale metodice , plnificari calendaristice, proiecte de lectii / activitati.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }