QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente medicina

Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu dependenta alcoolica



SCOALA TEHNICA POSTLICEALA

"HENRI COANDA"

FILIALA BAIA MARE

SPECIALIZAREA:ASISTENT MEDICAL GENERALIST







ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU DEPENDENTA ALCOOLICA


ARGUMENT


Da! Traim intr-o lume in care se bea fara discernamant. Se bea de bucurie, se bea de tristete, se bea de plictiseala, se bea din obisnuinta, se bea fara motiv pur si simplu se bea.

Panourile publicitare, mijloacele de transport, ecranele televizoarelor sunt invadate de reclame ce indeamna la consumul de alcool, ca apoi sa fim avertizati cu ipocrizie "consumul excesiv de alcool dauneaza grav sanatatii". Dar nimeni nu poate spune unde incepe abuzul asa ca . se bea.

Ar fi exagerat sa consideram ca orice consum de bauturi alcoolice al unui adult ca fiind periculos,conform unor cercetari recente limita dintre consumul inofensiv si cel daunator sanatati este de 40 gr alcool pur/zi pentru barbati si jumatate din aceasta cantitate pentru femei.

La adolescenti si tineri primele excese constitue deja un indiciu asupra unor tulburari serioase ale personalitati sau ale mediului in care traiesc si reprezinta un semnal de alarma; dependenta se instaleaza de regula mult mai repede la aceasta varsta.

Nenumarate persoane dependente de alcool se preyinta tarziu pentru a se supune unui tratament corespunzator sau nu se prezinta deloc.Aceasta situatie se datoreaza faptului ca in randul populatiei cunostintele despre alcolism ca boala, facand parte din grupul toxicomaniilor, sunt inca foarte sumare.

Depasirea acestei grave probleme, dependenta de alcool, trebuie sa pornesca de la cunoasterea fenomenului INFORMATIA DA PUTERE, numai cunoscand bine cu ce ne confruntam putem gasi calea corecta de rezolvare.

Persoanele dependente de alcool pot reveni la o viata normala, sanatoasa cu conditia respectarii unei conditi esentiale, renuntarea totala de la consumul de acool sub orice forma- ABSTINENTA TOTALA SI PENTRU TOTDEAUNA.



Motto:


Daca intalnesti un alcoolic salvat,atunci intalnesti un EROU, in el pandeste dusmanul adormit.

Acest om ramane impovarat de slabiciunea sa si isi continua drumul printr-o lume in care se bea fara discernamant, o lume care nu-l intelege si o societate care se crede indreptatita in ignoranta ei sa il priveasca de sus ca pe un om inferior fiindca indrazneste sa inoate impotriva fluviului de alcool!


Sa stii insa:


El este un om EXCEPTIONAL!!



ISTORIABAUTURILOR ALCOOLOCE



Bauturile alcoolice au fost folosite aproape in intreaga lume inca din timpul stavechi, vechiul testament ii atribuie lui Noe plantarea primei culturi de vita de vie, considerandul si prima persoana care s-a imbatat. Prin secolul al VII-lea i.Hr consumarea bauturilor alcoolice devenise o parte importanta a vieti de zi cu zi, greci erau insa destul de inteligenti pentru a remarca faptul ca desi vinul poate crea o stare placuta poate deasemenea sa-l determine pe individ sa faca lucruri pe care in mod normal nu le-ar fi facut sau chiar sa-si iasa din minti.

Filozofi greci Socrate si Platon recomandau cumpatarea si incriminau abuyul de alcool, oricum se stie ca sfaturile lor au fost adesea ignorate, intre cei care le-au ignorat fiind si Alexadru cel Mare despre care se crede ca ar fi murit in timpul unei petreceri la varsta de 33 de ani dupa consumarea abuziva de bauturi alcoolice

Este posibil ca betia pe scara larga sa fi dus la caderea Babilonului in 539 i.Hr, persi au atacat si distrus orasul in timpul unui festival cand toti locuitori erau beti, romanii au transformat sarbatorile bahice in manifestari de o amploare necunoscuta la acea vreme, caracterizate prin excese alimentare si de alcool, ceremonii religioase stranii si crime ritualice




DEFINITII


ALCOOLISMUL este o boala nu un viciu. Este o boala progresiva, fizica, mentala si 

spirituala, incurabila marcata de obsesia de a bea, in ciuda raului

fizic produs de consumul de alcool.

- este o boala a negarii( eu nu sunt alcoolic in ciuda tuturor

evidentelor) alcoolismul ca orice boala nu face discriminari, nu tine cont de varsta, sex, cultura, educatie, religie, proveninta sociala sau mediu de viata.(Big Book, din 1989 scrisa de alcoolici anonimi)


Dupa OMS - starea de boala, afectiunea sau maladia reprezinta un dezechilibru in corp, este vorba de un dezechilibru la nivelul organismului ale carui functii nu mai sunt in parametri optimi desfasurarii unei activitati.


Dupa Silviu Petre se numeste alcoolic persoana care nu poate controla cantitatea de

alcool pe care o ingera in mod repetat, chiar daca stie ca aceasta ii

face rau, alcoolicul continua sa bea desi realizeaza faptul ca

dezastrul somatic si social in care se afla este consecinta

comportamentului sau toxicofil.


In dosarul OMS este definit ca starea prezentata de un subiect care consuma alcool in detrimentul sanatatii sau activitatii sociale pe timpul unei perioade determinate si se refera la 3 tipuri principale :

-consum excesiv periodic - cu cel putin patru episoade de intoxicatie relative scurte in decus de un an

-consum excesiv continuu-cu mai mult de 12 intoxicatii pe an ,sau evident sub influenta alcoolului odata pe saptamana

-dependenta alcoolica cu nevoia compulsiva de a bea zilnic si cu simptome de sevraj cand ingestia de alcool este intrerupta sau redusa.



ETIOLOGII


Predispozitia ereditara- transmiterea genetica a unei enzime inplicate in metabolismul alcoolului.


Profesia- alcoolul il regasim mai frecvent in profesiile care impun o munca mai dificila putin calificata, in profesiile ce implica un contact cu publicul.


Tipuri de personalitate- hiperemotivii, persoane cu compexe de inferioritate si cu instabilitate emotionala, imaturi afectivi, nesiguri etc.


Personalitatea specifica bautorilor- fragilitatea morala si caracteriala, inadaptabilitate sociala, probleme sexuale, structura psihosteniforma, labilitate afectiv-volitionala (aceasta structura ar fi responsabila de: insuccesele frecvente ale curei de dezintoxicare).


Traditii si obiceiuri acestea apartin unui context familial, context local, regional, national si religios.



Mediu

l social si conditiile de viata- se spune ca saracia " il imipnge pe om la bautura" din pacate asa si este la majoritatea pacientilor cu alcoolism.


Presiunea grupului asupramembrilor sai - exista anturaje si grupuri cu un grad ridicat de coeziune ceea ce favorizeaza adoptarea neconditionata a unor reguli printre care si participarea la intalniri unde se consuma alcool.


Exemplul idolilor si dorinta de experimentare ,conflictele din familie , conflictele celor tineri cu parintii,conflictele profesionale sau neimplinirea unor aspiratii favorizeaza consumul excesiv de alcool.


Teama de obigatiile si varsta adulta ,neacceptarea unui anumit statut social relatiile amoroase esuate constitue de asemenea factori favorizanti.


Familii cu un alcoolic sau chiar doi - s-a raportat la copii,existand tendinta imitarii modului de a bea al parintilor,baietii sa fie incurajati sa bea mai mult decat fetele cu toate acestea persoanele abstinente ai caror painti au baut excesiv nu reprezinta un fapt neobisnuit.






Capitolul I


CLASIFICAREA TULBURARILOR CAUZATE DE ALCOOL


Clasificarea lui Jellinek in 1960


Subliniind ca ,,familia ,, alcoolismului cuprinde numeroase ,,specii,,Jellinek identifica cinci tipuri desemnate cu primele cinci litere ale alfabetului grecesc :


Alcoolismul de tip Alfa (faza prealcoolica


Se mai numeste alcoolismul psihologic,cazurile de dependenta pur psihologica manifestata prin incredere in efectele alcoolului-individul il foloseste inainte,in timpul sau dupa unele evenimente stresante . Este un consum solitar si nu ajunge la dependenta fizica ci doar psihplogica , si e secundar unei patologii psihiatrice care e ignorata .Uneori nu se stie ca e depresie sau nevroza ci doar o suparare care trebuie sa se linisteasca , atunci se bea putin durerea se mai potoleste .Este foarte raspindita si deseori este introducere catre alcoolismul grav, este un solitar intim , frecvent feminin .


Alcoolismul de tip Beta


Cazuri de dependenta psihologica sau fizica, dar cu consum excesiv de bauturi alcoolice, incadrabile colectivitatii respective. Indivizii prezinta diferite complicatii secundare : polinevrita, gastrita, ciroza , hepatita C., datorita abuzurilor pot aparea complicatii secundare grave .


Alcoolismul de tip Gama ( etilism cronic


Cazuri de dependenta fizica fata de alcool (cu frecvente fenomene de sevraj) si cu pierderea controlului asupra consumului de alcool (cand incepe sa bea cel in cauza nu se mai opreste pina nu se imbata , dar dupa aceea se poate abtine complet un timp )

Alcoolismul Gama sau etilismul cronic produce obisnuinta psihologica si fizica in cadrul careia se pot produce accidente grave.



Alcoolismul de tip Delta


Se caracterizeaza prin betii prelungite ce favorizeaza degradarea treptata al personalitatii, nu mai exista altceva important pentru individ decat sa bea, alcoolul fiind unicul scop al existentei.

Poate duce pana la dependenta si este posibila aparitia psihozelor alcoolice, dependenta fizica este foarte intensa , nepermitand suprimarea consumului de alcool nici pentru una , doua zile .


Alcoolismul de tip Epsilon (Dipsomania)


Este un sindrom care se manifeasta periodic prin nevoia imperioasa de a bea alcool, in plina stare de sanatate , bolnavul devine nelinistit, deprimat, isi pierde pofta de mancare pentru ca intr o buna zi sa plece brusc de acasa, sa intre intr-o carciuma si sa bea cantitati uneori considerabile de alcool.

El duce dupa aceea o viata absolut normala, nu bea deloc alcool, pana la un nou acces de dipsomanie.Datorita caracterului sau de impulsiune multi autori nu considera dipsomania drept o forma clinica de alcoomanie ci un sindrom in cadrul psihoyei maniaco- depresive, psihopatiilor sau epilepsiei.


Modelul lui Cloninger

Este bidimensional clasificand alcoolismul in tip I si tip II


Tipul I


Are un debut tardiv dupa 20 ani, evolutie lenta observandu-se la ambele sexe.Factorii de risc sunt reprezentati de tulburaile de mediu din copilarie, carente afective separari precoce, dezorganizare familiala si mai putin de factori genetici .


Tipul II


Este exclusiv masculin prezinta un debut precoce inainte de 20 ani cu o evolutie rapida, telescopata spre dependenta ceea ce duce la perturbari somatice si sociale grave.Factorii de risc sunt de ordin genetic si neuropsihologici sindrom de hiperactivitate, tulburari deficitare ale atentiei in copilarie. Prezenta unei personalitati antisociale ar reprezenta un factor de risc intermediar.


Clasificarea lui Fouquet(1948

Acest autor clasifica alcoolismul in 3 grupe:

-alcooloze- cuprind bautorii episodici nevrotici

-alcoolite-se refera la bautorii care beau foarte mult

-somalcooze- determinate de unele psihoze acute sau cronice (psihozamaniaco-depresiva schiyofrenia etc)


Clasificarea ICD10

-intoxicatii

-consum cu risc

Sindrom de dependenta

-stare de intrerupere(sevraj)

-stare psihopatica

-dementa

-sindrom amnezic

-stare reziduala


Capitolul II


FORME CLINICE


Intoxicatia alcoolica acuta sau betia este provocata de ingestia ocazionala de bauturi alcoolice in cantitate mai mica sai mai mare, tulburarile provocate de intoxicatie nu se instaleaza brusc ci treptat, si sunt direct proportionle cu cantitatea de alcool ingerata si cu capacitatea de rezistenta individuala la faptele toxice ale alcoolului.

Se caracterizeaza printr-o stare de excitatie de intensitate hipomaniacala:

-euforie

-expansivitate

-logoree

-lipsa controlului de sine si a convenientelor

Poate urmao dispozitie depresiva cu oarecare agresivitate,este tabloul clinic al ebrietatii.Intoxicatia alcoolica acuta se manifesta la randul sau, sub doua forme:betia simpla si betia patologica.


Betia simpla



Se intalneste cel mai des si apare dupa ingestia ocazionala de alcool, tabloul clinic cuprinde nu numai tulburari psihice, ci si somatice, tulburarile somatice pot ajunge in functie de gravitatea intoxicatiei, pana la coma si moarte, la inceput bolnavul are un sentiment de buna dispozitie, de optimism vesel glumeste,vorbeste mult, gesticuleza imbratiseaza pe cei din jur, este exagerat de genros,treptat devine artagos incepe sa ii injure pe cei din jur sare la bataie pentru ca progresiv chiar daca nu mai continua sa bea, sa se instaleze tulburari neurologice evidente: tulburari de echilibru in ortostatiune si in mers, vorbire dizartrica vorbire de unul singur.La o anumita cantitate de alcool ingerata intoxicatul devine somnolent, obnubilat, apoi cade intr un somn profund cu caracter comatos.

La trezire din somn intoxicatul revine la normal cu persistenta unor fenomene reziduale cefalee, greata, anorexie stare generala alterata.Daca insa cantitatea de alcool ingerata a trecut capacitatea de rezistenta a organismului intoxicatul trece din starea de somn comatos in ceea de coma profunda exista un risc letal in absenta ingrijirilor medicale.

Masuri de prim ajutor: spalatura gastrica cu apa bicarbonata, intravenos ser glucozat in perfuzie in care se introduce vitamina B1si B6 .


Betia patologica


Este tot o forma de intoxicatie acuta care se intalneste mai rar, la acestia intoxicatia alcoolica provoaca tulburari psihice mult mai grave, acesti indivizi pot prezenta stari de confuzie, crize de furie de violenta sau de depresie melancolica.In cursul acestor stari intoxicatule poate comite acte deosebit de grave:lovirea sau chiar uciderea unor persoane intalnite intamplator,alteori sinuciderea.

In betiile patologice este frecvent necesara administrarea de sedative dintre care de elctie sunt benzodiazepinele -Diazepam 10-20 mg per os,neuroleptice cu actiune rapida din grupul butirofenonelor,Haloperidol 5-10mg per os sau injectabil.Izolarea si imobilizarea mecanica a pacientului sunt necesare dar si in aceelasi timp pot avea efect cresterea anxietatii si agresivitatii.


Intoxicatia alcoolica cronica


Reprezinta de fapt adevaratul alcoolism deoarece numai in acest caz este vorba de manifestari patologice somato-psihice provovate de ingerarea repetata,timp indelungat de alcool.Cantitatea de alcool pe care alcoolicul o bea zilnic nu este mare,dar ea fiind ingerata cu regularitate se acumuleza in organism care nu o mai poate metaboliza.

Semnele clinice se manifesta atat prin tulburari somato viscerale cat si neuro psihice,la examenul obiectiv tegumentele apar palide,facies ridat prematur,cu ecatzii vasculare pe pometii obrajilor,fata este rosie,buhaita(figura de betiv).Simptomele digestive numeroase:lipsa poftei de mancare,bolnavul are senzatia de sete permaneta,mucoasa bucala este uscata si rosie,limba saburala;foarte multi alcoolici se plang de pirozis,dureri epigastrice,senzatie de greata si desori au vomismente.Tranzitul intestinal este incetinit,ficatul marit si dureros,tradand adesea un proces de hepatoza.Tulburari cardio vasculare:tahicardie,crize de anginapectorala,cardio miopatie dismetabolica etc.

Ca simptome neurologice alcoolicul prezinta tulburari de echilibru in mers,vertij,tulburari de sensibilitate cu parestezii la nivelul extremitatiilor,durei profunde si crampe musculare.Tremuraturile membrelor,capuluisunt un semn aproape obligatoriu,afectarea nervilor cranieni se evidentiaza prin scaderea mirosului,tulburaari de vedere,nistagmus,alterarea gustului.

Vorbirea este modificata, de obicei disartrica,semnele psihice sunt grave:alcoolicul este aproape permanent prost dispus,irascibil,treptat se izoloeaza de oamenii,devine singuratic,tacut,egoist,indiferent.Incepe sa si neglijeze familia,munca,tinuta,viata familiei sale devine un infern isi maltreateza uneori cu salbaticie sotia si copii.Schimba frecvent locurile de munca din cauza absentelor si a neglijarii indatoririlor profesionale.Viata fara alcool se transforma intr-un chin insuportabil,alcoolicul trebuie sa bea tot timpul,tulburarile somatopsihice se agraveza,somnul este plin de vise inspaimantatoare-animale salbatice,monstri etc

Treptat se instaleza tulburarile de memorie alterarea gandirii proces care sfarseste cu dementa alcoolica.Evolutia catre dementa etse ireversibila chiar daca alcoolicul renunta complet la bautura.In cursul evolutiei alcoolomaniei bolnavul poate prezenta unele complicatii psihice acute sau subacute,dintre acestea,cele mai grave sunt:


Delirium tremens


Se manifesta clinic prin aparitia unei stari de confuzie cu delir acut si alterarea starii generale. Bolnavul are figura congestionata, privirea inspaimantata, tremura din tot corpul ii clantaie dintii, uneori in aceste conditi pot aparea crize convulsive si frecvent apare subfebrilitatea si bolnavul transpira abundent. Simptomele dominante sunt: halucinatiile vizuale cu caracter inspaimantator, dintre acestea sunt zoopsiile-vederea unor care il urmaresc pe bolnav. Bolnavul participa activ, face eforturi sa se indeparteze de animalele care-l urmaresc, se zbate, fuge, sare de la inaltime.a

Aceasta stare de agitatie extrema poate dura cateva zile dupa care bolnavul incepe sa se linisteasca.a


Psihozele alcoolice


Reprezinta o stare psihotica acuta sau cronica datorata consumului cronic de alcool.

Starea de intrerupere- cuprindre sidromul de abstinenta, delirul alcoolic acut, delirium tremens, tulburari ce apar la reducerea sau intreruperea consumului de alcool, manifestat prin hiperemie, agitatie, anxietate, somn redus, vise terifiante, dezorientare temporo-spatiala, confuzie, incoerenta, stare generala alterata.

Starea psihotica- cuprinde halucinoza alcoolica, delirul halucinator cronic, psihoza Korsakow si encefalopatia Gayer-Wernicke.


Halucinoza Wernicke este un sindrom paranoic, pacientul prezinta halucinatii auditive cu continut persecutor, este o afectiune periculoasa antisociala, bolnavul dand curs falselor mesaje.


Paranoia alcoolica apare la un alcoolic cronic ale carui probleme sexuale se vor accentua cu ani, la inceput el este in curba pozitiva cu aventuri dupa care isi pierde increderea in sotie, asa incep banuielile si acuzarea sotiei de infidelitate. Aduna mental dovezi, o forteaza chiar prin brutalitate si violenta mai ales nocturna. Tema esentiala este gelozia, este o afectiune grava, soti trebuie sa se desparta cat mai repede altfel sotia devine sacrificata la propriu


Epilepsia alcoolica consta in crize convulsive majore aparute in cadrul etilismului cronic, se trateaza prin stoparea alcoolului si cu anticonvulsante.

Sindromul Korsakow se manifesta ca o psihoza asociata cu polinevrita alcoolica, bolnavul prezinta in special tulburari de memorie si confabulatie precum si tulburari neurologice. Sindromul evolueaza o perioada mai lunga pana la un an fie catre vindecare sau agravare progresiva si moarte.


Encefalopatia Gayer-Wernicke seamana cu encefalopatia portala, semne patognomonice sunt paralizii ale nervilor cranieni, sunt stari grave preletale.

Sindromul amnezic sindrom asociat cu prezenta tulburarilor cronice ale memoriei, memoria imidiata este prezenta iar cea recenta este mai putin perturbata decat cea a faptelor vechi. Se perturba sever cronologia si apar confabulatiile, coplicatiile mai pot include: cardiopatia dismetabolica, hipertensiunea arteriala, gastrita, ulcer peptic, costipatie, ciroza, pancreatita, impotenta sexuala la barbati, nu trebuie uitat efectul teratogen, un risc este cel al afectarii fatului care va prezenta retard mintal, microcefalie, crestere intarziata, anomalii faciale. Acest sindrom apare chiar daca sunt consumate cantitati moderate de alcool in timpul sarcinii.


Dipsomania consta intr-o necesitate imperioasa de a bea alcool, un acces durand 7-15 zile cu o recadere periodica intre 6-12 luni sau 1-2 zile de betie la 10-20 zile interval in care dipsomanul poate ramane abstinent. Apare mai frecvent la femei decat la barbati, accesul dipsomanic debuteaza printr-o faza prodromala dominata de depresie, irascibilitate, cefalee, inapetenta, tremuraturi de lupta impotriva apetentei sale alcoolice recurgand in final la orice pentru asi procura bautura.

Urmeaza faza de ingerare ce aduce o eliberare pasagera a starii tensionale traite de bolnav urmata de consumul ineu cantitatii excesive(10 litri vin/zi)ce se finalizeaza printr o revenire la starea de sanatate si de sobrietate anterioara,fara dezvoltarea unor elemente productive psihiatrice.


Dementa alcoolica este afectarea finala, in care ca intr-o cuva se varsa toate celelalte, in aceasta situatie se bea orice fara alegere se produce o pierdere globala,ireversibila a functiilor intelectuale cu exacerbarea instinctualitatii.De fapt avem de a face cu sindromul psihoorganic cronic deteriorativ si ireversibil.

Comportamentul suicidar peste 80%din indivizii care se sinucid sunt depresivi,alcoolici,in alcoolism tulburarile timice sunt foarte frecvente, raportul din cele mai multe tari sugereza ca 6%-20%din alcoolici sfarsesc a se sinucide.



Manifestari clinice ale alcoolismului


In primul rand se observa faciesul care la alcoolicul cronic este vultuos,cu venectazila nas si pometi sau facies palid cu conjunctivele injectate,subicterice,halena alcoolica tipica,dizartrie,aspect de imbatranire precocee,degete hipocratice.

Se noteza prezenta unor manifestari simpatotone: usoara neliniste psihomotorie,transiratii abundente,diaree,tahicardie,hipertensinue arteriala,anxietate,insomnii,cosmaruri,frecvent exista o simptomatologie depresiva cu inapetenta uneori idei de suicid.Alteori tablou clinic este de tip euforic,cu tendinta la minimalizare a tulburarilor sau se intalneste iritabilitate accentuata,generatoare de conflicte, agresivitate.Anamneza poate releva in antecedente tulburari de comportament evocatore pentru tulburare de constiinta,tulburari de perceptie,halucinati propriu zise auditive sau o criza generalizata la un individ fara antecedente comitiale.


Manifestari clinice intalnite in cazul abstinentei sau reduceri cantitati de alcool


Sindromul de abstinenta la alcool


Se caracterizeaza prin aparitia la un interval de cateva zile(2-3 zile)de la reducerea sau incetarea consumului de alcool la un pacient care anterior a abuzat de alcool,a unei simptomatologii ce include senzatia de disconfort nedefinit,tremur fine distale ale membrelor,pleoapelor,tremuraturile putand sa se accentueze pana la adevarate mioclonii.Uneori tabloul clinic al abstinentei poate imbraca forme severe de tipul deliriumului alcoolic subacut.

Tabloul clinic consta in :

-delir halucinator halucinatii vizuale zoopsice

-confuzia mentala genereaza agitatia

-agitatia are mai ales aspect akatisic,frecvent apar tulburari grave de coordonare motori

-anxietate,idei de continut depresiv

-pacienti prezinta o baza larga de sustinere,mers dificil

-transpiratii abundente,diaree,varsaturi,tahicardie

Frecvent sindromul de abstinenta se complica si evolueaza de la forma de delir subacut la cele de delirium tremens care poate persista timp de cateva zile in cazuri rare chiar o saptamana.


Starea de ebrietate


Denumita in limbajul popular ,,betie,,tipul de reactie in cazul de ebrietate este influentat de mai multi factori precum stare fizica si psihica a consumatorului,in starea de ebrietate apar o serie de modificari .

Dispoztia psihica -trece de la buna dispozitie la deprimare,suparare si agresivitate,initiativa care trece de la stimulare la inhibare .Comportamentul social este afectat si va trece de la facilitarea unor contacte la manifestari de agresivitate,una din principalele modificari survenite este asupra stari de constienta care va trece de la senzatia de a fii mai treaz la stare patologica manifestata prin ameteli,pierdere temporara a constientei si coma; rationamentul va prezenta o incetinire ,idei osesive,scaderea capacitatii critice,ceea ce uneori este privit ca gandire creativa.

O alta modificare evidenta este asupra motricitatii,modificaari ale pulsului,greturi varsaturi,tulburari ale termoreglari,pierderea controlului asupra sfincterelor .Aceste modificari devin tot mai evidente cu accentuarea starii de ebrietate,in functie de gradul de alcoolemie se vor diferentia:

-stari de ebrietate usoara intre 0,5-1,5 la mie

- stari de ebrietate medii intre 1,5-2,5 la mie

-stari avansate /coma alcoolica peste 2,5 la mie

Modificarile insa vor fii foarte diferite de la o persoana la alta aflata in aceeasi stare,tinand cont mai ales de gradul de obisnuinta in consumarea de bauturi alcoolice .


Date epidemiologice


Alcoolismul este considerat de catre OMS ca fiind a treia problema de sanatate publica,o dovada in plus a interesului stiintific mondial manifestat fata de acest fenomen constituindu-l organizarea unui numar important de congrese internationale anuale. Abuzul de alcool creste odata cu varsta,atinge un maximum intre 36-45 de ani,pentru ca apoi sa diminue, cercetarile epidemiologice si statistice medicale ca si preocuparile de psihiatrie sociala semnaleaza in prezent o crestere progresiva a consecintelor biologice,psihologice si economico sociale daorate consumului de alcool, care justifica si activeaza preocuparile pentru sanogeneza colectivitatii prin tratamentul si recuperarea alcoolomaniilor.

Se apreciaza ca 30-50% din detinuti au implicatii legate de alcool.iar peste 75%din delicventii juvenili provin din familii unde cel putin un parinte este alcoolic.In numeroase tari peste 40% din decese prin accidente de circulatie sunt atribuite alcoolului,Helgason (1964) depista in Islanda 9,91% barbati alcoolici si 0,97% femei.Dupa Pastor se apreciaza ca rata alcoolismului este intre 2% si 10% in populatia generala.

Date importante din punct de vedere statistic sunt de obicei indirecte,ne referim la decesul prin ciroza hepatica,numarul de accidente rutiere in care este implicat alcoolul,incidenta unor boli somatice in acre un rol important al are abuzl de alcool.West afirma ca 30%din internarile anuale din spitalele cu profil general in SUA este dat de alcoolism .



Prevalenta


-este mai mare la barbati decat la femei

- este mai mare la mediile sociale defavorizate

-este mai mare in societatile care accepta consumul de alcool

-este mai mare la subiecti care practica meserii ce faciliteaza accesul la bauturi(barmani,ospatari)

-este mai mare la indivizi cu tulburari de personalitate .


Factorii de risc pentru instalarea dependentei de alcool


S-a constatat o incidenta crescuta in urmatoarele situatii:

-tatal alcoolic

-familii dezorganizate

-celibatul

-tulburari de personalitate

-medii defavorizate social

-lipsa de educatie

-tulburari anxioase,tulburari depresive.




Capitolul III


DIAGNOSTIC



Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe:

-existenta unei stari de agitatie psihomotorie,insotita de confuzie mentala cu sau fara halucinatii

- existenta stigmatelor alcoolismului cronic: facies vultuos, hiperemiat, venectazii, tremuraturi, semne cutanate.

- date anamnestice de la apartinatori despre abuzul habitual de alcool si eventualele tulburari comportamentuale



Diagnosticul diferential trebuie sa excluda


sindroame confuzionale acute febrile sau de alte origini

hemoragie meningeala

hematom subdural

intoxicatie cronica cu metale grele

alte activitatii (dependenta de droguri, benzodiazepine etc)


In cazul alcoolismului cronic confirmat trebuie sa excludem


betiile acute patologice

encefalopatia portala

encefalopatia Gayer-Wernicke


Riscuri pentru sanatate


Alcoolismul acut(betia)care produce o afectare neuropsihica cu inlaturarea constrangerilor si inhibitilor cresand probabilitatea unui comportament cu risc(agresiune,delicventa,suicid,accidente de circulatie).

Alcoolismul cronic este o toxicomanie,consecinta a consumului excesiv,scaderea atentiei,somnolenta,diminuarea randamentului fizic si intelectual,alterarea sanatati .Obisnuinta nu inseamna ca organismul s-a desprins cu otrava din potriva alcoolul contiuna sa distruga pe nesimtite sanatatea favorizand aparitia unor boli de inima,nervoase,digestive.

Consumul sistematic de bauturi alcoolice induce instalarea unor boli cronice ale tubului digestiv,mucoasa stomacala si a intestinelor se altereaza sub influenta alcoolului cauzand tulburari ca:balonari,arsuri,dureri locale,diaree,cel mai frecvent este afectat ficatul, primul filtru impotriva toxinelor care atenteaza la sanatatea organismului,obosite si suprainarcate celulele hepatice se sclerozeaza ducand la instalarea crizei hepatice steatoza hepatica,ciroza hepatica,hepatita cronica,cancer hepatic.Afectarea sistemului nervos central prin tulburari de perceptie si memorie,euforie,depresie,scaderea vointei,pasivitate,egocentrism ,dementa in cazurile grave (acestea duc la afectarea mediului familial,socio-profesional).Afectarea sistemului nervos periferic cu manifestari polinevritice. Consumul de alcool are efecte negative si asupra inimi care isi mareste volumul,iar tesuturile propri se altereaza aparand tulburari nefaste in circulatia sanguina,afectarea aparatului cardio vascular duce la miocardiopatii dismetabolice ,arteriopatie obliteranta ,HTA. Efecte nocive apar si la glandele interne ,sexuale,la celulese nervoase ,scade capacitatea de rezistenta si imunitatea organismului ducand la scaderea duratei de viata.

Afectarea fatului in cazul mamelor alcoolice duce la deficiente fizice (greutate mica la nastere,malformatii), mortalitate infantila, deficiente psihice si mai tarziu dezadaptare sociala.



Metabolizarea etanolului


Alcoolul administrat totdeauna de cale orala , se excreta direct prin rinichii , plamanii si glande sudoripare in proportie de 2-10% .

Catabolismul sau are loc in ficat,prin trei modalitati biochimice :

-pe cale alcooldehidrogenazei(ADH)in care un rol important il are cofactorul nicotinamid-adenindinucleotidul(NAD)

-pe calea microsomiala descrisa de LIEBERcu participarea sistemului microsomial de oxidare a etanolului (MEOS)

-pe cale hidrogenperoxid-catalazei aceasta cale fiind mai putin importanta decat cele anterioare.

Primul metabil al alcoolului este acetilaldehida care ste ulterior transformata de acetaldehid-dehidrogeneza in acetat si acetil-coenzima A,care urmeaza in continuare caile metabolice comune , produsii finali fiind bioxidul de carbon si apa.

Toxicitatea etanolului se manifesta in mod direct in primul rand prin reducerea capacitatii de absorbtie digestiva a glucidelor, proteinelor si vitaminelor, prin cresterea absorbtiei lipidelor la nivelul hepatocitelor ceea ce duce la aparitia steatozei hepatice .


Toxicitatea directa a etanolului il constitue catabolismul sau acetaldehida, ea intervine in metabolismul aminelor cerebrale cu rol probabil in intensificarea consumului de alcool.


Toxicitaea indirecta a etanolului in conditiile de consum abuziv se datoreaza consumului de NAD precum si solicitarii functionale excesive a cailor de metabolizare a alcoolului,consumul de NAD inhiba reactiile care-l folosesc drept cofactor, producand acidoza metabolica prin exces de lactat si diminuare a puterii si sistemelor tampon celular .

Viteza de difuziune si cresterea valorilor alcoolemiei este in stransa interdependeta cu numerosi factori, dintre care cei mai importanti sunt:cantitatea , calitatea si concentratia in alcool a bauturi ingerate, starea de sanatate functionala sau organica a tractului digestiv, obisnuinta si ritmul oxidare-excretie, prezenta si calitatea alimentelor, consumate concomitent .

Faza de distributie consta in repartitia alcoolului resorbit prin difuzarea sa dinspre torentul circulator intravascular catre toate tesuturile si lichidele celulare ale oragnismului.Astfel se constata la nivelul creierului valori apropiate de concentratia in sange a alcoolului , sper deosebire de LCR, unde datorita efectului retard de difuziune se noteaza persistenta valorilor ridicate ale concentratiei alcoolului in conditiile unei alcoolemi scazute.Cea mai scazuta concentratie in alcool se intalneste in ficat ceea ce se coreleaza cu faptul ca la acest nivel se efectueaza oxidarea sa.

Alcoolul se elimina din organism in proportie de 90-98%prin oxidare, proces ce incepe dupa absorbtie si dureaza pana la eliminarea sa completa.Energia calorica rezultata prin oxidarea normala a alcoolului determina o acumulare de caldura numai in cadrul fenomenului de ,,actiune dinamica specifica,,ce nu paote fi utilizata de catre organism, de exemplu, in procesele fundamentale de respiratie tisulara.La nivel renal se elimina cca.0,5-5%din cantitaea ingerata, etanolul difuzeaza prin membrana glomerulara si atinge in urina aceeasi concentratie ca si in sange, diferenta de tensiune partiala de la nivelul plamanului, favorizeaza trecerea etanolului din sange in aerul alveolar, cale pe care se elimia cca.2-3%din cantitatea ingerata.

La indivizii alcoolici au fost observate numeroase perturbari ale metabolismului fierului, constatari ce pledeaza pentru cresterea semnificatiei fierului redox activ.

Metabolizarea alcoolului produce o scadere gluconeogenezei cu acumularea acizilor grasi si cresterea trigliceridelor, valori ce pot reprezenta in dinamica prin asociere un test in identificarea alcoolicilor. Desi in trezent se cunoaste mai multe despre metabolizarea alcoolului si actiunea sa asupra organismului prin mecansime enzimatice extrem de complexe, studiul reltiei dintre condisia subiectiva a persoanei si receptivitaetea sa particulara fasa de efctele alcoolului cu instituirea unei inductii sociale constitue un teren deschis cercetari.


Gradele betiei in functie de alcoolemie

Dupa Kohn

0,1-0,3g la mie-nesemnificativ

0,3-1g la mie -impregantie alcoolica ,stare de agitatie, euforie, comportament ebrios

1,5-5g la mie -ebrietate marcata- irascibilitate,tulburari de coordonare motorie

2-2,4g la mie- betie propriu-zisa(stare precomatoasa)

2,5-4g la mie -coma alcoolica

De la 5g la mie si peste poate surveni moartea.



Teste de laborator


Pentru detectarea alcoolicilor pot fi folosite mai multe teste de laborator .

Testul sanguin care indica cel mai fidel alcoolismul este detreminarea gamaglutamino-peptidozei, estimarea nivelului sanguin al acestor enzime constitue o metoda utila de screening. Nivelul este ridicat la aproximativ 8% din bautorii problema, atat la barbati cat si la femei, indiferent de existenta sau nu a unei atingeri heaptice.

Alcoolemia - o concentratie ridicata nu deosebeste abuzul cronic de alcool de un episod izolat, daca totusi o persoana nu prezinta semne de intoxicatie, atunci cand alcoolemia are valoare ridicata probabil ca individul are o toleranta neobisnuita la alcool, ceea ce sugereaza un consum persistent si masiv.

Glicemia - poate pune in evidenta o hipoglicemie indusa de alcool.

Ionograma serica si ureea sanguina - pot evidentia cetoacidoza alcoolica si deshidratarea .


Evolutie si prognostic


In prezent eficienta terapeutica este remarcabila, chiar pentru formele garve, subacute, simptomatologia remitandu-se in conditii de spitalizare in cca.3 zile

Frecventa recaderilor in cazul tuturor toxicomanilor este foarte mare si proportia este descendenta, in sensul ca cel mai mare preocent de recaderi este in prima luna dupa externare . Prognosticul deliriumului tremens ramane grav, decesul fiind frecvent in timpul crizei, in lipsa tratamentului complex psihotrop si soamtotrop.

Daca tratamentul de abstinenta este relativ usor si se realizeaza in cateva zile de spitalizare, mentinerea abstinentei este o problema foarte complexa necesitand terapii nonmedicale(nursing, alcoolici anonimi, psihoterapii behavioriste de lunga durata )

Dar nici o terapie nu este eficienta in lipsa unei conlucrari a celor interesati (sot, sotie, copii, pesonal medical, preot, asistent social)sau orice alta persoana semnificativa care doreste sa se implice pe termen lung in recuperarea unei persoane care sufera de alcoolism .



Afectiuni asociate alcoolismului


1.Depresia


Aproximativ 33% dintre alcoolici prezinta o tulburare afectiva asociata.

Simptomele depresive pot fi secundare consumului de alcool sau consumul de alcool poate fi determinat de o depresie subiacenta.Din istoric se poate determina care este cauza primara . Este necesar ca pacientul sa fie dezintoxicat si sa nu consume alcool cel putin 6 saptamani pentru a se preciza diagnosticul.

Antidepresivele sunt utile pentru tratarea depresiei si pentru a preveni revenirea la consumul de alcool in cazul anumitor pacienti.


2.Anxietatea


Aproximativ 25% dintre alcoolici prezinta o tulburare anxioasa asociata.

Anxietatea poate fi secundara sevrajului alcoolic sau consumul de alcool poate fi rezultatul anxietatii.Anxietatea generalizata este o tulburare asociata frecvent, iar daca este diagnosticata si tratata, poate reduce nevoia de a bea a unor pacienti.


3. Boli mintale cronice


Cel putin 25%dintre bolnavii mintali cronici prezinta si o forma de alcoolism.


4. Tulburarea de personalitate de tip Borderline

Abuzul de alcool este frecvent asociat si creste semnificativ riscul de suicid.



Capitolul IV


TRATAMENTUL


Tratamentul alcoolismului constitue o problema psihiatrica, dar in aceelasi timp, privit prin prisma probemelor somatice si a implicatiilor de ordin social si psihologic este o problema a medicului de medicina generala, a nuresi in comunitate, a neurologului si internistului, a psihologiei si nu in ultimul rand a asistentului de psihiatrie.


Tratamentul profilactic

Educatia sanitara vizeaza combaterea tendintelor de consum si abuz de alcool la toate varstele.

Alcoolismul cronic determina malnutrisie materna si consecutiv encefalopatie etanolica, cu retard psihosomatic.

Combaterea obiceiului de a da alcool copiilor intalnit chiar in perioada de sugar, cand pentru a-i ,,calma,, li se da sa suga o batista inmuiata in tuica, alcoolulu are consecinte nefaste asupra dezvoltarii psihosomatice a copilului

Prevenirea comportamentului deviant la copii si tineri, a conduitelor antisociale, printr-o viata echilibrata. Mediul familial dezorganizat, neintelegerile dintre soti, alcoolismul unuia sau a ambilor parinti, determina dezechilibrul psihoafectiv la copii si tineri. Formarea unei personalitati dezarmonice, cu comportamnet deviant, narcofilie, comiterea unor acte antisociale sau rezultatul carentelor de oridn educativ si lipsei de supraveghere.

Inlaturarea ideilor false precum : alcoolul combate durerea fizica, durerea de dinti sau ,,da putere,,.

Educatia sanitara trebuie realizata prin toate mijloacele insitanu-se asupra consecintelor dezastruoase mediacle, sociale si economice ale alcoolismului.

La baza educatiei pentru sanatate privind profilaxia se afla popularizarea modului sanatos de viata si dezradacinarea deprinderilor daunatoare, in ceea ce priveste generatia in crestere este just un singur punct de vedere- educatia tineretului in spiritul abstinentei, atitudinii negative active fata de orice manifestare de alcoolism .

Combaterea cu succes a alcoolismului si a consumului abuziv de spirtoase in mijlocul adultilor paote contribui esential la ameliorarea atmosferei in fiecare familie si micsorarea numarului de devieri psihice ale copiillor .

Datorita efectului complex al alcoolului asupra organismului, consumul acestuia trebuie facut cu moderatie si trebuie sa se aibe in vedere raportul dintre beneficii si riscuri.


Tratamentul curativ

Planul terapeutic va fi realizat impreuna cu pacientul(sottul, sotia cand se poate) obiectivele vor fi prescrise, iar pacientului i se va cere sa-si ia raspunderea pentru realizarea lor. Aceste obiective trebuie sa priveasca nu numai bautura, ci de asemenea, si orice alta problema corelata de sanatate, de casnicie, de munca sau de adaptare sociala.

Obiectivul pe termen scurt trebuie sa fie usor de realizat de exemplu obisnuinta complets timp de doua saptamani .In acest fel, pacientul se poate simti gratificat de succesul rapid.Informatiile despre efectele consumului masiv de alcool constitue un factor important in tratament.



Tratamentul igieno-dietetic

-aport crescut de lichide pana la 3,5litri pe 24 h administrat per os sau pe cale parenterala;

-alimentatia bogata in vitamine, hiperproteica si hipercalorica, cu mese administrate in cantitati reduse si dese;

-repaus la pat cu supraveghere pe durata starilor de sevraj.


Tratamentul medicamentos


Tratamentul medicamentos este oportun in orice stadiu si se realizeaza cu o plaeta larga de medicamente (psihotrope, tonice-reborant,hepatotrope,anticomitiale, vasotrope).O prima etapa a tratamentului medicamnetos incepe print-o cura de dezintoxicare, adica combaterea sevrajului si limitarea eventualelor tulburari date de sevraj, prin administare de tranchilizante:Diazepan,Napoton, Xanax, vitaminoterapie cu vitamine din grupul B,PP; neuroleptice seadtive si incisive :Plegomazin, Haloperidol care se administreaza si in cazul fenomenelor confuz -onirice si delirante.

Predelirium tremens reprezinta uregnte psihiatrice ce necesita inernarea in spital cu supraveghere permanenta si tratament pentru complicatiile somatice .Adoua etapa a tratamentului medicamentos e reprezentata de tratamentul dependentei pentru alcool sau cure de dezgust care se incepe in spital si se continua acasa, fiind sustinuta si de psihoterapie individuala sau de grup.

In arsenalul terapeutic medicamentos un loc aparte il au medicamnetel tip antabuz, substanta cea mai raspandita este Disulfiramul cunoscute sub denumirea comerciala de Antalcool.

Disulfiramul- este uneori prescris pentru descurajarea impulsiuni de a avea. Actioneaza prin blocarea oxidari alcoolului, asa incat acetaldehida se acumuleaza, daca pacientul consuma alcool, se produce o congestie neplacuta a fetei, apar senzati de sufocare, cefalee, tahicardie, anxietate, varsaturi incoercibile.Medicamentul nu este lipsit de riscuri, provocand uneori aritmii cardiace si rar colaps cardiovascular.

Tratamentul acestor reacti adverse: oxigeno terapie, sulfat de efedrina, glucoza i.v. Pot aparea de asemenea efecte secundare neplacute in absenta alcoolului: gust metalic in gura, simptome gastrointestinale, dermatita, neuropatie periferica, polachiurie, impotenta stari confuzionale toxice. Tratamentul cu disulfiram nu va fi inceput decat daca au trecut cel putin 12 ore de la ultima ingestie de alcool, in prima zi i se dau pacientului 4 tablete de cate 200 mg si se interzice consumul orcarei bauturi alcoolice in timpul tratamentului. Aceasta doza se reduce cu cate o tableta pe zi pana la doza de intretinere de jumatate sau de o tableta pe zi.

Carbamida citratului de calciu- se foloseste in acelasi fel. Este absorbita si excreta mai rapid, induce o reactie mai usoara la alcool si are mai putine efecte secundare. Aceste tratamente au o aplicatie limitata la cativa pacienti si numai impreuna cu alte medicamente. Aceste medicamente se potrivesc cel mai bine pacientilor care nu se abat de la tratament, sunt disciplinati si spera mult in vindecare si au o buna cooperare la planul terapeutic.



Tratamentul psihoterapeutic


Psihoterapia poate fi individuala sau de grup si consta in sustinerea psihica a pacientului care are probleme cu consumul de alcool.


Terapia de grup este o metoda terapeutica des folosita avand rezultate bune. Aproximativ 10 pacienti se intalnesc regulat impreuna cu unul sau mai multi membri ai personalului. Scopul este de a-i face sa-si observe propriile probleme oglindite in alti si sa gaseasca modalitati mai eficiente de a le rezolva. Ei castiga incredere pe masura ce membri grupului se straduesc impreuna sa-si reorganizeze viata fara alcool. Esre o metoda de terapie a alcoolicilor anonimi.

Terapia de sustinere- daca nu exista disponibilitati pentru terapia de grup, sau daca pacientul nu accepta, un terapeut sau un psiholog pot oferi sprijin psihologic individual, scopul este de al ajuta pe pacient sa faca fata problemelor din viata fara a apela la alcool.

Terapia comportamentala- in cadrul acestei terapii, pacientilor li se pot arata casete video in care sunt filmati ei insusi in stare de ebrietate; pot fi invatati sa bea fara sa dea paharul peste cap, li se pot arata cum sa identifice impulsurile de a bea si cum sa gaseasca aste cai prin care sa le raspunda.



Tratamentul sindroamelor de sevraj


In toate stadiile etilismului cronic dar mai ales in delirul alcoolic acut se indica tranchilizante pentru a combate anxietatea si agitatia: Meprobamat, Diazepam, Napoton, Hidroxizin.

Diazepam- este considerat un medicament de electie pentru tratarea deliriumului tremens, doze de 20-50 mg/zi, daca medicamentul nu se poate administra per os, se indica o fiola la 2-4 ore.

Meprobamat- in doze de 4-6 gr/zi, este preferat pentru efectul sedativ rapid si pentru ca nu determina colaps.

Napoton- in doza de 15-40 mg/zi este preferat de uni, pentru ca nu sedeaza excesiv, nu altereaza functia hepatica si nu induce convulsii.

Se recomanda multa prudenta in administrarea neurolecticelor majore(Haloperidol, Clorpromazin)

Clropromazin-poate fi util pentru efctul sedativ major.

Haloperidol-se administreaza in toate starile confuzionale si cu agitatie psihomotorie marcata.

Tratamentului i se asociaza vitamino terapie cu vitamine din grupul B(B1.B6,B12), vitaminele Csi PP, de asemenea hepato protectoare, tonicardiace, antibioticesi psihotone.

Esentiala este rehidratarea (perfuzabil sua pe os) in cadrul unui regim hidrozaharat.

In tratamentul psihozei Korsacov si al encefalopatiei Gayet- Wernicke se indica doze mari de vitamine B1si PP.

Halucinoza alcoolica impune administrarea de neuroleptice.




Tratamentul nurcing


Are doua obiective:

obiectivul pe termen scurt care este menit sa corijeze simptomatologia prezenta la un moment dat (insomnii, neliniste, tremuraturi, deshidratare, tulburari de comportament).Se pun diagnostice nurcing precise cu interventii la obiect si tinte realiste pentru un interval de cca. osaptamana.


obiectivul pe termen lung de a pastra abstinenta pe timp cat mai indelungat, de preferinta ani, interventiile sunt de genul psihoterapiei si eventual de corecatare a tulburarilor de personalitate si de caracter ale pacientului.



Pentru reusita obiectivului pe termen lung este imperios necesara colaborarea cu persoane semnificative pentru pacient.

In cazul alcoolismului, vindecarea depinde mai ales de participarea activa a bolnavului.Specialistii in domeniu actioneaza dupa principiul ,,Te ajut sa te poti ajuta singur,,.




Capitolul V



PLAN DE INGRIJIRE I



Pacientul M.V in virsta de 40 ani s-a prezentat in data de 06.06.2010 in sectia Psihiatrie insotit de mama lui, care a fost nevoita sa-l aduca la tratament.

Se stabileste diagnosticul medical "Etanolo dependenta cu etanolo dependenta cu fenomene halucinatorii

M.V locuieste in Baia Mare intr-o garsoniera impreuna cu mama lui , este necasatorit si nu are copii.

Pacientul prezinta urmatoarele simptome :tremor generalizat , stare generala alterata , halucinatii auditive si vizuale de genul''vad cum se misca frigiderul de la locul lui si chiar l am masurat pe perete pana unde se ridica pentru a vedea si mama, am scos sarma din obrazul meu si am taiat-de mai multe ori , cand ma incalt sireturile de la pantofi se incalcesc ";facies hiperemiat vultuos, diaforeza predominanta ~1000ml /24 h ,hiperhidroza , mucoase umede si palide ,crize convulsive pe fon toxic "am cazut jos de trei ori , sunt nervos nu pot sa muncesc , ma simt inutil devalorizat, apatic , imi amortesc degetele , "am cosmaruri cu serpi, animale salbatice''din aceasta cauza prezinta insomnie cu treziri repetate in timpul nopti, anxietate marcanta, stres.

Pacientul M.V prezinta halena alcoolica , hipertermie cu temperatuta corporala 37.8C, pacientul mai prezinta un mers nesigur cu spectru larg de sustinere , prezinta unghii murdare si degete hipocratice , par nespalat cavitate bucala si limba incarcata , are dintii cariati , este neingrijit .

Dupa spusele lui M.V consuma 1 litru de tuica/zi, fumeaza doua pachete de tigari si bea 2-3 cafele , mai relateaza ca la consumul de alcool nu manaca nimic spunand"alcoolul imi tine de foame si de sete''din aceasta cauza prezinta anorexie si greutate de 70 kg la 1.84 cm .

Este de religie ortodox, face curatenie la biserica si ajuta preotul in treburile bisericesti, dar spune el nu participa la slujbele religioase pentru ca nu are rabdare , este frustrat, confuz si nu vrea sa deranjeze oameniidin jur in timpul slujbei.


M.V a fost miner , a lucrat in mina 15 ani, acum este pensionar de gradul III, la consumul de alcool este agresiv si violent.

Istoricul bolii bolnav la aIIa internare , are o internare la spitalul psihiatric din Sighet in noiembrie 2008, dupa externare reia consumul de alcool, ajunge la 750g/zi de tuica, votca

Simptomele mentionate au aparut im urma cu 3 saptamini accentuindu se in ultimul timp, motiv pentru care solicita internare.

AHC tata alcoolic decedat

-frate alcoolic


AC-hepatita cronica cianotica si ciroza hepatica din cauza consumului excesiv de alcool

traumatism toracic drept prin cadere de la inaltime . La internare se masoara functiile vitale care au urmatoarele valori


R-18r/minut

P-81p/minut

TA-160/100mmhg

G-70kg

I-1.84cm

T-37.8C


Examinari de laborator

Examinare efectuata 


Hemoglobina


Hematocrit


Leucocite



Glicemie


TGO

TGP


VSH



Valoare obtinuta


13g%


42g%


5900mm3



96mg%


55UI

68UI


10mm1h

22mm2h


Valoare normala


-16g%


45g%


5000-8000mm3


80-120mg%


5-17UI




1h

2h




Tratament medicamentos:

Psihoigiena, abstinenta totala de alcool si stres

-diazepam 1-0-1

-carbomazeprina 1

-nitrazepam-hipnotic-0-0-1

-vitamina B1-1-0-0

-vitamina B6-1-0-0


Nivel de dependenta II


Evolutie - pacient cu vechi antecedente psihiatrice cu

repetate internari in serviciul de psihiatrie se interneaza cu anxietate, halucinatii se institue tratament de specialitate

reactioneaza lent, dar favorabil la tratamentul aplicat.


Manifestari de

dependenta

Problema de dependenta

-neliniste,frica,agitatie,

solicitarea mamei sa

verifice frigiderul

-abuz de alcool,

agresivitate, violenta

-sentiment de inutilitate

Anxietate marcata



Pierderea stimei de sine

-anorexie, scadere in

greutate, stare de

slabiciune, inapetenta.

Alimentatie insuficienta din

punct de vedere cantitativ si

calitativ

-transpiratii abundente ~

1000ml

-transpiratii abundente la

miini si picioare ce stagneza

interdigital

-hiperhidroza cu miros

puternic

-tegumente hiperemiate

Diaforeza


Diagnostic potential

Deshidratare

-halucinatii vizuale si

auditive

-apatie, devalorizare

-halucinatii, delir,insomnie.

Comunicare ineficienta

la nivel afectiv


Confuzie

-ore insuficiente de somn

oboseala,iritabilitate,

-confuzie

Insomnie

-subfebrilitate temperatura

de 37.8C

-diaforeza

-senzatie de frig

Hipertermie

-mers nesigur cu spectru

larg de sustinere

-tremor generalizat.

Alterarea modului de a se

misca

-unghii murdare, par

murdar nespalat si gras

-pavilioane ale urechiilor

murdare

-dintii cariati, halena

alcoolica.

Carente de igiena



Risc de infectii

-incapacitate de a-si lega

sireturile ''pentru ca se

incilcesc "

-incapacitate de a -si

incheia si descheia nasturii

Dificultate de a se imbraca

si dezbraca

-neputinta de a munci

-inutilitate

-descurajare

-starea de dependenta

alcoolica in care se afla

nu-i permite participarea

la activitatii, agresivitate.

Devalorizare

-neparticiparea la slujbe

religioase

-confuzie, dezorientare,

frustrare, anxietate.

Dificultate de a participa la

activitatii religioase

-cunostinte insuficiente,

lipsa gindiri

-dificultate de a invata

masurile preventive

-anxietate, stres

-lipsa de informatii.

Ignoranta fata de dobindirea

de noi cunostinte privind

consecintele abuzului de

alcool

-neparticiparea la activitatii

recreative.

Dezinteres in a indeplini

activitatii recreative


Nevoie fundamentala satisfacuta.




Nevoia

Fundamentala

Diagnostic de Ingrijire



Obiective

Interventii

Evaluare


I A evita pericolele



Anxietate marcata din

cauza

dependentei de alcool,

halucinatiilor vizuale

manifestata prin neliniste

frica, agitatie, nervozitate,

solicitarea mamei sa

verifice frigiderul.


















Pierderea stimei de sine

din cauza alterarii functiei

psihice si a stresului

manifestata prin abuz de

alcool, agresivitate,violenta

sentiment de inutilitate si

devalorizare.



Ca pacientul sa-si

exprime diminuarea

anxietatii in termen

de 2 zile.


21.06.2010

Ora 10


Ca pacientul sa nu

mai prezinte halucin-

atii vizuale in termen

de 24 h.















Ca pacientul sa-si

exprime cresterea

stimei de sine in

decurs de 6 zile.


-evaluez gradul de anxietate a a a a pacientului

-asigur conditii de mediu adecvate:

camera izolata aerisita, temperatura adecvata, semiobscuritate

-ajut pacientul sa-si exprime deschis

sentimentele de neliniste, anxietate,

asigur metode alternative de a le

analiza fara a recurge la alcool

-stau in preajma pacientului la nevoie

-invat pacientul technici de relaxare

-vorbim de halucinatiile vizuale si ii

explic ca acestea se intimpla numai

cind este sub influenta alcoolului

ele nu sunt reale si nu prezinta nici

un sens sau risc real

-indepartez toate obiectele,

elementele amenintatoare

pentru pacient

-ii fac cunostinta cu oameni

care au

aceeasi problema ca si el

-administrez medicatia recomandata

de medic: diazepam 2x1/zi

nitrazepam hipnotic 1/zi.

-incurajez pacientul sa

participe la

activitati recreative

-asigur un mediu terapeutic de

protectie o ambianta placuta cu

actiune favorabila asupra

SNC

-asigur intimitatea

pacientului

-incurajez pacientul sa

comunice cu

cei dragi din jur sa-si

exprime

emotiile, nevoile si opinile.



Pacientul M.V

prezinta

diminuarea

anxietatii.



Ora 11


Pacientul M.V

a incetat sa

mai prezinte

halucinatii

vizuale si

auditive.











27.06.2010


Pacientul si-a

crescut

stima

de sine cu

ajutorul

interventilor

mele.




II A se alimenta si

hidrata


Alimentatie insuficienta din

punct de vedere cantitativ si

calitativ din cauza abuzului

de alcool manifestata prin

scadere in greutate,

anorexie

stare de slabiciune,

inapetenta

afirmatii de genul:

"alcoolul imi tine de

foame si de sete"

































Ca pacientul sa

consume trei mese

echilibrate zilnic in

decurs de 7 zile.







Ca pacientul sa

creasca in greutate in

decurs de 8 zile cu

2 kg . 

asigur pacientului un climat de

liniste si calm, placut in timpul

meselor, servesc pacientul

paci - cu alimente la o temperatura

moderata si prezentate

atragator, las pacientul sa

sa aleaga alimentele dupa

gusturile sale

-cintaresc pacientul la 3 zile


supraveghez pacientul sa nu

creasca consumul de

alimente zilnic.

-evaluez impreuna cu

pacientul cantitatea si

calitatea alimentelor

mic dejun-200g piine cu unt si

parizer, o cana de ceai

prinz-200g carne si 300g cartofi

cina-250g orez in lapte,

pentru a ma

asigura ca acopera

necesarul de calorii zilnic

1-2g/kg corp/zi

-evit sa intreb pacientul

daca doreste sa manance

ii aduc masa si ii voi

spune calm,

dar ferm ca trebuie sa

manince

-monitorizez functiile vitale

-administrez medicatia

indicata de medic

: vitaminoterapie B1 una

dimineata, B6 una dimineata








Pacientul

serveste trei

mese

echilibrate

zilnic si se

simte mai in

putere.




Pacientul a

crescut in

greutate are

72 kg.



III A elimina




Diaforeza din cauza

sevrajului manifestata

prin transpiratii

abundente ~1000ml/zi, tegumente hiperemiate

si mucoase umede si

palide,transpiratii

abundente la maini si

miini si picioare ce

stagneaza interdigital hiperhidroza, transpiratie

cu miros puternic




Diagnostic diferential

Deshidratare potentiala din

cauza diaforezei excesive.




Ca pacientul sa nu mai prezinte diaforeza in

decurs de 2 zile.













Ca pacientul sa

prezinte tegumente si

mucoase curate si

roz, in decurs de

5 zile.

-linistesc pacientul

-mentin pielea pacientului uscata,

schimb lenjeria lui de cite ori este

nevoie

-mentin temperatura in salon intre

18-20C

-spal tegumentele ori de

cate ori este nevoie

,schimb lenjeria de pat

-mentin igiena riguroasa

a plicilor






-ii explic necesarul de lichide de cel putin 2500ml/zi in

functie de cantitatea de

transpiratie

-ii explic pacientului

importanta unui

echilibru hidroelectrolitic

-fac bilantul hidric zilnic.






Pacientul si-a

diminuat

diaforeza si

prezinta

transpiratii in

limite

normale

200-250ml/zi








Pacientul

prezinta teg

umente si

mucoase uscate

si roz.



IV A comunica


Comunicare ineficienta la

nivel afectiv din cauza

excesului de alcool

manifestata prin apatie,

devalorizare, halucinatii viz

uale si auditive.









Confuzie din cauza

sevrajului manifestata prin

halucinatii auditivei vizuale

delir, insomnie, cosmaruri,

transpirati reci si abundente.


21.06.2010


Ca pacientul sa fie

echilibrat psihic in

decurs de 7 zile.


Ca pacientul sa

prezinte abstinenta la

alcool toata viata .







Ca pacientul sa nu

mai prezinte stare de

confuzie in termen

de 5 zile.


-cercetez posibilitatile de comunicare

ale pacientului

-asigur un mediu de

securitate

-asigur un mediu de liniste

si incredere

-indrum pacientul spre o organizatie de alcoolici

anonimi dupa externare

-comunic cu pacientul in legatura cu importanta abstinentei la alcool


-administrez medicatia recomandata

de medic:carbomazeprima

3x1/zi

-stau in fata pacientului cind imi

vorbeste, il privesc in ochii pentru a-i demonstra

dorinta de ascultare

-observ cu atentie schimbarile de

comportament ale pacientului

-dau posibilitatea pacientului

sa isi exprime nevoile,

sentimentele, ideile

si dorintele sale


-incerc sa ii inlatur pacientului

starea de confuzie cu discutii despre

lumea reala, despre oamenii

care ne inconjoara















Pacientul

prezinta

diminuarea

starii de

confuzie,

comunica

cooerent si

este lucid.



V A dormi



Insomnii cauzate de

cosmaruri terifiante manifes

tate prin ore insuficiente de

somn, treziri repetate in

timpul nopti, anxietate,

oboseala, ochii incercanati,

iritabilitate, confuzie, trans

pirati reci.





Ca pacientul sa

beneficieze de somn

corespunzator, sa

doarma 8 h pe noapte

in decurs de 4 zile.


21.06.2010


Ca pacientul sa nu

mai prezinte cosma

ruri in cursul noptii

in decurs de 1-2 zile.


-asigur pacientului un climat de calm

lumina obscura, pat si lenjerie conf

ortabila

-invat pacientul sa practice tehnici

de relaxare, de exemplu respiratie

mai profunda citeva minute inainte

de culcare

-permit pacientului o activitate pentru

relaxare inainte de culcare

-indic pacientului consum de ceai

de tei inainte de culcare

-ii ofer o carte pentru citire

-sugerez pacientului sa faca o baie

calda inainte de culcare

-administrez medicatia prescrisa de

medic:diatepam 1 seara

nitrazepam 1 seara

somnifere 1 seara.





Pacientul M.V

doarme 8 h pe

noapte si pre

zinta un somn

odihnitor.


23.06.2010


Pacientul nu

mai prezinta

cosmaruri in

timpul nopti.


VI A-si mentine temp

eratura in limite

normale


Hipertemie din cauza sevraj

ului manifestata prin subfeb

rilitate 37.8C, diaforeza

slabiciune, senzatie de frig.


21.06.2010

Ora 11


Ca pacientul sa-si

diminue temepratura

in decurs de 6 h.


21.06.2010


Ca pacientul sa

prezinte temepratura

in limite normale in

decurs de 2 zile.





-mentin pielea pacientului uscata

-invelesc pacientul lejer, asigur imbracaminte lejera

-hidratez pacientul cu 2,5 lichide /zi

-schimb la nevoie lenjeria de pat si

de corp

-masor ingestia si excretia

-mentin pielea pacientului uscata

-servesc pacientul cu lichide

racoritoare

-ii pun comprese cu apa rece pe

frunte

-masor temperatura de doua ori pe zi

-administrez medicatia indicata de

medic antipiretice -aspirina 2x/zi


21.06.2010


Pacientul

prezinta

temepratura

37.2C.


22.06.2010


Pacientul

prezinta temep

eratura in

limite normale

36,5C-37C





VII A se misca si a

mentine o buna

postura







Alterarea modului de a se

misca din cauza consecinte

lor consumului de alcool

manifestata prin mers nesigur,

cu spectru larg de sustinere,

tremuraturi, oboseala,

anxietate.






Ca pacientul sa

prezinte mobilitate

normala in termen de

10 zile.




Ca pacientul sa

prezinte siguranta in

muschi si lipsa tremu

raturilor in termen de

15 zile.




-invat pacientul exercitii fizice

-invat pacientul sa practice exercitii

pentru intarirea musculaturii

-invit pacientul la plimbari prin

curtea spitalului in aer liber

-invat pacientul importanta si nece

sitatea exercitiilor fizice

-planific cu pacientul activitati

recreative : lectura, sah

-recomand pacientului exerciti fizice medicale sub supravegherea unui

Profesor de la fizioterapie





Pacientul

pezinta mobi

litate relativ

normala.




Pacientul M.V

prezinta

siguranta in

miscare si

nu tremura.




VIII A fii ingrijit si de

a proteja tegume

ntele si mucoasele



Carente de igiena din cauza

refuzului de a se spala induse

de consecintele consumului

de alcool manifestate prin

aspect neingrijit, unghii

murdare si par neingrijit,

pavilioane ale urechilor

murdare, dinti cariati, halena

alcoolica.



Risc de infectii din cauza

tegumentelor murdare si a

aspectului neingrijit al

pacientului.





Ora 12


Ca pacientul sa

pezinte tegumentele

si mucoasele curate

in decurs de 24 h.


21.06.2010


Ca pacientul sa

acepte sa-si faca

singur igiena corpo

rala in decurs de 2-

3 zile.

-ajut pacientul sa-si faca baie, dus

-asigur tot materialul necesar pentru

igiena corporala sapun, prosop, pasta

de dinti, piapan, unghiera

-evaluez cu pacientul cunostintele

acestuia in ceea ce priveste igiena

corporala

-ajut pacientul la barbierit pentru a

nu se taia cu lama

-ajut pacientul sa-si schimbe atitudinea fata de aspectul sau fizic si fata de

ingrijirile igienice

-asigur temperatura camerei 20-22C

si a apei 37-38C

-educ pacientul in legatura cu impor

tanta mentineri curate a tegumentelor

pentru prevenirea imbolnavirilor.






Ora 12


Pacientul M.V

prezinta tegu

mente si muco

ase curate si

se simte bine

in "propria

piele".





Pacientul isi

efectueaza

dusul zilnic si

promite ca va

continua si la

domiciliu.


IX A se imbraca si

dezbraca


Dificulate de a se imbraca si

dezbraca din cauza tremoru

lui si a halucinatiilor manif

estat prin incapacitate de a-si

lega sireturile "pentru ca se

incilcesc , incapacitate de a-

si incheia descheia nasturii,

neglijare in vestimentatie .


21.06.2010


Ca pacientul sa se imbrace si sa se

dezbrace fara dificul

tate in timp de 10 zile



21.06.2010


Ca pacientul sa

cunoasca importanta

satisfacerii nevoii de

a se imbraca si

dezbraca in decurs

de 5 zile.

-ajut pacientul sa se imbrace si sa se

dezbrace la nevoie

-procur pentru pacient haine comode

si usor de imbracat

-asigur un climat cald, de siguranta

si intimitate cind pacientul se schimba

-supraveghez pacientul

-incurajez pacientul

-acord suficient timp pacientului

pentru a se imbraca si dezbraca

-educ pacientul in importanta vestim

entatiei in identificarea personalitatii

-explic legaturile dintre tinuta vesti

mentara, imagine si stima de sine

-sugerez haine lejere si incaltaminte

fara siret




Pacientul se

imbraca si

dezbraca fara

dificultate.





Pacientul M.V

considera

importanta

nevoia de a se

imbraca si

dezbraca.



X A fii preocupat in

vederea realizarii



Devalorizare din cauza

anxietatii si dependentei

alcoolice manifestata prin

sentimente de inutiliate, nepu

tinta de a munci, agresivitate

stare de dependenta alcoolica

in care se afla nu-i permite

participrea la activitatii.




Ca pacientul sa-si

recapete interesul fata

de sine si de altii in

decurs de 14 zile.






Ca pacientul sa fie

constient de prorpia

sa valoare si compe

tenta in termen de 15

zile.



-ajut pacientul in reevaluarea capac

itatiilor si aspiratiilor sale

-il sustin in stabilirea unor proiecte

-il ajut sa realizeze o perceptie justa

a realitatii, sa se integreze in colectiv

-observ reactiile de nemultumire ale

pacientului

-explic necesitatea cunoasterii mediu

lui in care traieste si a celor din jur

-evaluez cu pacientul sentimentul

de inutilitate pe care il simte

-sesizez orice forma de activitate si-l

antrenez in desfasurarea ei

-ii explic care sunt schimbarile in

bine pe care le aduce abstinenta de

alcool




Pacientul prez

inta interes fata

de propria

persoana si

fata de cei din

jur.




Pacientul are

incredere in

fortele proprii

si in compete

nta sa.



XI A actiona conform

propriilor convingeri sa

de a practica religia.


Dificultate de a participa la

activitatii religioase din cauza

nerabdarii si a confuziei

manifestata prin neparticip

area la slujbe religioase,

incapacitatea de a citi docum

ente religioase, anxietate,

dezorientare.


21.06.2010


Ca pacientul sa indep

lineasca activitati

religioase fiind conv

ins ca religia il poate

ajuta sa se abtina de

la alcool; sa citeasca

din Biblie in termen

de 10 zile.




-respect intimitatea pacientului in

timpul rugaciunii

-pun la indemina pacientului obiecte

religioase-Biblia

-conduc pacientul la slujba religioasa

din spital

-citesc impreuna cu pacientul pasaje biblice

-explic pacientului necesitatea de a

avea credinta si de a participa la

activitatii religioase

-il invat sa se roage, sa-si decshida

sufletul si sa ceara ajutor la

Dumnezeu.




Pacientul inde

plineste activi

itatii religioase

si merge la

slujbele religi

oase din cadrul

spitalului.




XII A invata cum sa-ti

pastrezi sanatatea




Ignoranta fata de dobindirea

de noi cunostiinte privind

consecintele consumului de

alcool din cauza lipsei de

cunostiinte manifestata prin

cunostiinte insuficienete, lip

sa gindirii, dificultate in

invatarea masurilor preventive

anxietate, stres, lipsa de

informatii.







Ca pacientul sa acumu

uleze noi cunostiinte

privind consumul de

alcool si consecintele

acestuia in timp de

10 zile.


21.06.2010


Ca pacientul sa pre

zinte atitudini, obice

iuri si deprinderi noi

pe tot parcursul

tratamentului.




-explorez nivelul de cunostinte al

pacientului privind dependenta de

alcool

-stimulez dorinta de cunoastere

-motivez importanta acumularii de

noi cunostiinte

-furnizez informatii privind abuzul de alcool si efectele nocive asupra

organismului

-constientizez pacientul asupra prop

riei responsabilitati privind sanatatea s

sa

-verific daca si-a insusit corect cuno

stintele noi

-organizez activitati educative folosind

metode de invatamint cunoscute:

expunerea, conversatia, demonstratia

respectind principiile pedagogice

-sprijin pacientul sa adopte o

atitudine de seriozitatate si consecve

nta ce sunt indispensabile in vederea t

reabilitarii

-sugerez pacientului sa participe la

terapie de grup unde sunt si alte

persoane care s-au confruntat cu acee

asi boala si s-au vindecat

-corectez deprinderile daunatoare

sanatatii

-identific obiceiurile si deprinderile

gresite ale bolnavului

-incurajez si ajut la dobindirea noilor

deprinderi

-planific instruirea pacientului in

functie de capacitatiile lui astfel sa

inteleaga ce i se spune.







Pacientul cun

oaste care sunt

riscurile cons

umului de

alcool pentru

sanatate.


Pacientul

prezinta atitu

dini, obiceiuri

si deprinderi

noi.


XIII A te recrea


Dezinteres in a indeplini

activitatii recreative din cauza

halucinatiilor si a anxietatii

manifestat prin neparticiparea

la activitati recreative, respi

ngere, inactivitate,  tristete.


21.09.2008


Ca pacientul M.V

sa-si exprime intere

sul pentru indeplinirea

activitatilor recreativer

in decurs de 3 zile.






21.06.2010


Ca pacientul sa pre

zinte stare de buna

dispozitie in decurs

de 5 zile.



-explorez ce activitati recreative ii

produc placere pacientului

-identific cu pacientul o sursa de

relaxare si mecanisme adptabile:

conversatii, sa citeasca o carte, sa se

uite la TV

-asigur mediu corespunzator

-organizez activitati recreative speci

fice pentru adulti

-antrenez bolnavul in activitati si

il ajut

-am in vedere ca activitatile sa nu-l

suprasolicite, sa nu-l oboseasca ci

sa ii creeze o stare de buna dispozitie.




XIV A respira si a

avea o buna circulatie




Nevoie satisfacuta

Pacientul prezita 18

respiratii pe minut

cu o respiratie ritmica

si tip de respiratie

costal inferior.




-sfatuiesc pacientul sa inlature

obiceiurile daunatoare

-aduc vorba despre posibilitatea de-a

se lasa de fumat,sau de a

fuma mai putin

-invat pacientul sa faca

exercitii respiratori

-sa faca exercitii de mers

Si  de relaxare

-sa prezinte posturii

eadecvate pentru

a  favoriza respiratia






Plan de ingrijire II



Pacientul M.S in virsta de 49 ani se prezinta la sectia

Psihiatrie insotit de fiica si sotia lui in data de01.02.2010

din examenul clinic reiese ca pacientul prezinta:

tremuraturi ale membrelor superioare, facies congestiv,

pliu cutanat persistent, transpiratii abundente, anxietate

insomnie, agitatie psiho-motorie, nervozitate, agresivitate.

Pacientul M.S este la prima internare intr-o sectie de

Psihiatrie si se stabileste diagnosticul :

"Etanolodependenta"

Pacientul M.S are obiceiuri alimentare nesanatoase, maninca foarte mult in special alimente grase, nu respecta orarul meselor, maninca mult si atunci cind bea, consuma 1-2 cafele pe zi, fumeaza un pachet de tigarii pe zi . Are greutatea 90 kilograme.

Obiceiuri igienice- pacientul este ingrijit de fiica si sotia lui, face dus zilnic, baie generala odata pe saptamina ,

se barbiereste odata la 2-3 zile, se spala pe dintii zilnic.

Este ortodox ,nu frecventeaza biserica, este anxios dar are incredere in echipa medicala. Nu recunoaste ca ar fi dependent de alcool si nu constientizeaza faptul ca, consumul de alcool excesiv ii afecteaza sanatatea fizica si cea psihica.



Istoricul bolii


Pacientul M.S se afla la prima internare intr-o sectie de

Psihiatrie, din relatarile sotiei aflu ca pacientul bea de mai mult de 10 ani, nu consuma zilnic alcool, facind pauze de 2-3 zile sau chiar o saptamina. Pacientul consuma alcool in cantitati mari 1,5 litri de votca sau 3-4 litri de vin, fiind foarte agresiv sub influenta alcoolului.

Pacientul recunoaste consumul de alcool ocazional fiind incurajat de anturaj, dar nu recunoaste ca ar fii dependent de alcool, neacceptind ideea ca trebuie internat intr-o sectie de Psihiatrie.Considera ca el se simte bine si nu are probleme psihice, ca simptomele pe care le are sunt de origine neurologica.Pacientul isi pierde sub influenta bauturilor alcoolice auto controlul,

prezinta oligurie, urini hipercrome si hiperconcentrate.Pacientul prezinta dificultate in a se imbraca si dezbraca, are nasturi descheiati, sireturile sunt desfacute.

Pacientul M.S locuieste impreuna cu sotia si fiica lui intr-o casa cu patru camere din Baia-Mare, pacientul este professor de fizica, dar actualmente nu lucreaza pentru ca nu si-a indeplinit sarcinile de serviciu li este incapabil sa-si desfasoare activitatiile din cauza consumului excesiv de alcool.

AP-operat de hernie inghinala in urma cu 10 ani

-meningita in copilarie


AHC-tata decedat de ciroza hepatica

-mama sanatosa

- 6 frati unul este alcoholic.


Am luat pacientul in ingrijire in data de 02.02.2010, prezinta urmatoarele functii vitale:


TA- 120-70 mmhg

P- 75 batai pe minut

R- 19 respiratii pe minut

G-90 kg

I-1.76 cm



Teste de laborator

Valoare obtinuta

Valoare normala

Hemoglobina

12,2g/dl

14-16gr%

Hematocrit



Trombocite


344.000/mm3

150.000-400.000/mm3

Leucocite

5000 mm3

4000-8000mm3

VSH


5-10/1h

10-20/2h

Uree

18mg/dl

15-45mg/dl

Sodiu /Na

114mmol/l

135-150mmol/l

Potasiu /K

4,6mmol/l

3,5-5,0mmol/l

Clor /Cl

101mmol/l

97-105mmol/l

Glicemie

99mg%

80-120mg%


Nivel de dependena II

Pacientul prezinta o dependenta moderata are nevoie de ajutor tintit.


Tratament medicamentos:

-vitamina B1-fiole IM 1-0-0

B6-fiole IM 1-1-1

Silimarina 3tablete pe zi

Carbamazepina 1 tableta seara

Diazepam 1 tableta seara

Meprobamat 2 tablete pe zi

Nitrazepam 1 tableta seara

Psihoigiena, abstinenta la alcool.


Evolutie -starea pacientului evolueaza bine, respecta tratamentul prescris, spune ca de dragul lui dar mai ales pentru familie este decis sa se lase pentru todeauna de alcool, el practica deocamdara abstinenta si spera sa isi recastige catedra de profesor de fizica.Participa la sedintele Alcoolicilor Anonimi si are incredere in specialisti


Manifestari de dependenta

Problema de dependenta

-consum de alimente grase, nerespectarea orarului meselor, abuz de

alimente la consumul de alcool.

Regim alimentar inadecvat

-agitatie psiho-motorie, nervozitate, iritabilitate, irascibilitate.

Anxietate

-agitatie, lipsa auto controlului, nervozitate.

Agresivitate

Diagnostic potential

Perturbarea comunicarii familiale .

-lipsa de vointa, consum excesiv de alcool

Cunostinte insuficiente, lipsa cunostiintelor

-incapacitate de a-si indeplini activitati semnificative si indeplinirea sarcinilor de serviciu

-tulburari de comportament exprima

rea dificultatii de a indeplini un rol.

Dificultate de a se realiza





Dificultate de a-si asuma rolul social

-ore insuficiente de somn,

treziri frecvente,oboseala, iritabilitate.  


Insomnie

-oligurie, urini hipercrom

si hiperconcentrate.

Eliminare urinara inadecvata cantitativ

-tremuraturi ale membrelor superioare

Dificultate in coordonarea miscarilor

-inprecizia miscarilor la incheiatul nasturilor, la legarea sireturilor

Dificultate de a se imbraca, dezbraca

-neparticiprea la slujbele religioase, incapacitate de a citi documente religioase.

Dezinteres fata de activitatiile religioase.


Nevoia

fundamentala

Diagnostic de

nursing

Obiective

Interventii

Evaluare


I A bea si a

minca


Regim alimentar inadecvat

din cauza obiceiurilor alime

ntare nesanatoase manifesta

prin consum de alimente

grase, nerespectarea orarul

lui meselor, abuz de alimente

la consumul de alcool.

2.02.2010

Ca pacientul sa

aiba regim alimentar

sanatos cuprinzind

alimente din cele

4 grupe alimentare,

in decurs de 2 zile.



Ca pacientul sa res

pecte orarul meseloe

in decurs de 3 zile.


-asigur un micro climat optim

18-20C, umiditate 60%,

salon aerisit, stimulent in

timpul meselor

-planific un regim echilibrat,

continind 5 mese, cuprinzind alimenre din cele 4 grupe

alimentare

-indic alimente bogate in vita

mine si zaharuri

-constientizez pacientul de

necesitatea unui regim alime

ntar echilibrat, cu evitarea

alimentelor grase bogate in

colesterol

-explic pacientului efectul

alcoolului asupra metabolis

mului :reducerea capacitatii

gastrice de absorbtie a glucide

lor, proteinelor, vitaminelor.


Pacientul consuma

alimente din cele

4 grupe alimentare.






Pacientul ia mese

regulate si respecta

orarul meselor.


II A evita

pericolele



Anxietate din cauza cons

umului de alcool manifestata

prin agitatie psiho-motorie

mers continuu, nervozitate

iritabilitate, agresivitate,

irascibilitate.



Ca pacientul sa

prezinte diminuarea

anxietatii in decurs

de 1-2 zile

Anturajul sa fie ferit

de agresiunea

pacientului .

-sigur micro climat optim 18-

20C , liniste, salon aerisit,

luminos

-explic pacientului motivul

internarii si necesitatea urmariri

tratamentului

-ajut pacientul sa interpreteze

realist semnificatia evenimen

telor amenintatoare investigatii

tratamente.

-supraveghez comportamentul

pacientului la fiecare ora

-invat pacientul tehnici de rela

xare: inspire profund, expir

prelungit

-verific daca pacientul a inteles a

informatiile date

-la indicatia medicului admini

strez tratamentul prescris:

Meprobamat tablete 1-0-1

Diazepam 10 mg 1 fiola seara


Pacientul este

linistit , a inteles

necesitatea trata

mentului si a

internarii.


III A comunica









Agresivitate din cauza

abuzului de alcool manife

stata prin agutatie, lipsa

autocontrolului, nervozitate

iritabilitate.


Diagnostic potential-

Perturbarea comunicarii

familiale.





Ora 10

Ca pacientul sa nu

mai prezinte stare

de agresivitate in

decurs de 3-4 h



Ora 11

Ca pacientul sa

prezinte diminuarea

starii de agitatie in

urmatoarele ore.

-asigur un climat de liniste,

salon aerisit

-vorbesc calm cu pacientul si

nu discut contradictoriu cu el

-explic pacientului ceea ce

trebuie sa faca, de o maniera

simpla dar ferma.

-explic pacientului ca il accept

ca persoana dar comportamen

tul lui nu ar fii acceptat.

-protejez anturajul de eventuala

agresiune din partea pacientului

-explic pacientului sa-si exprime

sentimenetele de frustrare si

agresivitate intr-o maniera

socialmente acceptabila

-la indicatia medicului admini

strez mediactia sedativa:

-meprobamat tableta 1-0-1

-carbovim 1 tableta pe zi

-diazepam fiola 1 seara


Ora 14

Pacientul se prez

inta calm, nu este

agresiv.




Ora 13

Pacientul prezinta

diminuarea starii

de agitatie . Se

continua tratam

entul sedativ.


IV A invata cum

sa-ti pastrezi

sanatatea


Lipsa cunostintelor privind

consumul de alcool asupa

sanatatii fizice si psihice

manifestata prin lipsa voin

tei, consum excesiv de alco

ol, agitatie psiho-motorie

agresivitate, iritabilitate,

intrebari cu privire la sana

tatea lui.


Ora 12

Obiectiv pe termen

scurt  OTS

Ca pacientul sa

constientizeze ca

este consumator

excesiv de alcool in

decurs de cateva ore


Obiectiv pe termen

Mediu  OTM


Ca pacientul sa-si

exprime interesul

pentru adoptarea

unui nou comportam

ent privind modul

de viata si consumul

de alcool in decurs

de o saptamina.


Obiectiv pe termen

lung OTL


Ca pacientul sa

poata exprima cuno

stintele legate de

nocivitatea alcooluluiu

asupa S.N, ficatului

sistemului vascular

pina la sfirsitul

spitalizarii.


-planific instruirea in functie

de nevoile si capacitatile

pacientului

-explic pacientului necesitatea

si importanta respectarii stricte

a tratamentului

-educ pacientul sa evite locurile

unde se consuma alcool, de

asemenea persoanele cu care

obisnuia sa consume alcool.

-educ pacientul sa evite supra

solicitarile psihice stari confl

ictuale, psiho traume, care pot

sa declanseze reluarea consum

ului de alcool

-informez pacientul privind

existenta unor grupuri de fosti

alcoolici care impreuna cu

specialisti incearca sa-si

reorganizeze viata fara alcool

Alcoolici Anonimi

-pun pacientul in legatura cu

persoanele din acest grup

-constientizez pacientul asupra

propriei responsabilitati privind

sanatatea

-verific daca pacientul a inteles

corect mesajul transmis si daca

si-a insusit noile cunostinte

-incurajez si ajut bolnavul la

dobindirea   noilor deprinderi.


Ora 12

Pacientul consti

entizeaza necesi

tatea urmaririi

tratamentului

doreste sa scape

de aceasta depen

denta si sa-si re

organizeze viata.




Pacientul isi

exprima interesul

pentru adoptarea

unui nou compor

tament privind

modul si stilul de

viata si constienti

zeaza faptul ca

alcoolul este cauza

esecului sau din

viata.



Pacientul are

cunostinte noi

despre nocivitatea

alcoolului asupra

sanatatii si asupra a

organismului.



V A fii preocupat

in vederea

realizarii


Dificultate de a se realiza

din cauza excesului de

alcool manifestata prin

incapacitatea de a-si indep

lini activitatile semnificative

si indeplinirea sarcinilor

de servicu , somaj.







Dificultate de a-si asuma

rolul social din cauza

consumului de alcool

manifestata prin tulburari

de comportament, exprima

rea dificultatii de a indeplini

un rol social si rolul de cap

al familiei.





Ca pacientul sa-si

exprime interesul

pentru a indeplini

activitati la alegere

si ulterior sa-si exp

rime convingerea

ca-si va putea

indeplini sarcinile

in decurs de 2

saptamini.




Ca pacientul sa

constientizeze ca
alcoolul este cauza

insuccesului in

decurs de citeva zi

le.












Ca pacientul sa-si

exprime convinge

rea ca-si va putea

asuma rolul social

in decurs de 2

saptamini.


-asigur un climat de incredere

si liniste

-dau posibilitatea pacientului

sa-si exprime sentimentele

privind dificultatea de a se

realiza

-ajut persoana sa inteleaga ca

daca doreste poate sa-si schi

mbe viata, si sa-si reia activi

tatiile, ajut pacientul sa-si

fixeze scopurile, sa decida

mijloacele folosite pentru a

se realiza

-discut cu pacientul privitor la

progresele sale si-l felicit

pentru progrese

-explic anturajului necesitatea

sustinerii pacientului pe toata

durata tratamentului si a terapii

lor ulterioare

- ajut pacientul sa reflecte

asupra sentimentului de

devalorizare pe care nu-l

constientizeaza

-constitntizez pacientul ca

singurul vinovat pentru pierderea

serviciului si a celorlalte

probleme pe care le are este

consumul excesiv de alcool

-identific si discut cu pacientul

comportamentele care demonsetreaza neacceptarea

rolului de bolnav

-stabilesc o relatie de incredere

cu pacientul asigurindu-l ca ii

voi intelege sentimentele si

temerile si il voi ajuta sa

deaaseasca momentul

-utilizez intrebari deschise pt

a permite pacientului sa-si

exprime sentimentele, temerile

-identific cu pacientul forta

si potentialul sau de a face

fata rolurilor pe care le are

-notez reactiile si manifestarile

pacientului dupa fiecare activi

tate efectuata

-identific cu pacientul

comportamentele care il fac

sa nu-ti poata indeplini rolul

social si integrarea sociala

-indrum pacientul la o asocia

tie de Alcoolici Anonimi



Pacientul isi

exprima conving

erea ca-si va

relua sarcinile si

ca isi poate recu

pera meseria de

profesor de fizica







Pacientul este

constient de

faptul ca alcoolul

este singurul

vinovat de cauza

inseccesului sau.












Pacientul este

convins ca isi

poate asuma rolul

social si cel de

cap al familiei

sale .



VI A dormi, a se

odihni



Insomnie din cauza agitatiei

psiho-motorii manifestata

prin ore insuficiente de

somn, treziri frecvente in

timpul noptii, oboseala

ochi incercanati , somn fragmentat.



Ca pacientul sa aiba

un somn odihnitor

timp de 7-8 h pe

noapte in urmatoar

ele zile.



-educ pacientul sa evite

somnul diurn

-educ pacientul sa evite mesele

copioase seara inainte de

culcare care pot duce la

insomnii si somn fragmentat

-indic pacientului sa consume

cantitati reduse de lichide dupa orele 18, de preferinta lapte

cald sau ceai

-alcatuiesc un program zilnic

de exercitii fizice care favori

zeaza somnul

-aerisesc salonul cu o jumate

de ora inainte de culcare timp

de 10 minute

-contraindic in mod categoric

consumul de cafea si cola care

au un efect stimulent asupra

S.N.C

-indepartez sursele de excitantii

senzoriali intensi radio, lumina puternica, care nu permit un

somn relaxant, odihnitor si duc

la treziri frecvente

-la indicatia medicului admini

strez medicatia prescrisa:

Meprobamat tablete 1-0-1

Nitrazepam 0-0-1

-pentru a favoriza somnul

sedativele se vor administra

la ora 20, iar hipnoticul la

ora 22.




Pacientul doarme

7 ore pe noapte .

Se odihneste si nu

se trezeste in

timpul somnului.


VII A elimina


Eliminare urinara inade

cvata din punct de vedere cantitativ din cauza

aportului insufucient de

lichide comparativ cu nevoi

le zilnice manifestata prin

oligurie, urini hipercrome

si hiperconcentrate.


Ca pacientul sa

prezinte diureza

intre 1200-1400 ml

pe 24h in decurs de

1-2 zile .

- administrez lichide fractionat

in 8-10 reprize zilnice, in

functie de bilantul hidric

-indic consumul de apa min

erala, ceaiuri, compoturi in

cantitati mici dar la intervale

scurte

-ii recomand pacientului sa

consume cel putin 3 litri

de lichide pe zi


Pacientul prezinta

diureza de 1200

ml pe 24 h.


VIII A se misca

si a avea o buna

postura


Dificultate in coordonarea

miscarilor din cauza exces

ului de alcool manifestata

prin tremuraturi ale memb

relor superioare.


Ca pacientul sa

nu prezinte tremu

raturi ale membre

lor superiare la

externare.

-explic pacientului ca aceste

tremuraturi sunt cauzate de consumul de alcool si nu au o

cauza neurologica,

-indic apartinatorilor sa-i aduca pahar, furculita, farfurie din

plastic pentru a evita spargerea

si ranirea bolnavului

-la indicatia medicului admin

istrez medicatia sedativa

-alcatuiesc un program de exe

rcitii  fizice cu pacientul pe

care sa le faca zilnic

-il sfatuiesc sa faca scurte

plimbari in care il insotesc .


Dupa 2 saptamini

de internare si

tratament pacientul

nu mai prezinta

tremuraturi.

IX A se imbraca

si dezbraca

Dificultate de a se imbraca

dezbraca din cauza tremur

aturilor de la membrele

superioare manifestata

prin inprecizia miscarilor

la incheiatul nasturilor prin

urmare nasturi sunt desch

eiati la camasa, la legarea

sireturilor , sireturi desfacute

la pantofi.


Ca pacientul sa se

poata imbraca,

dezbraca singur in

decurs de 10 zile.



Ca pacientul sa-si

inchida nasturi cu

ajutor si sa-si lege

sireturile la pantofi

in decurs de 7-8

zile.

-asigur un micro climat optim

-ajut pacientul sa-si schimbe

lenjeria de corp oro de cite ori

este nevoie

-indic lenjerie de corp lejera

usor de imbracat, din bumbac

pentru a evita iritarea tegumen

telor

-ajut pacientul sa-ti inchida

nasturi de la camasa, sa-si

lege sireturile

-educ pacientul sa-si schimbe

zilnic lenjeria de corp si

ciorapi pentru a avea tegu

mente curate .



X A-si practica

religia


Dezinteres fata de activita

tiile religioase din cauza

bolii, manifestata prin

neparticiparea la slujbe

religioase, incapacitatea de

a citi documente religioase.



Ca pacientul sa

participe la slujbelel

din cadrul spitalului

si sa fie echilibrat

din punct de vedere

spiritual in decurs

de citeva zile .

-respect intimitatea pacientului

in timpul rugaciuni

-indemn pacientul sa participe

la slujbe din cadrul spitalului

si sa aiba incredere in reechili

brarea sa spirituala

-pun la indemina pacientului

carti de rugaciune si ii respect

dorinta de a se ruga

-informez pacientul ca in

fiecare saptamina vine un

preot, la dorinta acestuia il

pun in legatura cu preotul

-ii rxplic pacientului ca starea

sanatatii sale nu ii permite sa

posteasca.


Pacientul participa

la slujbele din

cadrul spitalului

si este interesat

de valorile morale

si spirituale.







PLAN DE IGRIJIRE III


Pacientul C.M in virsta de 58 ani se prezinta la sectia de Psihiatrie de urgenta cu ambulanta in data de 06.09.2008 afirmind urmatoarele:" nu prea dorm noaptea, transpire mult, am probleme de familie, ma stiu supa

rat, trist, nu am chef de nimic, nu ma simt bine"

Este reinternat cu diagnosticul medical :"Agitatie psiho-motorie, etilism cronic ".

C.M prezinta un aspect neingrijit cu unghii si par murdar degaja miros dezagreabil, prezinta stare generala alterata, este trist, apatic, este dezorientat temoro-spatial, este confuz si nelinistit, prezinta agitatie psiho-motorie .

Constientizeaza partial ca are o boala psihica, neaga consumul cronic de alcool, are o gindire deliranta , dominata de ideei de urmarire si persecutie.

Pacientul C.M prezinta o dispozitie disforica , comportamanet dezadaptat, ton ridicat , dizlalie, prezinta insomnii cu somn agitate , treziri frecvente in timpul noptii , vise terifinate , cefalee intensa.

C.M prezinta tegumente hiperemiate , hiperhidroza cu mucoase umede si palide , hipertermie cu temperatura corporala de 38C, prezinta mers nesigur cu spectru larg de sustinere, tremor generalizat al membrelor, se izoleaza este confuz, nu comunica cu echipa de ingrijire, nu coopereaza si nu are incredere in nimeni .

Pacientul C.M este deshidratat, prezinta tegumente palide, uscate, incretite, sete intensa, si oligurie, greturi , varsaturi , prezinta dispnee cu tahipnee. Pacientul prezinta iritatie gastrica, se vaita de dureri gastriec de intensitate mica, stare generala alterata, transpirati reci;inapetenta, nu se alimenteaza corespunzator si nu consuma lichide , din aceasta cauza este anorexic si deshidratat.

Pacientul C.M este de religie ortodoxa si dupa spusele lui participa la slujbele bisericesti pentru ca se simte mai linistit.Este divortat , are 2 copii care sunt casatoriti , locuieste cu sora lui la tara. Pacientul C.M mai prezinta edeme la nivelul membrului inferior sting cu aspect de cizma a gambei stingi, semnul godeului pozitiv din cauza steatozei hepatice.

C.M este pensionar de boala , a fost contabil la o firma cu renume dar din cauza consumului de alcool a fost concediat.


Istoricul bolii :- bolnav cu antecedente psihiatrice cu repetate internari in sectia Psihiatrie

-in urma consumului de alcool bolnavul prezinta simptomele mai sus mentionate pentru care solicita internare.

AHC- tata alcoolic -decedat

- mama -decedata

AC - hepatita cronica, steatoza hepatica, cicatricii rezultate din caderi repetate


TA- 120/70mmhg

R- 20 respiati / minut

P - 82 respiratii / minut

T - 38 C

I - 1.68 cm

G - 55 kg


Tratament medicamentos

-diazepam tableta 0-0-1

- carbomazepina 1-0-1

- vitamina B1fiole 1-0-0

- vitamina B6 fiola 1-1-1

- silimarina tableta 2-2-2

- nitrazepam tabeta 0-0-1

- hepromabat tableta 1-1-1

Psihoigiena, abstinenta totala de alcool .


Nivel de dependenta III


Evolutie - pacientul C.M se interneaza de urgenta cu un tablou clinic a unui consum abuziv de alcool, cu tremor, transpitati, cefalee intensa, insomnie se institue tratament de specialitate.

7-8 X 2008- stare generala relativ buna . mai persista transpiratile si tremorul se continua tratamentul .

Pacientul C.M nu a consumt alcool de 2 zile, de aceea a intrat in sevraj si prezinta toate manifestarile prezentate.



Examinarii de laborator


Analiza

Valoare obtinuta

Valoare normala

Hemoglobina

12,2g/

14-16g%

8,5-10,5mmol/l

Hematocrit



0.40-0,45l/l

Trombocite

344.000/mm3

150.000-400.000mm3

Leucocite

5000 mm3

4000-8000 mm3

VSH


5-10la o h

10-20 la doua h

Ureea

18 mg /dl

15-45mg/dl

Sodiu /Na

114 mmol/l

135-150mmol/l

Potasiu/K


4.6mmol/l

3.5-5.0mmol/l

Clor /Cl


101mmol/l

97-105mmol/l

Glicemia

9mg%

80-120mg%


Manifestari de dependenta

Problema de dependenta

-agitatie psiho-motorie

-neincredere, neliniste, tristete

-vaiete, transpiratii reci, agitatie, stare generala alterata

Alterarea integritatii psihice

Durere gastrica

-dislalie imposibilitatea de a pronunta diferite sunete care

compun cuvinetele

-ton ridicat al vocii, neliniste, izolare nu comunica cu

pesoanele din jur

-confuzie

-dezorientare in timp si spatiu, comportamnet dezadaptat

neadecvat

-dispozitie diforica , apatie gindire deliranta dominata

de idei de urmarire si persecutie .


Comunicare ineficace la nivel senzorial



Comunicare ineficienta la nivel intelectual



Comunicare ineficace la nivel afectiv

-anorexie , inapetenta, pierdere in greutate, slabiciune,

deshidratare

Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit

-transpiratii in cantitate abundenta, deshidratare

-hiperhidroza cu mucoase umede si palide


-tegumente palide, uscate, incretite, hiperemiate, sete

intensa oligurie cu urini concentrate


-eliminarea alimentelor din stomac , greturi, inapetenta

cefalee , transpirati reci, deshidratare




Diaforeza



Deshidratare



Varsaturi

somn agitat

-treziri frecvente in timpul noptii, cefalee intensa,

oboseala, neliniste, ochii incercanati , confuzie

Insomnie

subfebrilitate temp 38 C

-tegumente umede si transpirate , sete intensa oligurie

urini concentrate

Hipertermie

-respiratie anevoioasa cu tahipnee 20 r /minut

Dispnee

-mers nesigur cu spectru larg de sustinere

-tremor generalizat al membrelor


-prin acumulare de lichid la nivelul membrelor inferioare

-aspect de cizma a gambei staingi

-semnul godeului pozitiv

Necoordonarea miscarilor



Edeme ale membrelor

-aspect neingrijit, par murdar, unghii netaiate, nebarbierit

nespalat, degaja miros dezagreabil.

Dezinteres fata de masurile de igiena

necunoasterea consecintelor consumului de alcool

Dificultate de a invata

suparare, tristete"nu ma simt bine, nu am chef de nimic''

neincredere izolare

Dificultate de a se realiza




Nevoia

fundamentala

Diagnostic de

ingrijire

Obiective

Interventii

Evaluare


I A evita

pericolele

Alterearea integritati

psihice din cauza abuzu

lui de alcool manifestata

prin agutatie psiho-motor

rie ,neincredere , nelinis

te , tristete.



Risc de accidentare din

cauza agitatiei psiho

motorii.









Durere gastrica din cauza

iritarii mucoasei gastrice

manifestata prin vaiete

transpiratii reci, agitatie,

stare generala alterata , inapetenta, disconfort din

cauza durerilor cu inten

siate mica.




Ca pacientul sa

beneficieze de

siguranta psiholo

gica , pentru inlaturarea starii de agitatie in

decurs de 5 zile.













Ora 15

Ca pacientul sa-si

exprime diminuarea durerii in decurs

de 1 h .



Ca pacientul sa

exprime disparitia

durerii in termen

de 2 zile.

-asigur un mediu adecvat de prote

ctie psihica

-aplic technici de psihoterapie ade

cvate , asigur camera izolata , aeri

sita , temeperatura adecvata , semi

obsuritate

-incurajez pacientul sa comunice cu

cei din jur sa-si exprime emotiile

nevoile, opiniile

-ajut si suplinesc pacientul in sati

sfacerea nevoilor organismului

-organizez relatie terapeutica bazata

pe acceptare si incredere reciproca

pacientul sa fie asigurat de inteleg

ere si ajutor

-asigur pacientului conditii minime

de confort si stare de bine .



-il fac pe pacient sa-si exprime

intensitatea durerii de la o scara

de la 1-10

-informez pacientul asupra evolutiei

durerii, a diminuari ei si a actiuni

medicamentului analgezic

-creez un climat de intelegere

empatica

-administrez la indicatia medicului

medicatia analgezica :algocalmin

3x1fiola /zi IM

-asigur pentru pacient un pat

confortabil

-invat pacientul tehnici de relaxare

-sugerez pacientului sa adopte o

pozitie antalgica

-supraveghez pacientul.






Pacientul bene

ficiaza de

siguranta psiho

logica si starea

de agitatie este

diminuata.



Starea de agita

tie a pacientului

este inlatutata.








Ora 16

Pacientul

relateaza diminu

area durerii.



9.09.2008

Pacientul nu

prezinta dure

erii gastrice .







II A comunica


Comunicare ineficace la

nivel senzorial din cauza

ingerarii cronice de alcool

manifestata prin dislalie

ton ridicat al vocii, neli

niste, izolare, nu comu

nica cu persoanele din

jur si cu cadrele medicale

este neincrezator in

fortele proprii si nu coo

pereaza cu cadrele

medicale.











Comunicare ineficienta

la nivel intelectual din

cauza agitatiei manifes

tata prin confuzie, dezo

rientare in timp si spatiu

comportament dezada

ptat, neadecvat.

























Comunicare ineficace

la nivel afectiv din cauza

sevrajului manifestata

prin dispozitie disforica

gindire deliranta cu idei

de urmarire si persecutie,

apatie, alterarea starii

generale.





Ca pacientul sa

prezinte o comu

nicare adecvata

in decurs de 3-4

zile .


7.09.2008

Ca pacientul sa

comunice si sa

coopereze cu

echipa de ingrijire

in decurs de 4

zile .











Ca pacientul sa

fie orientat in

timp si spatiu in

termen de 3 zile.





Ca pacientul sa

prezinte diminua

rea starii de confu

zie in decurs de4

zile.



















Ca pacientul sa

fie linistit si con

vins ca ideile

delirante sunt doar

in mintea lui in

termen de 3 zile.

-cercetez posibilitatile de comunicare

ale pacientului

-invat bolnavul sa utilizeze mijloa

cele de comunicare conform posibi

litatiilor sale

-sigur un mediu de securitate, linistit

-ajut pacientul sa defineasca clar

rolul sau si situatia care ii creaza

probleme -alcoolul

-incerc sa cistig increderea pacientului

-previn izolarea prin stimularea

relatiilor interpersonale

-pacientul nu vrea sa comunice ii

ofer alt moment de comunicare










-ajut pacientul sa se orienteze in

timp si spatiu, sa se integreze in

anturaj de cite ori este nevoie

-verific stadiul de orientare al

pacientului din 2 in 2 ore

-las pacientul sa faca tot ceea ce

poate cu propriile sale mijloace

-ajut bolnavul sa-si recunoasca

capacitatiile si preferintele

-il incurajez sa comunice cu

familia


-manifest rabdare si blindete cu

privire la boala lui

-favorizez adaptarea bolnavului in

mediul spitalicesc

-incerc sa ii diminuez starea de

confuzie

-administrez tratamentul medicam

entos-neuroleptice, tranchilizante,

hipnotice diazepam10 mg-1tb/zi

nitrazepam 1tb/zi

-explic bolnavului necesitatea tratamentului si cooperarii

-manifest rabdare si blindete

-urmaresc daca pacientul a luat

tratamentul oral

-incurajez familia pentru a se impli

ca in suportul emotional de a vizita

pacientul.


-preiau pacientul a doua zi dupa

internare, ma prezint cu numele

functia si rolul meu in echipa de

ingrijire

-creez conditii optime in salon, de

confort si intimitate, realizez un

climat de liniste, calm

-evaluez cunostiintele bolnavului

in ceea ce priveste consumul de

alcool

-vorbesc cu pacientul despre ideile

delirante pe care sustine ca le are

si il asigur ca acestea sunt din cauza

sevrajului si abuzului de alcool

-administrez medicatia recomandata

de medic diazepam 1tb/zi

nitrazepam 1tb/zi






Pacientul

comunica adec

vat cu persoan

ele din jurul lui.




Pacientul este

retras nu vrea

sa coopereze cu

echipa continui

educatia pentru

sanatate si

interventiile

referitor la

nevoia de a

comunica si a

coopera cu

echipa de ingri

jire.





Pacientul este

orientat in timp

si spatiu stie

unde se afla si

ce zi este.




Pacientul prezin

ta diminuarea

starii de confu

zie.




















Pacientul este

mai linistit

decit la interna

re, ideile delir

ante au disparut

are o stare

generala mai

buna.









III A se alimenta

si hidrata



Alimentatie si hidrata

re inadecvata prin deficit

din cauza alimentatiei si

hidratarii necorespunza

toare manifestata prin

inapetenta, scadere in

greutate, anorexie, des

hidratare, slabiciune.
















Varsaturi din cauza irita

rii mucoasei gastrice prin

abuz de alcool manifest

ata prin eliminarea pe

cale bucala a alimentelor din

stomac, greata, transpira

tii reci, cefalee intensa

deshidratare.






Ca pacientul sa-si

recistige apetitul

treptat in decurs

de 5 zile.




Ca pacientul sa

prezinte o alimen

tatie si hidratare

adecvata in decurs

de 7 zile.


7.08.2009


Ca pacientul sa

nu mai prezinte

nici un semn de

deshidratare in

termen de 10 zile




Ca pacientul sa nu

mai prezinte var

saturi in termen

de 1 zi.




Ca pacientul sa

fie menajat fizic

si psihic in timpul

varsaturilor.


ofer pacientului regimul prescris de

medic: hipoproteic, normocaloric,

hiposodat

-fractionez necesarul caloric in 3

mese principale si 2 gustari

-administrez ingestia de lichide in

cantitatii mici si dese

-prezint meniul atractiv pe o tava

acoperita cu un servet curat

-nu insist pentru a consuma intreaga

cantitate de alimente

-aerisesc bine salonul inaintea fiec

arei mese

-administrez alimentatia parenterala

si lichidiana Glucoza 10%500 ml

cu 3/8 insulina Na Cl 5%500 ml

-ajut pacientul sa se alimenteze si

sa se hidrateze.

-ofer pacientului alimente bogate in

potasiu, cantitati mici, crescind can

titatea progresiv




-asesz pacientul in pozitie semisez

inda, ajut pacientul in timpul varsa

turii si pastrez produsul eliminat pt

a-l arata medicului

-servesc pacientul cu tavita in care

sa verse, ofer pacientului un pahar

cu apa ca sa isi clateasca gura

-aerisesc salonul dupa ce pacientul

a varsat linistesc pacientul din punct

de vedere psihic

-asigur pacientului initmitate in

timpul varsaturilor

-administrez medicatia recomandata

de medic: Metroclopramid 10

picaturi.






Pacientul si-a

recistigat treptat

apetitul





Pacientul prezi

nta alimentatie

si hidratare

adecvata.





Pacientul nu

prezinta semne

de deshidratare




8.09.2008


Pacientul nu

prezinta semne

de deshidratare



Pacientul este

menajat fizic si

psihic in timpul

varsaturilor.   .



IV A elimina























Diaforeza din cauza

sevrajului manifestata

prin transpiratii in cant

itate abundenta, hiperhi

droza, mucoase umede

si palide, deshidratare.











Deshidratare din cauza

diaforezei manifestata

prin tegumente palide si

uscate, sete intensa, olig

urie cu urini concentrate

greturi.





Ca pacientul sa

nu mai prezinte

diaforeza in decu

rs de 2 zile.












7.09.2008

Ca pacientul sa

se hidrateze cores

punzator in termen

de 2 zile.



linistesc pacientul, mentin tempera

tura in salon de18-20 C

-mentin pielea pacientului uscata

schimbind lenjeria ori de cite ori

este nevoie, mentin igiena plicilor

si a spatiilor interdigitale

-asigur imbracaminte usoara si

comoda.










-constientizez pacientul cu

privire la cantitatea de lichide cuve

nite in 24 h 2000-2500 ml

-ii recomand pacientului sa bea suc

natural la fiecare 2 h, fac bilantul

hidric zilnic

-verific daca a inteles indicatiile

date cintaresc pacientul in fiecare zi.






Pacientul nu

mai prezinta

diaforeza.















Pacientul se

hidreateaza

corespunzator.



V A dormi si a

se odihni 


Insomnie din cauza agi

tatiei psiho-motori mani

festata prin treziri frecv

ente in timpul noptii, so

mn agitat, oboseala, neli

niste, ochii incercanati,

vise terifiante, confuzie

cefalee.



Ca pacientul sa

beneficieze de

somn corespunza

tor cantitativ si

calitativ in termen

de 6 zile.

-invat pacientul technici de relaxare

ofer pacientului o cana de lapte cald

inainte de culcare, ofer o baie cald

uta inainte de culcare

-observ si notez calitatea somnului,

asigur pat confortabil, liniste, came

ra aerisita

-administrez medicatia recomandata

de medic:diazepam 1tb seara



Pacientul se

odihneste

corespunzator.


VI A mentine

temperatura

corporala in

limite normale


Hipertermie din cauza

sevrajului manifestata

prin subfebrilitate cu 38

C tegumente umede si

transpirate,sete intena

oligurie, cefalee, inapet

enta. 




Ora 15  00

Ca pacientul sa

nu mai prezinte

febra in decurs

de 24 h


asigur conditii de confort termic  in

salon

-sterg tegumentele pacientului dupa

fiecare val de transpiratie

-aplic comprese reci pe frunte, asigur lenjerie curata pe care o schimb du

pa fiecare val de transpiratie

-administrez medicatia aspirina

3 tablete ori 1/zi.





Proces evolutiv

raspunde inade

cvat la tratam

ent :9.09.2008

T=38,2 C


T=38,5C


T=38C


VII A respira

si a avea o buna

circulatie


Dispnee din cauza

agitatiei marcate manif

estata prin respiratie

superficiala, tahipneica

cu 20 respiratii pe minut




Ora 8 00

Ca pacientul sa

prezinte respiratie

imbunatatita in

decurs de 24 h


7.09.2008


Ca  pacientul sa

prezinte respiratie

normala 16 - 18 respirati pe minut in decurs de 2 zile.

adopt cu pacientul o pozitie care

sa favorizeze respiratia -pozitie

semisezinda

-linistesc pacientul din punct de

vedere psihic, asigur un climat de

calm

-masor frecventa respiratorie a pacientului

-asigur confortul pacientului in pat.



Ora 8 00

Pacientul prezi

nta imbunatati

rea respiratiei.





Pacientul

prezinta

respiratie

normala 18

respiratii pe minut



Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }