Sistemul muscular - reflexologie

SISTEMUL MUSCULAR - REFLEXOLOGIE

Descriere anatomica

In numar de peste 600, muschii reprezinta cam 40% din greutatea corpului. Tesutul muscular ca orice tesut este alcatuit din celule, fibre si substanta fundamentala. Celulele musculare fiind alungite se numesc fibre musculare.

Musculatura poate fi de mai multe feluri:

musculatura striata - muschii scheletici;

musculatura neteda - viscerala,

miocardul - muschiul cardiac.

Un muschi contine atat fibre albe, care determina contractia rapida, cat si fibre rosii, carora le este specifica o contractie lenta.

Din punct de vedere chimic, muschiul contine mai multe substante:

a)       Substante anorganice sau minerale: potasiu, sodiu, calciu, magneziu .

b)      Substante organice:

lipidele  (fosfolipide, sfingolipide si colesterol,

glucide sub forma de glicogen,

proteine - solubile: miogen, mioglobulina si globulina; si insolubile  actina, miozina, tropomiozina si actomiozina acestea din urma fiind responsabile de contractia musculara,

substante organice cu azot neproteic: fosfocreatina, creatinina, acid uric, AMP, ADP  si ATP.

Functiile muschilor

Permit organismului sa efectueze miscari fizice de numeroase feluri.

Genereaza miscarea prin contractie si relaxare.

Produc caldura si mentine temperatura corpului prin intermediul contractiilor musculare.

Stocheaza o cantitate de oxigen elemente organice si anorganice.

Conexiunea minte/corp

Flexibilitatea fizica este influentata de acea a credintelor si a atitudinilor noastre. Crampele musculare pot fi cauzate de tensiune si frica. Afectiuni musculare pot aparea si datorita unui mod prea critic de raportare la sine si la ceilalti.

Descrierea punctelor reflexe si actiunea asupra lor

Pentru tesutul muscular nu avem in harta reflexogena nici un punct reprezentativ, dar afectiunile acestuia se pot trata, in functie de natura lor, prin masaj asupra muschiului respectiv, la cei scheletici, si prin actiunea asupra organului corespondent, la cei viscerali.

Cateva modalitatii de relaxare a picioarelor

Sunt exercitii pasive (terapeutul le aplica pacientului) menite sa creasca mobilitatea picioarelor, sa le relaxeze si sa le adapteze la masaj, atunci cand este cazul. In general se efectueaza la sfarsitul tratamentului pentru a crea o senzatie placuta celui in cauza, dar ne putem folosi de ele si la inceput, atunci cand sensibilitatea este mult prea mare si pacientul are nevoie de o adaptare la masaj. Exercitiile sunt aceleasi pentru ambele picioare si se aplica mai intai piciorului drept si apoi celui stang.

• Se pot face frictionari cu degetele mari migrand pe intreaga suprafata plantara si apoi netezind si partea anterioara.
• Fixandu-ne policele pe linia diafragmei (in zona plexului solar), facem miscari orizontale si in acelasi timp cu cealalta mana prindem degetele si le flectam peste policele nostru.
• Se pot face extensii ale degetelor, cu mana opusa tinand priza pe partea anterioara a picioarelor.
• Trasul de degete este foarte relaxant si energizant in acelasi timp, deoarece prin degete trec meridiane energetice.
• Prindem partile laterale ale piciorului intre palme si facem rasuciri interne-externe, mai intai la nivelul falangelor si apoi deasupra gleznei, la nivelul oaselor metatarsiene.
• Flexia si extensia piciorului este nemaipomenita pentru cei cu glezne rigide.
• Cu o mana sprijinita pe glezna pacientului, astfel in cat policele este orientat spre exterior, ne folosim de cealalta pentru a executa miscari de tragere a piciorului, rotindu-l intern sau extern.
• Rotiri se pot face si cu calcaiul sustinut in palma.
• Prinzand piciorul antero-posterior, putem efectua miscari de strangere si relaxare, mergand in spre glezna.
• Prinzand de o parte si de alta glezna putem face miscarii sub forma de scuturare laterala a piciorului, astfel in cat pacientul sa aiba impresia ca aceasta s-a desprins.
• Cu policele asezate pe partea plantara, si cu celelalte pe partea anterioara, printr-o miscare de apasare se fac "    indoiri" inspre centrul talpii. Mutand mainile putem efectua miscarea de a-lungul intregii talpi.
• "tehnica mulsului" consta in prinderea piciorului antero-posterior si stoarcerea lui, dinspre degete spre glezna.
• In cazul folosirii cremelor si lotiunilor picioarele se pot sterge printr-un masaj usor cu un prosop de in, canepa sau bumbac si pacientii vor fii magulitii si deplin relaxatii.