Subiecte endocrinologie

SUBIECTE ENDOCRINOLOGIE

Definitia sistemului endocrin

Totalitatea glandelor endocrine cu secretie interna din organism formeaza sistemul endocrin. Glandele endocrine au in structura lor epitelii secretori ale caror celule isi varsa produsii, numiti hormoni, direct in sange.

Elementele fundamentale ale sistemului endocrin sunt hormonii si receptorii ( celulele tinta)

Sistemul endocrin:

biocibernetic

deschis

integral

informational

erarhizat

dynamic

evolutiv

cu atuocontrol

stabileste comunicare intercelulara realizand homeostazia

participa la reproducere

este antientropic

Mecanisme de reglare in sistemul endocrine - exemplificare

Bioritmuri:

n Ultradian sub 24 ore

u    Periodicitate de ordinul minute-ore

u    Secretia pulsatila a gonadotropilor

n Circadian 24 ore

u    Periodicitate de 24 ore

u    Secretia cortizolica, melatonina

n Circaseptal 7 zile

n Circatriginate/circagintane

u    Periodicitate de 30 zile

u    Ovulatia

n Circanual 1 an

Mecanisme de reglare a activitatii glandelor endocrine:

reglarea umorala

mecanismul de feed-back negativ

reglare nervoasa pentru Medulo suprarenala, neurohipofiza, Adenohipofiza

Reglarea se realizeaza la 2 nivele principale:

1. productia hormonala in glanda endocrina:

o  feed back

o  neurogen

o  bioritm

2.receptorilor specifici in tesuturile tinta

Mecanisme de feed-back negative :

bucla lunga - intre hormonii periferici/ tropii hipofizari si hormonii hipotalamici

bucla scurta - intre hormonii hipofizari si cei hipotalamici

bucla ultra scurta -activa la nivelul hipotalamusului; hormone hipotalamici isi inhiba propria eliberare

Feed-back pozitiv:

- intre E2 si GnRH / FSH, LH preovulator

Majoritatea hormonilor sunt tinuti sub control prin feedback negative. Exemplu:

glicemia - glucagon

calcemia - PTH

volumul de fluid extracelular - ADH, renina

Reglarea neurogena intervine in raspunsul nespecific la stress:

Exista 4 transductori neuroendocrini ce transforma informatia nervoasa in mesaj hormonal: hipotalamului, Medulosuprarenala, pineala, pancreasul

Reglarea prin bioritm:

ultradian - periodicitate de ore sau minute , 24 ore: GnRh, TRH, PRL, insulina, testosterone

circadian - periodicitate de 24 ore: cortizol

circatrigintan - periodicitate de 30 zile : ciclu menstrual

circanual - variabilitate sezoniera a T4 si T.

Reglare la nivel de receptor:

F    factori genetici - nr si sensibilitatea receptorilor ex. R pentru androgeni

F    starea de diferentiere a celulei si ciclul cellular

F    factori endocrine-metabolici - hormone tiroidieni - R beta adrenergici

F    actiunea de tip "up-regulation" a propriului receptor ex. Hormone androgeni

F    actiunea de "down-regulation" a propriului receptor ex. Insulina, GHRH

F    actiunea asupra receptorilor altor hormone ex. Progesterone - receptor androgenic

Hormoni hipofizari

Enumerare :

Hormonii sintetizati de adenohipofiza sunt sapte: hormonul de crestere (somatotrop), prolactina, melanocitostimulator, adrenocorticotrop, tireotrop, foliculostimulant si luteinizant. Neurohipofiza depoziteaza si elibereaza vasopresina si oxitocina.

Rol;

Hormonul tireotrop are rol trofic asupra tiroidei si este implicat in sinteza hormonilor tiroidieni, fiind indispensabil pentru secretia tiroidiana.

Hormonii luteinizant si foliculostimulant se mai numesc si gonadotropi si au rol in reglarea ciclului menstrual la femei si in spermatogeneza la barbati. Secretia anormala a acestora duce la infertilitate.

Hormonul adrenocorticotrop este trofic al corticosuprarenalei, cu efecte metabolice adaptative. Hipersecretia de hormon adrenocorticotrop duce la aparitia bolii Cushing care are printre manifestari obezitate, hiperglicemie, hipertensiune.
* Prolactina impreuna cu estrogenii si steroizii suprarenali sunt hormoni esentiali pentru dezvoltarea normala a glandei mamare. Este absolut necesar pentru lactogeneza (productia de lapte). Secretia lui in exces duce la galactoree, amenoree (lipsa ciclului menstrual), infertilitate, hirsutism.
* Hormonul de crestere are un rol esential in dezvoltarea normala, in special a scheletului si a tesuturilor moi. De asemenea, acesta intervine in reglarea metabolismului general. Absenta lui la copil si adolescent duce la nanism hipofizar - copilul nu creste in inaltime, dar are o dezvoltare armoniosa in raport cu inaltimea lui si un intelect normal. Excesul lui duce la acromegalie sau la gigantism, ceea ce reprezinta cresterea accentuata a scheletului si viscerelor. Secretia lui este influentata de exercitiu fizic, somn, glicemie, alimentatie si unele medicamente.

Melatonina - hormon indolic epifizar- rol

La om:

Sinteza apare dupa nastete. Solubila in lipide, dar si in apa

Este prezenta in toate compartimentele corpului, traversand inclusiv bariera hematoencefalica.

Sinteza scade de la nastere spre varsta adulta.

Rolul melatoninei in inducerea somnului

Rol ANTIOXIDANT "nocturm"

Creierul: mare consumator de oxigen, constant expus proceselor toxice ale radicalilor oxizi

Efecte benefice in MEMORIA DIFICILA si RECTIILE LENTE aparute ca urmare a privatiunii de somn.

Concentrarea in jurul nucleilor celulari (receptori nucleari), ar putea constituii un mecanism de protectie DNA impotriva actiunii radicalilor lideri - rol ANTIMUTAGEN, posibil rol in STIMULAREA APOPTOZEI.

CANCER

Inhiba tumorile induse de chimicale sau spontan (la rozatoare)

Utilizate la pacienti cu cancer de prostata si cancer de san (Cissoni si colab.)

Rol gonadal

Hiperfunctie: pubertate intarziata

Hipofunctie: pubertate precoce

Efect inhibitor asupra sistemului hipotalamo-hipofizar

Efect antigonadotrop (melatonina, serotonina)

Inhiba secretia:

gonadotrofinele hipofizare (LH, FSH)

ACTH - scade secretia CSR

TRH - hipotiroidism

Beneficiile melatoninei:

- Somn adanc

- Diminua neplacerile pricinuite de schimbarea de fus orar

- Imbunatateste starea generala

- Mai multa energie in timpul zilei

- Vise placute

Rolurile melatoninei
a. Antioxidant
. Este unul dintre cei mai puternici antioxidanti descoperiti vreodata, cu o eficacitate mai mare in combaterea radicalilor liberi decat vitamina C, vitamina E sau beta-carotenul. Melatonina este, probabil, singurul antioxidant capabil sa patrunda in fiecare din celulele organismului, reducand astfel distrugerile provocate de radicalii liberi. Spre deosebire de alti antioxidanti, melatonina nu sufera un ciclu redox, deci nu are abilitatea moleculara de a suferi reduceri si oxidari reversibile si succesive.
Melatonina, odata oxidata, nu mai poate fi redusa la starea anterioara, astfel incat in urma reactiei cu radicalii liberi are capacitatea de a forma produsi finali

v    stabili. Deci, putem spune ca face parte din categoria antioxidantilor "terminali" sau "de sacrificiu".
b. Reglarea sistemului endocrin
Melatonina controleaza eliberarea hormonilor sexuali feminini, precum si declansarea ciclului menstrual sau a menopauzei. Scaderea secretiei de melatonina poate semnaliza sistemului endocrin producerea unor cantitati mai mici de hormoni sexuali, ceea ce conduce la scaderea interesului pentru actul sexual si, in timp, la atrofierea organelor sexuale.
c. Efecte asupra sistemului imun
melatonina creste capacitatea de aparare a organismului,actionand la nivelul receptorilor (MT1 and MT2), exprimati de celulele imunocompetente., determinand sinteza de citokine(interleukina 2).
d. Reglarea ceasului biologic
De asemenea, melatonina regleaza ceasul biologic al organismului, utilitatea sa manifestandu-se, in primul rand, la persoanele care sufera din cauza decalajului de fus orar, precum si la cei care sufera de tulburari de somn sau insomnie.
f. Creste frecventa somnului cu vise
Se pare ca doze crescute de melatonina cresc frecventa somnului cu vise si durata fazei REM
I Indicatii medicale, unele aflate sub semnul intrebarii

v   Reduce efectele ischemiei Desi acest efect nu a fost testat inca la oameni, se pare ca melatonina la soareci, reduce distrugerea tisulara produsa de ischemia cerebrala sau cardiaca.

v   Tratarea osteoporozei
Acest hormon stimuleaza osteoblastele. Studiile actuale incearca sa realizeze o legatura intre nivelul scazut de melatonina la femei dupa menopauza si declansarea osteoporozei.

v   Depresie si anorexie
Nivele scazute de melatonina apar la cei cu anxietate, anorexie si depresie, precum si la cei care sufera de depresie toamna si iarna(datorita scaderii duratei luminii naturale)

v   Cancer de san sau prostata
Cateva studii sugereaza ca scaderea melatoninei este un factor de risc pentru producerea cancerului de san(femeile care au cancer de san au un nivel al melatoninei mai scazut decat femeile sanatoase).In urma experimentelor s a constatat ca nivele scazute de hormon favorizeaza proliferarea unor celule , in timp ce nivele ridicate o scad.
Un aspect interesant prezentat in cadrul unui studiu ce includea un numar redus de femei ce aveau cancer de san e ca, administrarea

de melatonina cu 7 zile inainte de inceperea chimioterapiei previne aparitia trombocitopeniei, una din complicatiile comune ale chimioterapiei.Rezultate bune s au obtinut prin asocierea Tamoxifenului cu melatonina.

v Sarcoidoza
Se utilizeaza melatonina pentru tratamentul sarcoidozei, mai ales cand aceasta nu raspunde la tratamentul cu steroizi

v Artrita reumatoida
La cei care sufereau de artrita reumatoida, tratati cu indometacin si care aveau in prealabil asociate nivele scazute de melatonina,, s a constat cresterea acestui hormon, fapt explicat prin asemenarea structurala chimica a celor doua substante(melatonina si indometacin).

v Epilepsie
Foarte controversat e rolul melatoninei in tratamentul epilepsiei :unii sustin ca administrarea ei reduce numarul crizelor , iar altii ca ar determina chiar intensificarea acestora.

v Arsuri solare
Melatonina continuta in diverse creme, lotiuni si asociata cu vitamina E ar reduce leziunile provocate de radiatiile ultraviolete la nivelul pielii.

v Encefalita virala
Asocierea terapiei cu melatonina scade posibilitatea de producere a complicatiilor post encefalita

v Boala Alzheimer
La soareci, hormonul a scazut rata de hiperfosforilare a proteinelor, hiperfosforilare care determina producerea de degenerescente neurofibrilare implicate in mecanismul de aparitie a bolii Alzheimer.
De necontestat ramane rolul acestuia in declansarea somnului si reglarea ritmului biologic.

Sindroame amenoree - galactoree

Amenoreea este absenta menstruatiei. Insa in aceasta perioada de absenta a ciclului menstrual, ovulatia poate continua. Deci, instalarea unei sarcini este posibila.

Galactoreea este secretia de lapte prin mamelon, in afara peiroadei de alaptare a copilului la san. Poate fi permanenta sau intermitenta, aparuta spontan sau dupa stimularea mamelonara. Aceasta nu este o afectiune, ci un semn al unei alte boli. Galactoreea afecteaza in general femeile insa, poate surveni si la barbati sau la nou-nascuti. La femei, galactoreea poate fi determinata de stimularea excesiva a glandelor mamare, medicamente, tulburari ale hipotalamusului, tulburari ale glandei pituitare

Sindromul amenoree-galactoree este caracterizat prin disparitia ciclului menstrual si aparitia secretiei lactate a sanului, in lipsa graviditatii. Cauza este secretia anormala de prolactina, hormonul care determina secretia lactata din timpul sarcinii si alaptarii.

Prolactinom - galactoree+ amenoree

Insuficienta hipofizara la adult:

Definitie - distrugerea celulellor hipofizare sau stimularea lor insuficienta de catre factorii hipotalamici- insuficiente glandulare multiple: gonadica, tiroidiana, CSR la care se adauga efectele deficitului de STH, PRL, MSH

Semne clinice:

Insuficienta gonadica la barbat:

disparitia libidoului si impotenta

involutia caracterelor sexuale secundare - pilozitate axilo-pubiana si faciala

testiculi scazuti in volum OGE depigmentate

La femeie:

n    amenoree

n    absenta libidoului

n    pilozitate axilo-pubiana diminuata sau absenta

n    OGE depigmentate

n    Atrofia mucoasei vaginale

n    Atrofia glandelor mamare

n    Depigmentarea areolelor

Insuficienta tiroidiana:

frilozitate

apatie

crampe musculare

extremitati reci

tegumente uscate

facies palid, usor infiltrate

bradicardie

Insuficienta CSR

astenie

paloare

depigmentarea tegumentelor

hipotensiune

hipoglicemie

Deficitul somatotrop

aspect atrophic al tegumentelor

tendinta la hipoglicemie

constituirea unei anemii normo-hipocrome

Nanismul hipofizar la copil

Defintie - caracterizat prin retardare stature-ponderala secundara deficitului de somatotrop asociat cu infantilism si hipotiroidism

Semne clinice

debut in jurul varstei de 2-3 ani

crestere lenta cu absenta puseelor de crestere

talia definitive 110-120 cm

segmente corporale proportionale

intarzirea aparitiei nucleilor de osificare

cap mic, cu masiv facial hipotrofic, triunghiular

mandibula este slab dezvoltata cu retrognatie

eruptie dentara vicioase si intarziata

oase nazale slab dezvoltate

extremitati scurte, gracile - acromierie

tegumetne cianotice, marmorate, geroderma

infantilism genital la varsta pubertatii

dezvoltate pshica normala, puerilism

asocierea hipotiroidismului, hipocorticismului

eventual semnele sindromului tumoral hipofizar

Sinteza hormonilor tiroidieni

Biosinteza T4 si T3 = procesul include:

ingestia /aportul de iod

transportul active si asimilarea aiodului de catre glanda tiroida

oxidarea iodului si iodinarea tiroglobulinei (Tg) si rezidurilor de tirozina

cuplarea rezidurilor iodotirosinice (MIT si DIT) pentru a forma T4 si T3

proteoliza Tg cu eliberarea de T4 si T3 in circulatie

Hormonii tiroidieni sunt reprezentati de 3,5,3' triiodotironina (T3) si 3,5,3',5' tetraiodotironina  (tiroxina, T4).

Sinteza lor porneste de la captarea aminoacizilor si monozaharidelor din capilarele fenestrate situate in tesutul conjunctiv interfolicular. Acestia sunt ansamblati la nivelul reticulului endoplasmic rugos (RER), rezultand tireoglobulina (TG). Tot la nivelul RER incepe glicozilarea TG (prin adaugarea de manoza) si este continuata la nivelul aparatului Golgi (prin adaugarea de galactoza). La polul apical al tireocitului se formeaza vezicule golgiene cu TG care sunt exocitate si se adauga la coloidul deja existent.

In paralel are loc captarea iodului la polul bazal al tireocitului. Transportul acestuia prin membrana plasmatica bazala se face printr-un proces activ, consumator de ATP, impotriva gradientului de concentratie - o pompa bazata pe simport Na+/I-, care este activata de TSH. Iodul este transportat catre membrana plasmatica apicala si este oxidat sub actiunea tireoperoxidazei la I2, dupa care traverseaza membrana plasmatica apicala cu ajutorul unui transportor = pendrina. Ajunge in coloid, unde are loc iodarea resturilor de tirozina din TG sub actiunea tireoperoxidazei si rezulta monoiodtirozina (MIT) si diiodtirozina (DIT). Cuplarea a 2 molecule de DIT formeaza T4, iar cuplarea a cate o molecula de MIT cu DIT formeaza T3 (3,5,3' triiodotironina) sau rT3 (3,3',5' triiodotironina).  

Picatura de coloid ce contine T3 si T4 este endocitata, iar la nivel lizozomal, sub actiunea enzimelor litice se elibereaza hormonii tiroidieni care sunt eliberati ulterior in circulatie.

Rolul hormonilor tiroidieni

Hormonii tiroidieini:

Thiroxine (T4) si triiodothyronine (T3)

regleaza homeostazia tuturor celulelor

influenteaza diferentierea celulara, cresterea si metabolismul

sunt considerati hormone metabolici majori deoarece actioneaza la nivelul tuturor tesuturilor/celulelor.

1. Hormonii tiroidieni initiaza sau intretine diferentierea si cresterea

- Stimuleaza formarea de proteine, ce exercita efect trofic tisular

- Sunt esentiali pentru dezvoltarea normala a creierului

. Esential pentru cresterea in copilarie

- Hipotiroidismul congenital netratat sau hipotiroidismul cronic in timpul copilariei poate avea ca rezultat dezvoltare incompleta si retard mintal.

2. Hormonii tiroidieni sunt esentiali pentru dezvoltarea nervoasa si maturarea functiilor SNC

. Scaderea concentratiei hormonilor tiroidieni pot altera semnificativ functia cognitiva

- Pacientii cu hipotiroidism pot dezvolta tulburare de atentie, incetinirea functiei motorii si memorie saraca

- Terapia substitutiva cu hormoni tiroidieni poate imbunatatii functia cognitiva in hipotiroidismul

3. Hormonii tiroidieni influenteaza hemodinamica cardiovasculara

- Hormonii tiroidieni mediaza termogeneza (tesuturi periferice)

- Activeaza productia metabolica endogena

- Vasodilitatie locala

- Scade rezistenta vasculara sistemica

- Scade presiunea diastolica

- Efect cardiac cronotrop si inotrop

- Creste fractia de ejectie

- Cresterea volumului sanguin

4. Hormonii tiroidieni influenteaza sistemul de reproducere feminin

. Funclia tiroidiana normala este importanta pentru functia reproductiva

- Hipotiroidismul ar putea fi asociat cu tulburari menstruale, infertilitate, risc de

avort si alte complicatii in sarcina

5. Hormonii tiroidieni sunt esentiali pentru cresterea si dezvoltarea normala a sistemului

osos

. T3 este un regulator important de maturare scheletic

T3 regleaza expresia de factori si ceilalti participanti la o crestere liniara

T3, de asemenea, pot participa la diferentierea osteoblastilor si proliferarea,

si maturarea chondrocyte care duc la osificare

6. Hormonii tiroidieni regleaza activitatea mitocondriilor

. T3 este considerat un reglator major al activitatii mitocondriale

- Un T3 potent factor de dependente de transcriere a genomului mitocondrial induce stimularea timpurie de transcriere si cresteri factor de transcriptie (TFA) expresie

- T3 stimuleaza consumul de oxigen la nivel mitochondrial

7. Hormonii tiroidieni stimuleaza activitatea metabolica in multe tesuturi:

. Hormonii tiroidieni (in special T3) regleaza rata intregului metabolism energetic al corpului

- T 3 creste rata metabolismului bazal

. Efect calorigenic

- T3 creste mult consumul de oxigen in tesuturile periferice

- Creste productia de caldura a corpului

8. Efectele metabolice ale T3

. Stimuleaza lipoliza si eliberarea de acizi grati si glicerol

. Induce expresia enzimelor lipogenice

. Efect pe metabolismul colesterolului

. Stimulates sinteza de acizi biliari din cholesterol

. Faciliteaza mobilizarea rapida a LDL din plasma

. In general stimuleaza toate etapele din metabolismul carbohidratilor si calea degradarii proteinelor

Hipotiroidism - semne   clinice

Semnele si simptomele:
- depresie, apatie, somnolenta, 'gauri in memorie'
- intoleranta la frig
- edem periorbitar
- bradicardie (ritm cardiac scazut)
- piele galbena, uscata, aspra, rece, unghii friabile
- cadere inexplicabila a parului
- voce ragusita
- crampe musculare dureroase
- constipatie
- adaugire in greutate supraponderitate)
- lentoare in miscari
- menstruatii neregulate, infertilitate.

Hipertiroidism - semne clinice

sindrom cauzat de expunerea tesuturilor organismului la concentratii excessive ale hormnilor tiroidieni

Semne si simptome:

- hiperexcitabilitate,nervozitate, anxietate
- intoleranta la temperaturi inalte
- exoftalmie
- tahicardie (ritm cardiac frecvent)
- piele fina, roza, calda
- apetit crescut
- scaune frecvente (diaree)
- pierdere in greutate (subponderitate)
- repezeala in miscari (hiperkinezii)
- menstruatii neregulate, amenoree.

Semne :

1. neuropsihice nelinistiti, iritabili, neobisnuit de activi, labili afectiv, gandirea si vorbirea sunt accelerate. Hipertiroidienii trec rapid de la o idee la alta, fiind uneori greu de urmarit; atentia scade, se concentreaza cu dificultate. De multe ori au insomnie, dar se trezesc odihniti, desi au dormit mai putin. Privirea este vie, mimica expresiva. Modificarile psihice ii pot face pe hipertiroidieni greu de suportat si de aceea pot intra in conflict cu familia sau colegii. Multi au tremor fin al mainilor, accentuat de emotii.

2.- cardiovasculare :Tensiunea arteriala maxima creste ca urmare a cresterii activitatii cardiace, tensiunea arteriala minima scade din cauza vasodilatatiei, bataile cardiace sunt rapide si puternice, pulsul este accelerat permanent, (palpitatii) chiar si in repaus sau in timpul somnului. Tulburarile de ritm cardiac sunt frecvente. = fibrilatie arteriale

3. digestive -diaree , apetit crescut excesiv

4.renale

5. musculare si osoase - Hipertiroidienii sunt obositi fizic, toleranta la efort scade din cauza suprasolicitarii cardiace si pierderii de masa musculara, odata cu scaderea in greutate.

endocrine

7. metabolice - Cresterea intensitatii arderilor in organism, cu productie excesiva de caldura, duce la dilatarea vaselor din piele pentru a favoriza pierderea de caldura. In unele cazuri, apare cresterea temperaturii corpului (febra).

- Scaderea in greutate

- pofta de mancare creste pe masura, dar, in cazurile severe, aportul alimentar nu poate inlocui caloriile risipite de hormonii tiroidieni in exces.

- Desi scaderea in greutate este regula, in unele cazuri, apare cresterea in greutate prin aport alimentar excesiv, in conditiile cresterii apetitului.

- transpiratie excesiva, intoleranta la caldura (prefera mediul rece),

tegumentare - Pielea e fina, elastica, umeda; parul este fin, lucios, creste repede; bolnavii rosesc cu usurinta.

Boala Basedow

Definitie - Basedow este o afectiune care se caracterizeaza prin 3 manifestari majore: hipertiroidie cu gusa difuza, dermopatie este o si oftalmopatie. Aceste manifestari majore nu apar intotdeauna impreuna.

Mechanism patologic

In boala Basedow glanda tiroida are un volum crescut difuz, este de consistenta crescuta si bogat vascularizata. Modificarile patologice de la nivelul sau sunt hipertrofia (cresterea volumului) si hiperplazia (cresterea numarului de celule) parenchimului.
Oftalmopatia din boala Basedow se caracterizeaza printr-un infiltrat inflamator la nivelul continutului orbitei (care respecta globul ocular) cu limfocite, plasmocite si mastocite.
Dermopatia din bola Basedow este caracterizata de ingrosarea dermului, acesta fiind infiltrat cu limfocite si mucopolizaharide hidrofile, metacromatice.

Seaua turceasca - reprezinta depresiunea osoasa a fetei superioare a sfenoidului in care este plasata hipofiza

Anatomia tiroidei

Este o glanda unica, cu functie endocrina, situata in partea infrahiodiana a regiunii cervicale anterioare. Este situata intr-o dedublare a fasciei cervicale profunde.

Greutate: 25-30g la adult. Dimensiuni: lungime - 4 cm, latime - 2 cm, grosime - 3 cm.

Este alcatuita din 2 lobi conectati printr-un istm. Prezinta la exterior o capsula fina, fibroasa, care trimite septuri la interiorul glandei, dar care insa o compartimenteaza incomplet, in lobuli.

Raporturi:

> Lateral: cu arterele carotide comune, nervii vagi si muschii sterocleidomastoidieni

> Posterior: cu traheea

> Posterolateral: glandele paratiroide (4)

Vascularizatie arteriala:

n    Artere tiroidiene superioare - ramuri din ACE, dau la polul superior al fiecarui lob cate o ramura anterioara si una posterioara

n    Artere tiroidiene inferioare - ramuri din trunchiul tireocervical al arterelor subclavii

n    Artera tiroidiana ima - ramura cu originea in arcul aortic

Drenaj venos:

Vene tiroidiene superioare si cele medii - dreneaza in VJI

Vene tiroidiene inferioare - dreneaza in vena brahiocefalica

Drenaj limfatic: catre ganglionii jugulari interni

Inervatie: fibre simpatice din ganglionii simpatici cervicali + fibre parasimpatice din vag prin nervii laringei recurenti (raport important in chirurgia tiroidei deoarece lezarea acestui nerv poate duce la tulburari de fonatie prin paralizia corzii vocale).

Tiroida este organizata in lobi si lobuli, iar unitatea morfofunctionala este foliculul tiroidian. Foliculii tiroidieni au forma sferica si sunt alcatuiti din celule epiteliale cubice (tireocite) asezate in monostrat pe o membrana bazala si care delimiteaza central o substanta omogena, gelatinoasa si transparenta = coloid. Foliculii sunt separati intre ei prin tesut conjunctiv interfolicular. Coloidul contine o glicoproteina cu molecula mare (140 KDa) - tireoglobulina (TG); fiecare molecula contine circa 140 resturi de tirozina.

Pe langa tireocite, in folicul se pot evidentia si celule parafoliculare (celule C, apartin sistemului APUD), ce secreta calcitonina (hormon peptidic cu 32 aminoacizi ce regleaza metabolismul fosfocalcic).

Forma celulelor epiteliale care delimiteaza coloidul este expresia statusului tiroidian al pacientului: eutiroidieni - celule cubice, hipertiroidieni - celule inalte, cilindrice, coloid redus, hipotiroidieni - celule epiteliate turtite, pavimentoase, coloid in cantitate mare.   

Tireocitele sunt celule specializate pentru sinteza proteica, au citoplasma bazofila, vezicule in citoplasma apicala si nucleu cu nucleol proeminent. Celulele parafoliculare apartin sistemului neuroendocrin difuz, sunt de dimensiuni mai mari, deseori apar izolat si au citoplasma clara (de unde si denumirea de celule C) si nucleu eucromatic. Celulele C secreta pe langa calcitonina si serotonina si somatostatina.  

Gusile - clasificare

Clasificare epidemiologica si etiopatogenica

a. Gusa familiala - cauzata de factori genetici (congenitala)

b. Gusa dobandita

endemica - factor de mediu (deficitul de iod); Milcu distrofie endemica tireopata (DET);

sporadica

Dupa localizare:

gusa cervicala anterioara ("gusa normal situata" )

cervico-mediastinala - cu origine in regiunea cervicala;

- gusa aberanta (ectopica)

Dupa date topografice si structurale (clasificare anatomo-clinica):

1. gusa difuza

- gusa parenchimatoasa

- gusa coloida renitenta

- gusile polimorfe

- gusa nodulara uni sau polinodulara

2. gusa nodulara hiperplazica

- gusa nodulara parenchimatoasa

- gusa nodulara coloida

Gusa endemica tiropata - definitie

Gusa endemica nu este un simptom, ci o boala de sine statatoare, care apare datorita scaderii cantitatii de iod din alimentatie (este deci o boala geoclimatica), care se caracterizeaza atat prin marirea de volum a tiroidei, cat si prin alterarea celulelor dinauntrul glandei, din asa-zisii foliculi tiroidieni. Unii din foliculi se distrug, partial sau total, altii se deregleaza si incep sa functioneze independent de factorii hormonali care asigura controlul tiroidei normale la omul sanatos.

Gusa endemica a fost considerata de St. M. Milcu o distrofic a tiroidei, care este o boala endemica, deoarece cuprinde mai mult de 10% din populatia zonelor in care aportul de iod in alimentatie este sub 50 mcg/zi

Gusa endemica reprezinta deci o distrofie endemica tireopata. in primul stadiu, numit oligosimptomatic, se asigura o productie normala de hormoni tiroidieni, iar in stadiul al doilea (endocrinopat) apar semne fie de hipotiroidism, fie de hipertiroidie. Forma severa de cretinism endemic este stadiul al treilea (neuropat) si apare la urmasi; se manifesta prin deficit mintal important, surdomutitate, talie mica si tulburari neurologice, cum ar fi spasticitatea si rigiditatea membrelor inferioare

Hipotiroidismul congenital - clinica

La nastere:

. suprapurtarea sarcinii

. greutate mare la nastere

. persistenta icterului neonatal

. plans ragusit, dispnee, cianoza, hipotermie, bradicardie

Nou nascutul cu hipotiroidie congenitala nu este interesat de anturaj, doarme aproape permanent, nu este interesat nici macar de supt, regurgiteaza frecvent. Semnele sunt uneori ameliorate de cantitatea mare de hormoni tiroidieni din laptele mamei.

La 4-8 saptamani:

F    macroglosie - limba creste in volum

F    abdomen mare, frecvent hernie ombilicala

F    piele uscata, palida, rece

F    sugarul este prea linistit, apatic, constipat

F    creste normal in greutate, dar nu si in lungime

F    cresterea osoasa intarziata, aspect de nanism disproportionat, cu cap mare, gat scurt, membre scurte fata de corp, nas mic, gura mare, buze groase.

Dupa 2 ani apare evidenta retardarea dezvoltarii psihice: vorbirea apare tarziu, copilul este apatic, somnolent, cu tulburari de atentie, memorie. Poate apare idiotia, surditatea, surdomutitatea. Copilul nu creste suficient in inaltime, are tulburari de mers, tulburari de dentitie, mai tarziu, tulburari de pubertate.

Acromegalia - semne clinice

Simptomul comun al acromegaliei este dezvoltarea exagerata a capului, mainilor sau picioarelor. Pacientii care sufera de aceasta afectiune observa ca nu mai pot purta inelele care le veneau inainte, sau ca marimea la pantofi creste incontinuu.

Acromegalia este responsabila si pentru unele modificari graduale ale fetei, precum cresterea

mandibulei, care devine proeminenta (prognatism), marirea nasului, ingrosarea buzelor si largirea

spatiilor interdentare.

Dar, intrucat evolutia acromegaliei este lenta, semnele precoce nu sunt evidente in primii ani. Inafara

de hipertrofia mainilor si picioarelor si de deformarea fetei, acromegalia este responsabila si pentru

urmatoarele semne si simptome care pot varia de la un pacient la altul:
 - deformarea coloanei vertebrale (scolioza, cifoza)
 - ingrosarea trasaturilor
 - hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca congestiva
 - hiperglicemie
 - probleme psihologice - timbrul vocii devine gros si ragusit datorita maririi corzilor vocale si a sinusurilor
 - sforait datorita obstructiei cailor respiratorii superioare
 - tulburari ale vederii
 - cefalee, compresiunii nervoase
 - marirea limbii
 - dureri ale articulatiilor si mobilitate redusa, osteoporoza
 - dereglari ale ciclului menstrual la femei
 - disfunctie erectila la barbati
 - marirea unor organe: ficat, inima, rinichi, splina, etc.
 - marirea si deformarea toracelui
 - astenie (stare de slabiciune generala)
 - somnolenta , apnne obstructive in timpul somnului
 - transpiratie nocturna abundenta
 - furnicaturi ale mainilor

Palme umede pastoase, cresterea anexelor pielii, achantosis nigricans, piele uleioasa

Gigantismul - semne clinice

Gigantismul survine la copii inainte de inchiderea cartilajelor de crestere si afecteaza intreg organismul, interesand diferite sisteme si organe (muschi si viscere), inaltimea gigantului depasind 2 m. Craniul este mare, desi proportionat fata de restul corpului. Membrele cresc mult in lungime, pastrand insa proportiile normale iar viscerele sunt mari, dar corespunzatoare inaltimii.

Hipertrofia cartilajelor si cresterea osoasa excesiva determina frecvent artrita degenerativa (caracterizata prin dureri si anchilozari ale articulatiilor de diferite grade care pot limita mobilitatea persoanelor afectate), cifoscolioza (deviatie dubla a coloanei vertebrale, cu convexitate posterioara si curbura laterala), uneori stenoze de canal medular.  

Daca tumoarea devine voluminoasa, apar tulburari neurologice si fenomene de compresiune. 

Se cunosc mai multe forme de gigantism:
- gigantismul pur,
- gigantismul cu eunuchism si
- gigantismul cu acromegalie.
In gigantismul cu eunuchism nu se produce dezvoltarea sexuala, organele genitale raman infantile, iar pubertatea nu are loc. Oasele lungi continua sa creasca un timp indelungat, nemaifiind oprite in dezvoltare de hormonii sexuali. Membrele, disproportionat de lungi fata de trunchi  (macroschelie), dau infatisarea eunucoida a corpului. In forma complicata cu acromegalie, gigantismul se asociaza cu deformarea extremitatilor in latime.