QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate pedagogie

Caracteristicile jocului pe grupe de varstǍ








CARACTERISTICILE JOCULUI PE GRUPE DE VARSTǍ


Se stie dsin practica ca un copil, care nu a primit la timpul potrivit un minimum de influente educationale, pierderile cunostintelor initiale nu vor putea fi recuperate, decat partial si cu intarziere mare, oricat ar fi eforturile educatorilor.

Deci , cuprinderea copiilor de varsta prescolara in gradinita, constituie o necesitate obiectiva deoarece aici este mediul cel mai potriovit formarii personalitatii lor prin diferite forme de activitati organizate in colectivitate de catre educatoare.

Nefrecventand gradinita , mediul scolar nu poate sa zadarnicesca decat foarte greu acele priceperi si deprinderi gresite ce s-au format in cadrul familiei. De caeea , frecventarea gradinitei de toti copiii prescolari, constituie o masura in deplina concordanta cu cerintele actuale.




Influentele exercitate asupra prescolarului in cadrul gradinitei sunt mult mai variate, mai complexe, si mai bine organizate decat cele din cadrul familiei.

Perioada 3-6 ani lasa cele mai profunde amprente asupra persomnalitatii in devenire, fiind perioada receptivitatii, sensibilitatii, mobilitatii si flexibilitatii psihice, dintre cele mai variate.

Perioada prescolara este perioada in care influentele mediului exterior lasa cele mai prezente urme in personalitatea copilului. Acum se aseaza bazele eului cognitiv, afectiv, motivational si volitiv.

Dupa cum se stie varsta prescolara este considerata varsta jocului , deoarece predomina jocul. La aceasta varsta majoritatea activitatilor educative desfasurandu-se sub forma de joc sau chiar jocul in sine. Jocul imbogateste viata activa si cognitiva a copilului.

Si gradinita este cadrul potrivit desfasurarii jocului bine organizat si condus de educatoare, iar activitatea sa duca la dezvoltarea fizica si psihica a copilului.

Din punct de vedere formativ jocurile se impart in doua mari categorii :

jocuri de creatie ;

jocuri cu reguli.

In categoria jocurilor cu reguli se includ mai multe feluri de jocuri :

jocuri  de miscare in care predomina motricitatea ;

jocuri intelectuale in care elementul principal il constituie rezolvarea unei probleme de natura intelectuala;

jocuri distractive in care elementul principal este elementul distractiv.

In perioada prescolara locul important il ocupa jocul de creatie pe care il intalnim in trei variante :

a)   jocul de creatie cu subiecte din viata cotidiana ;

b)   jocul de creatie cu subiecte din povesti si basme ;

c)   jocul de constructie.

Continutul primelor jocuri de creatie ale prescolarilor lasa sa se intrevada capacitatea lor de a selecta, de a-si alege din totalitatea activitatilor pe care le intalnesc zilnic numai o anumita categorie de actiuni.

De exemplu atractia celor mici , in special a baietilor pentru orice fel de vehicole : de-a soferul, de-a caii, de-a tractorul. Fetitele au atractie pentru rolul de mama. In primele lor jocuri de creatie le surprindem in aceasta postura, rolurile umane reflectate in joc fiind dintre cele mai simple.

Educatoarei ii revin sarcini multiple de a asigura toate conditiile materiale necesare desfasurarii jocului de creatie, de a stimula inventivitatea orientandu-se pe nesimtite catre un joc cu un continut pozitiv, de exemplu : de-a mama , de-a tata, de-a doctorul, de-a gradinita , de-a masina , de a imbogati si a clarifica impresiile copiilor legate de actiunile pe care ei le reflectain joc, de a-i ajuta sa se incadreze cat mai bine in rolul ales.

In jocurile de constructie , copiii de 3 – 4 ani trebuie invatati sa manuiasca doua – trei materiale speciale ( cum sunt formele geometrice de lemn, nisipul) si sa cladeasca cu ajutorul lor obiecte simple : un tren, un turn, o casa etc.

Jocurile copiilor trebuie sa fie indrumate de adulti fara a stingheri copilul in timpul jocului.

In perioada prescolara mica se trece de la jocul simplu de manipulare, la implicarea obiectelor si jucariilor in scenarii ale vietii mai complexe.

Exemplu in cazul jocului cu papusa sau ursuletul care nu numai ca sunt hraniti , dar lise spune sa fie cuminti.



Ocul de miscare se racordeaza cu cele cu subiect. Papusa e pusa sa mearga, cade, iar incepe sa mearga, incepe sa tipe (copilul in locul ei) si trebuie certat.

In perioada prescolara mijlocie jocul devine aproape obsedant. Copilul in joc recreaza tot mai numeroase situatii de viata. In aceasta perioada exista o asimilare intensa a aspectelor actionale , profesionale, o sensibilizare fata de personalitate.

Prescolarii de 4 – 5 ani intrepatrund jocuri cu subiecte mai variate si cu un continut mai inchegat.

Spre deosebire de prescolarii de 3 – 4 ani la jocul de creatie consta mai ales in reproducerea si repetarea de nenumarate ori a unor actiuni izolate, cei de 4 – 5 ani unifica mai multe actiuni, centrandu-le in jurul unui subiect stabil.

Exemplu : fetita erijata in rolul mamei , pregateste mancarea, da papusii sa manance, apoi o culca in patut, o leagana ca sa adoarma.

Educatoarea care lucreaza cu prescolarii de 4-5 ani poate urmari in decursul anului scolar extinderea tematica a jocurilor de creatie ale copiilor, orientandu-i catre subiecte care depasesc mediul din imediata apropiere, de exemplu :     de-a gradinita , de-a magazinul cu jucarii, de-a calatoria cu trenul, cu avionul, cu vaporul, de-a serbarea.

Copiii vor fi deprinsi sa se decida asupra subiectului jocului , inainte de a trece la acesta si sa-l realizeze pana la capat – cerinta foarte importanta la aceasta varsta si a carei indeplinire favorizeaza evolutia jocului spre un plan superior, sa dezvolte in grupuri de cate trei pana la sase copii diferite teme (de exemplu : de-a calatoria, de-a serbarea , de-a gradinita).

In aceasta perioada creste interesul pentru povesti, mai ales fata de acelea care cuprind aspecte fantastice.

Se organizeaza primele dramatizari dupa povesti usoare : Ridichea uriasa, Punguta cu doi bani.

Copiii de 4-5 ani capata deprinderea de a manuio materiale de constructie mai numeroase si mai variate, cladind dupa un model, dupa o tema data sau din proprie initiativa obiecte ca : poduri, garaje, magazine. Prescolarul mijlociu traieste esecul si succesul, manifesta timiditate si agresivitati, invidii si sentimente de vinovatie.

In relatiile cu ceilalti creste capacitatea de a face relatari coerente si extinse.

Dupa varsta de 5 ani prescolarii intra intr-o noua etapa de joc. Creste durata si complexitatea jocului , capata o structura mai stabila si decurg dupa reguli fixate dinainte de participanti.

Educatoarei, care lucreaza cu grupa mijlocie , ii revin ca sarcini principale : sa largeasca si sa adanceasca treptat reprezentarile si cunostintele copiilor legate de aspectele si relatiile sociale pe care le reproduc in jocuri, sa-i sprijine in interpretarea rolurilor, initierea si dezvoltarea unor jocuri cu subiecte cum sunt : de-a soferii, de-a soldatii.

Copiii de 5-6 ani vor trebui invatati sa manuiasca in jocurile de constructii materiale noi, cum sunt cele plastice si sa aranjeze teme mai complexe : locuintele cu un etaj, locomotive , vapoare.

Pentru prescolarii mari, pe primul plan in joc sta surprinderea unor relatii mai complexe ale vietii sociale. Prescolarii mici sunt preocupati in jocuri de-a doctorul, sa consulte pacientul si sa-i faca injectii cu seringa.

Prescolarii mari efectueaza aceste actiuni sumar, interesandu-se in schimb pe larg de starea sanatatii bolnavului caruia ii fac recomandarile necesare ( sa stea linistit in pat, sa ia la timp medicamentele).

Sarcinile care se urmaresc la aceasta grupa se refera in special la concursul ce trebuie dat copiilor in vederea alegerii si transpunerii corespunzatoare  aspectelor de viata incluse in joc. Prescolarul mare are tendinta pentru jocurile mixte de miscare cu subiect. Astfel jocul ,,De-a baba oarba“, ,,De-a hotii si politistii“.

El se antreneaza cu placere in jocuri cu mingea , cele cu baloanele de sapun, decupaje.

Trasaturile care caracterizeaza jocul de creatie ne dau posibilitatea sa stabilim directiile principale in care trebuie orientata activitatea de indrumare a acestuia si anume, adancirea gradului de creativitate, initiativa si originalitatea copiilor.

In afara de jocurilre de creatie, in gradinita de copii se mai desfasoara si jocurile didactice in care se pune accentul pe activitatea intelectuala.

Jocul didactic este o forma de activitate atractiva si accesibila copiilor prin care se realizeaza o buna parte din sarcinile instructiv-educative din gradinita.

Jocul didactic ramane joc numai daca contine elemente de asteptare, de surpriza, de intrecere, elemente de comunicare reciproca intre copii.



Folosirea jocului didactic aduce variatii in procesul de instruire al copiilor.

Totusi, jocul didactic nu trebuie sa fie un simplu exercitiu, chiar daca exercitiul apare in joc ca element constitutiv. Jocul didactic trebuie sa ramana joc, activitatea pe care o desfasoara copilul trebuie sa-i trezeasca dorinta vie de a se juca.

Indrumarea acestor jocuri comporta diferentieri de la o grupa de copii la alta si de la un moment de influentare la altul.

La grupa mica, educatoarea trebuie sa acorde copiilor un sprijin mai sustinut pentru ca ei nu au experienta necesara, sa-i indrume atent, urmarind rezolvarea corecta a sarcinilor didactice implicate. La grupa mica jocurile didactice se desfasoara cu grupe mici de copii, ori cu toata grupa.

La grupele mijlocie si mare jocurile didactice se desfasoara cu toata grupa de copii. Si la aceste grupe jocurile didactice desfasurate de copii trebuioe sa fie urmarite cu toata atentia de educatoare, ea indrumandu-i la nevoie sa solutioneze corect problemele pe care le ridica jocurile respective.

Jocurile didactice trebuie sa fie cultivate in mod special, incurajate si indrumate cu tact, pentru a ajuta copiii sa-si mareasca treptat capacitatea de a rezolva in mod independent sarcini cu caracter didactic.

In cadrul activitatilor ce se desfasoara in gradinita de copii, sub directa indrumare a educatoarei jocul poate imbraca si alte forme :

Jocul simbolic in care lucrurile nu sunt percepute si utilizate de copil, asa cum sunt vazute de adulti, ci dupa dorintele sale.

Jocul simbolic inseamna apogeul jocului infantil. El corespunde functiei esentiale pe care o indeplineste jocul din viata copilului mai mult chiar decat celelalte doua sau trei forme de joc.

Jocul de imitatie presupune existenta unuio model exterior pe care copilul il observa si il analizeaza.

Acest joc se imbogateste pe masura ce copilul creste si vine in contact cu diferiti factori ai mediului inconjurator, reusind sa construiasca singur un turn folosind cuburi de diferite marimi si culori.

Jocul de competitie este o forma de intrecere in desfasurarea activitatilor copiilor prin care reusita lor  le dezvolta curajul, spiritul de afirmare, interesul pentru a obtine rezultate si mai bune.

In activitatea de joc, copilul trebuie observat de la distanta, trebuie urmarit, daca respecta unele reguli ale jocului, iar intreruperile, interventiile sa se faca cat mai rar pentru ca activitatea sa fie dusa pana la sfarsit.

Activitatea de joc devine pentru copil si un mijloc important de cunoastere directa, exprimandu-si prin valoarea atitudinii intelectuale in care isi are originea toate posibilitatile viitoare de insusire a cunostintelor matematice sau a altor obiecte.

Activitatea din cadrul jocului este voluntara, libera, dezinteresata si foarte variata, se desfasoara cu seriozitate si intensitate, este limitata in timp si spatiu, implica anumite reguli si o participare creatoare.

Omul se joaca atunci cand este om, in adevaratul

sens al cuvantului, si nu devine om decat daca se joaca“.

( Schiller






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }