QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Morfologia normala a mucoasei orale








Morfologia normala a mucoasei orale


Enumerati formatiunile anatomice normale de la nivelul mucoasei jugale.

Linia alba jugala = pliu de tesut de`a lungul planului de ocluzie




o      Ea poate mai mult sau mai putin proeminenta, uneori keratinizata

Papila canalului Stenon = deasupra liniei albe jugale, in dreptul M2

o      Uneori poate fi proeminenta

Ramificatiile terminale ale arterei bucale = anterior de Papila canalului Stenon


Enumerati formatiunile anatomice normale de la nivelul regiunii retromolare.

Mucoasa jugala se continua cu mucoasa regiunii retromolare

Cand gura este larg deschisa se observa 1-2 plici verticale

o      Cea externa – ridicata de fasciculul intern al m. temporar

o      Cea interna – ridicata de ligg pterigomandibular – pe care se insera m. buccinator

Intre cele 2 plici – sant care urca pana la ½ distantei dintre cele 2 maxilare = Sant retromolar


Delimitarea fosei tonsilare – aspect clinic, structura

Anterior – pilierul anterior amigdalian (arcul palato-glos)

Posterior – pilierul posterior amigdalian (arc palato-faringian)

Inferior – fata D a limbii (dorsul limbii)


Descrieti structurile anatomice de suprafata ale fetei dorsala a limbii

Fata dorsala prezinta un aspect mat, rugos, datorita prezentei pe suprafata ei a numeroaselor papile care prezinta un grad variabil de keratinizare

Papilele filiforme = subtiri si alungite

Papilele fungiforme rotunjite – 1-2 mm diametru, cul rosu inchis, prezente printer papilele filiforme

Papilele circumvalate = la limita 2/3 anterioare cu 1/3 posterioara, dispuse in forma de “V” cu vf posterior

o      Sunt in numar de 8-10, dispuse in 2 linii ce formeaza “V”-ul lingual

o      In mucoasa acestor papile – numerosi muguri gustative

Foramen caecum = la vf “V”-ului lingual, vestigiu al canalului tireoglos

o      Uneori si prezinta ca un fund de sac, uneori ca un canal permeabil

Papilele foliate – pe marginile limbii in portiunea mijlocie = mici fisuri vertical paralele, care contin muguri gustativi

Mici mase rotunjite proeminente – printer papilele foliate si posterior de ele

o      Sunt date de folicilii limfatici ai amigdalei lingual

o      Pot fi observati si pe fata dorsala in 1/3 posterioara

Fata dorsala a limbii prezinta in mod normal un aspect uniform. Uneori ea este fisurata, plicaturata aspect numit limba fisurata


Descrieti structurile anatomice de suprafata ale fetei ventrale a limbii

Fata ventrala a limbii prezinta o mucoasa foarte subtire, relativ transparent, prin grosimea careia se pot observa decvent venele sublinguale

Frenul lingual = plica subtire de mucoasa ce uneste fata V cu planseul bucal

Carunculele sublinguale – la baza frenului de o parte si de alta = orificiile de deschidere a can Warthon


Descrieti structurile anatomice de suprafata ale planseului bucal

Planseul bucal – mucoasa fina, foarte subtire

Plica sublinguala = o plica mai mult sau mai putin proeminenta situata in 2/3 anterioare

Santul paralingual = in 1/3 posterioara planseul lingual se ingusteaza foarte mult devenind practic un sant



Santul paralingual. Delimitare

Posteriorplica gloso amigdaliana

Medial – mucoasa fetei V a limbii

Lateral – mucoasa procesului alveolar mandibular din dreptul M2, M3


Descrieti structurile anatomice de suprafata ale palatului dur

Mucoasa palatului dur are o culoare roz pal, este in general keratinizata si prezinta un aspect neuniform

Rugile palatine – in 1/3 anterioara = plici transversale de mucoasa ce pornesc dinapoia papilei incisive

Papila retroincisiva = mica proemineta de mucoasa ce se suprapune peste orificiul can incisiv

O mica foseta - in dreptul M2

Torusul palatin – formatiune osoasa alungita, de dimensiuni variabile


Descrieti structurile anatomice de suprafata ale valului palatin

Continua palatul dur formand un unghi variabil cu acesta

Rafeul median – pe linia mediana

Foveele palatine – la limita cu palatul dur, 2 mici fosete

Hamulusul pterigoidian – spre limita cu procesul alveolar = o proeminenta simetrica.


Enumerati zonele cavitatii bucale unde exista o keratinizare fiziologica a mucoasei

Fata dorsala a limbii – datorita prezentei numeroaselor papile mai mult sau mai putin keratinizate

Mucoasa palatului dur – este in general keratinizata

Mucoasa care acopera gingiile


Clasificarea embriologica a epiteliului bucal

Substructurile epiteliale ale CB pot fi impartite dpdv embriologic in 2 grupe mari:

Epitelii profunde

a.      Epiteliile odontogene

b.     Epiteliile glandulare

Epitelii superficiale


Clasificarea tipurilor de mucoasa bucala.

Mucoasa bucala se imparte in 3 tipuri dpdv functional:

Mucoasa masticatorie

Mucoasa de acoperire

Mucoasa specializata (senzoriala)


Ce este mucoasa bucala masticatorie

Mucoasa masticatorie reprezinta cca 25% din totalu suprafetei CB

Acopera gingiile si palatul dur (regiuni supuse permanent solicitarilor masticatorii)

Este formata dintr`un epiteliu keratinizat, strans legat de periostul subadiacent

Acest tesut sufera un proces de diferentiere terminala, in care straturile superficiale de cell keratinizate vor da nastere unui strat de keratina asemanator pielii


Ce este mucoasa bucala de acoperire ?

Mucoasa de acoperire reprezinta cca 60% din suprafata mucoasei bucale

Tapeteaza regiunile: jugala, labiala, planseu, fata V a lb si palatul moale

Prezinta o deosebita flexibilitate, fiind adaptata masticatiei, fonatiei si deglutitiei

Este formata dintr`un epiteliu nekeratinizat, situat pe un corion conjunctiv lax, bogat keratinizat


Ce este mucoasa senzoriala ?

Reprezinta cca 15% din suprafata mucoasei bucale si acopera fata D a limbii

Este o mucoasa cu un grad variabil de keratinizare, fara corion, legata direct de suprafata musculara

Mugurii gustativi – in abundenta la niv papilelor linguale


Enumerati tipurile de clasificari ale mucoasei bucale

Dpdv embriologic

Dpdv structural

Dpdv functional


A. Histologie


Descrieti stratul bazal al epiteliului cavitatii bucale

Stratul bazal sau germinativ = stratul cel mai profund imediat vecin tesutului conjunctiv

Este format din 1-2 randuri de cell

Se afla dispus pe membrana bazala care il separa de corion

Cell au forma cuboidala sau alungita, cu nuclei voluminosi, situati la polul bazal

Cell sunt intr`o diviziune permanenta, dand nastere straturilor supraadiacente

M.E. :

o      Cell bazale prezinta un nucleu voluminor cu contur putin plicaturat si 1-2 nucleoli

o      Citoplasma contine organitele cell uzuale

o      In interiorul cell epiteliale – tonofilamente = proteine filamentoase sintetizate la niv RE, participa la formarea citoscheletului


Descrieti stratul spinos al epiteliului cavitatii bucale

Se afla situat deasupra stratului bazal, 7-8 randuri de cell

Nucleii lor se coloreaza mai putin intens (este bine delimitat de stratul bazal)

Cell spinoase au un contur bine definit cu spatii intercell vizibile.

Cell par unite prin fine filamente citoplasmatice = punti intercelulare => aspect de spini

Pe masura apropierii de suprafata – cell spinoase devin mai turtite

In stratul spinos nu se mai observa cell in mitoza


Descrieti stratul granular si keratinizat al epiteliului cavitatii bucale

Stratul granular

o      Este situat deasupra stratului spinos

o      Este compus din cateva randuri de cell turtite, contin in citopl granule colorate intens

aceste granule contin kerato-hialina

o      acest strat nu este totdeauna prezent

o      apare in general atunci cand exista si strat cornos (keratinizat)

stratul cornos(sau Keratinizat sau Exfoliator)

o      nu este intotdeauna prezent la nivelul mucoasei

o      are un aspect nestructurat, compus din straturi suprapuse de keratina ce mai prezinta pe alocuri urme de nuclei picnotici, degenerati.

o      Grosimea este variabla in functie de zonele CB

Aproape absent: planseu, fata V, palatul moale

Bine reprezentat: palat dur, gingie fixa




Lamina lucida. Structura.

Membrana bazala este formata din:

o      Lamina lucida – stratul superficial electrono-transparent

o      Lamina densa – stratul profund,mai opac, cu structura fibrilara

Lamina lucida = strat de natura proteica ce contine o serie de glicoproteine cu rol fundamental in fixarea cell bazale.

o      Dintre acestea : laminina si epiligrina – constituie liganzi extracell

o      ME: Are o structura anhista

Formata dintr`o serie de proteie lamerare (laminina si epiligrina)


Lamina densa. Structura.

Sub lamina lucida, este al 2 lea strat al membranei bazale, mai gros si mai electronodens

Este alcatuita din fibre de colagen tip IV, invelite in heparansulfat

Pe ele se insera fibre de tip VII, ce se intind de la lamina densa spre corion

ME: prezinta o structura fibrilara

o      Este formata din fibre de reticulina si colagen


Corionul. Structura generala

Corionul sau submucoasa – este compus din tesut conjunctiv

Dpvd topografic se imparte in:

o      Corionul superficial sau papilar – imediat sub epiteliu – in zona retelei papilare

o      Corionul profund – situat spre structurile subadiacente

Grosimea corionului variaza in functie de zone:

o      Foarte ingust : gingie fixa, palat dur

o      Gros: mucoasa labiala, jugala

Structura corionului este aceeasi cu a unui tesut conjunctiv: fibre si cell dispuse intr`o substanta fundamentala, vase si nn

o      Fibrele: sunt reprezentate de fascicule dense de colagen, reticulina si fibre elastice

o      Celulele: fibroblasi si cell cu functii imunitare: macroface. Langerhans, T, B, plasmocite, melanocite

o      Vasele: bine reprezentate – fiecare papila prezinta un ax conjunctivo-vascular

o      Corionul profund prezinta o retea vasculara cu numeroase anastomoze

o      Glande salivare mici


Complexul bazal. Definitie

Complexul bazal = o structura proteica complexa, stratificata, ce contine multiple molecule de adeziune; se mai numeste si zona membranei bazale

Carte noua: este o structura morfo-functionala, complexa la care participa cell bazale, membrana bazala si conjunctivul subadiacent


Complexul bazal. Functii

Ofera o suprafata de schimb metabolic intre circulatie si epiteliu

Ofera suport mecanic pentru cell bazale si epiteliu

Asigura adeziunea intre epiteliu si corion

Asigura rezistenta la solicitarile dinamice ale mucoasei

Functioneaza ca o bariera selectiva pentru metaboliti, macromolecule si cell imunitare migratorii



Enumerati tipurile de jonctiuni intercelulare si rolul lor

Exista 3 clase de jonctiuni intercelulare

Jonctiuni de inchidere

Rol de a solidariza cell intr`un strat continuu, care va functiona ca o membrana cu permeabilitate selectiva

Jonctiuni de ancorare

Rol: controlul stratificarii celulare (Zona Adherens) si cresc rezistenta stratului epitelial (Desmozomii)

Jonctiuni de comunicare

Rol : actioneaza ca un canal de comunicare intre 2 cell vecine


Zona Adherens. Functie. Structura generala

Face parte din jonctiunile de ancorare.

Functie:

o      Este un complex de jonctiuni intrecell situat la polul apical sub nivelul jonctiunii stranse, care solidarizeaza cell epiteliale intre ele

o      Rol esential in controlul stratificarii epiteliale

Structura

o      Cadherinele

Sunt glicoproteine transmembranare care se leaga unele de celelalte in zona extracell

Alcatuire:

Domeniu extracelular

Domeniu transmembranar

Domeniu intracitoplasmatic – prin care se leaga de proteinele intermediare

o      Proteinele intermediare

Sunt proteine intracitoplasmatice cu rol de a conecta fibrele de actina din citoschelet la cadherine

o      Filamentele de actina

Se insera pe proteinele de legatura

O parte din filamentele de actina alcatuiesc la polul apical al cell un inel contractil


Desmozomii. Descriere si structura generala

Functie:

o      Sunt suprafete de contract intercell care solidarizeaza cell epiteliale, fiind situate in zona lor bazo-laterala

o      Cresc rezistenta stratului epitelial prin interconectarea filamentelor intermediare din citoschelet

Structura:

o      Cadherinele

Sunt glicoproteine transmembranare, difera de cele din zona adherens

o      Proteinele de legatura

(demoplachia 1 si 2) sunt proteine endocelulare care conecteaza domeniul intracitoplasmatic al cadherinelor de filamentele intermediare (citokeratine)

Filamentele intermediare (tonofilamentele) se insera pe proteinele intermediare, apoi se contiuna transmembranar, ocolesc nucleul si se insera pe alti desmozomi

Practic conecteaza desmozomii la citoschelet




Hemidesmozomii. Descriere, functii

Functie:

o      Sunt structuri specializate de membrana care leaga cell bazale de matricea extracelulara, respectiv membrana bazala

o      Endocelular sunt legati de citoschelet, respectiv de reteaua de tonofilamente

o      Sunt prezenti numai la polul bazal al cell bazale

Descriere:

o      Spre deosebire de desmozomi prezinta un complex de adeziune asimetric

o      Membrana bazala nu prezinta un complex de adesiune similar cu care sa se poata lega


Citoscheletul. Definitie, functii, componente

Definitie :

o      Citoscheletul reprezinta o retea spatiala dinamica de filamente (actina, filamente intermediare si microtubuli) ce asigura stabilitatea volumetrica a celulelor

Functii:

o      Mitoza

o      Transportul endocelular

o      Contractul intercelular

o      Motilitatea celulara

Componente:

o      Filamentele de actina

o      Filamentele intermediare (tonofilamentele)

o      Microtubulii


Enumerati tipurile de fibre din citoschelet

Filamentele de actina, tonofilamentele, microtubulii


Tonofilamentele – definitie, functii

Tonofilamentele sunt proteine filamentare din grupul citokeratinelor

Rol important in:

o      Asigurarea stabilitatii volumetrice

o      Asigurarea rezistentei mecanice

o      Asigurarea contactelor intercelulare

Traverseaza citoplasma, ocolind nucleul, se insera pe desmozomi sau hemidesmozomi pe care ii interconecteaza


Filamentele de actina – definitie, functii

Definitie:

o      Sunt fascicule de actina care se insera pe proteinele de legatura din contactele focale

Sunt dispuse de jur imprejurul suprafetei celulare, sub membrana plasmatica, concentrate spre polul apical

Functii:

o      Formeaza un fel de centura circulara ce asigura forma suprafetei celulare

o      Rol important in motilitatea cell epiteliale


Fibroblastele – functii

Sunt celule mari, de forma alungita, fuziforma

Principala functie: sinteza colagenului

Ei pot fi considerati ca cell proprii ale tes conjunctiv

Fibroblastii secreta factori activi solubili cu rol important in morfogeneza si diferentierea cell epiteliale (KGF)



Jonctiuni de inchidere – descriere, functii

Descriere:

o      Sunt formate din lanturi proteice continue, care trec de la o celula la alta, sigiland membranele cell

o      Pe fata endocelulara se insera filamente de actina

o      Se dispun ca  un inel circular, situat la polul apical

Functii

o      Solidarizeaza cell intr`un strat continuu care va functiona ca o membrana cu permeabilitate selectiva

o      Impiedica trecerea intercelulara a diferitelor substante

Aceasta trecere este selectiva si poate fi reglata

Celulele de tip progenitor – definitie, functii

Definitie :

o      Cell de tip progenitor sunt cell situate in stratul bazal sau parabazal care au tendinta se se adune in grupuri la varful prelungirilor interpapilare

Dupa diviziune fiecare cel poate ramane in compartimentul progenitor sau poate intra in grupul de tip maturativ

Un mic numar de cell vor ramane in grupul progenitor => celule STEM

Functii:

o      Cell STEM au un ript de diviziune foarte lent, avand ca functie :

producerea de noi cell bazale

mentinerea capacitatii generative a epiteliului

deoarece se divid rapid au capacitatea de a conserva tiparul genetic al tesutului

cea mai mare parte a cell progenitorii intra in compartimentul maturativ


Celulele de tip maturativ – definitie, functii

Definitie:

o      Cell de tip maturativ constituie un grup de cell a carei functie este de a asigura, prin multiple diviziuni, necesarul de cell disponibile pentru maturare

Acest proces se numeste “amplificare mitotica”

o      Maturarea celulara se face fie catre un epiteliu de tip keratinizat, fie catre unul de acoperire

Controlul proliferarii epiteliale este supravegheat de anumite gene ADN = protooncogene

o      Au ca functie reglarea cresterii si diviziunii celulare dar si a ritmului mitotic


Ce reprezinta Ritmul mitotic?

Ritmul mitotic este rezultatul echilibrului dintre factorii stimulatori si factorii inhibitori ai procesului de maturare (amplificare mitotica)

Ritmul mitotic poate fi apreciat prin indexul mitotic sau turn-over epitelial

o      Reprezinta timpul necesar pentru ca o cell din stratul bazal sa se divida si sa parcurga intreaga grosime a epiteliului


Cum se materializeaza functional relatia epiteliu-corion ?

Epiteliul si tesutul conjunctiv sunt 2 tesuturi vecine, de origine embrionara diferica, care formeaza o singura structura: mucoasa bucala.

Ele se influnenteaza reciproc:

o      In procesul de morfogeneza

o      In homeostazia mucoasei din viata adulta

Citokinele produse de cell epiteliale (IL-1) pot influenta metabolismul tesutului conjunctiv, cresterea fibroblastelor, sinteza fibrelor conjunctive sau a substantei fundamentale.

La randul sau, tesutul conjunctiv are un rol important in morfogeneza, diferentierea si fiziologia normala a epiteliului

o      Morfogeneza epiteliului este influentata de factorii solubili secretati de fibroblaste (KGF, GM CSF)

La randul ei, IL-1 stimuleaza fibroblastele in aceasta sinteza

Enumerati factorii de care depinde permeabilitatea mucoasei bucale

Zonele topografice

Tipul de substante

Greutatea moleculara

Structura chimica

pH`ul

gradul de ionizare, in cazul solutiilor


Enumerati caile pe care substantele pot strabate epiteliul

Substantele in functie de proprietatile lor chimice strabat epiteliul pe 2 cai:

o      Transcelular – se refera la materialul care este transportat prin celula, trecand prin membrana si citoplasma

o      Intercelular – se refera la materialul trasportat printre celule


B.  Imunologie


Enumerati cele 4 subsisteme ce concura la apararea cavitatii bucale

Imunitatea generala a organismului (imunitate celulara si umorala)

Imunitatea locala

Sistemul imun comun al mucoaselor (CMIS)

Imunitatea prin peptidele antimicrobiene


Enumerati barierele de aparare ale mucoasei bucale

Fata de agresiuni, cavitatea bucala are mai multe bariere de aparare:

o      Saliva

o      Integritatea mucoasei bucale

o      Tesuturile limfoide bucale

o      Mecanismele imunitare de aparare din mucoasa (sistemul imun al mucoasei)


Ce este sistemul imun comun al mucoaselor?

Sistemul imun comun al mucoaselor (CMIS) este un compartiment imunitar aparte unde are loc declansarea sintezei si secretiei de Ig A

CMIS este compus din 2 compartimente

o      Compartimentul inductor

o      Compartimentul efector


Definiti notiunea de compartimentare a sistemului imun

Se refera la faptul ca fiecare organ/sistem/aparat isi are imunitatea sa proprie, dar participa si la apararea generala a intregului organism.

Astfel pe langa organele imunitare clasice (maduca, timus, ggl limfatici) au un important rol imunitar pielea, CMIS, ochiul, ficatul, sistemul nervos

Cele 2 situsuri (inductor si efector) compun CMIS.

Glandele salivare faci si ele parte din acest sistem.

Celulele producatoare de Ig A de la acest nivel provin din structurile limfoide intestinale




Care sunt zonele inductorii ale sistemului imun comun al mucoaselor (CMIS)?

Compartimentul inductor

i. Tesut limfoid asociat cavitatii nazale (NALT)

ii. Tesut limfoid intestinal - Placile Peyer din intestin (structurile GALT)

iii. Tesut limfoid asociat arborelui traheo-bronsic – Str.limfatice bronsice (structurile BALT)

iv. La acest nivel antigenele declanseaza un raspuns imun specific, avand ca rezultat aparitia unor celule capabile de sinteza Ig A secretor


Care sunt zonele efectorii ale sistemului imun al mucoaselor (CMIS)?

Compartimentul efector

i. Este reprezentat de totalitatea structurilor glandulare anexe mucoaselor unde are loc productia de AC specifici

Glandele intestinale

Glandele salivare

Glandele lacrimale

ii. Situsurile inductor + efector compun Sist Imun comun al mucoaselor, din acest sistem fac parte si Gl. Salivare

Cell producatoare de Ig A ed la acest nivel provin din structurile limfoide intestinale


Celulele M. Definitie si functii

Definitie:

o      Celulele M (membranoase) – fac parte din mucoasa acoperitoare a structurilor GALT, fiind in contact direct cu foliculii limfoizi

Functii:

o      Cell M care acopera efectiv placile Peyer, nu poseda microcili

o      Prezinta o intensa activitate pinocitara si de transport molecular

o      Cell M functioneaza ca un “dispencer” imunitar, capabil sa trieze si sa transporte transmucos mubstantele din continutul intestinal

o      Ele nu functioneaza ca cell prezentatoare de antigen, substantele transportate vor fi transmise cell din structurile GALT.


Peptidele antimicrobiene

peptidele antimicrobiene epiteliale

o      fac parte din structurile de aparare innascute, extraimunitare cu rol de protectie

o      sunt unul dintre cele mai vechi mijloace de protectie a suprafetelor corpului

o      prezinta un spectru larg antimicrobian

o      rol important in temperarea activitatii florei saprofite de suprafata

o      actiune asemanatoare unui AB cu spectru larg

o      actioneaza rapid pe: G (+), (-)

o      la nivelul mucoaselor peptidele antimicrob actineaza sinergic cu alti factori imunitari antimicrobieni


Ce este toleranta imuna ?

o      Expunerea la antigene solubile (alimente sau produsele florei microbiene saprofite intestinale) duce la aparitia “tolerantei imunitare” = lipsa de raspuns imun

o      Este influentata de : Natura AG, Doza, Imaturitatea imunologica a persoanei, Factori genetici

o      Are la baza un mecanism imunitar – ANERGIE CLONALA (DELECTIE) care se traduce prin lipsa de raspuns a cell T-helper la anumite tipuri de antigene.

o      Acest fapt se datoreaza unei prezentari eronate sau incomplete a AG din partea cell M intestinale sau a cell prezentatoare de antigen (Macrofage)



Ce este comutarea imunologica ?

Inducerea secretiei de Ig A este un proces particular denumit comutare imunologica (sau switching) care are ca rezultat modificarea secretiei de Ig G monocatenar in Ig A bicatenar la nivelul cell B activate (plasmocite)


Ce tipuri de antigene induc apararea imuna generala si secretia de Ig A secretor

Expunerea la antigene microbiene vii, in multiplicare


Descrieti circuitul imun care are loc la nivelul placilor Peyer, avand ca rezultat formarea de cell B secretoare de IgA.

o      Etape:

1)Preluarea diferitelor subst din continutul intestinal de catre cell M

2)Prelucrarea si procesarea de catre macrofage a acestor substante cu valoare de AG

3)Prezentarea AG procesate celulelor T – helper

4)Cell Th­­1 si Th2 stimuleaza comutarea cell B producatoare de Ig G, in cell secretoare de Ig A


Rolul structurilor GALT.

Structurile GALT sunt importante formatiuni limfoide inductorii

In structurile GALT are loc un proces imunitar complex, care realizeaza un echilibru functional intre capacitatea acestora de a reactiona la potentialii agenti patogeni intestinali si de a nu reactiona la alte antigene din hrana sau din flora saprofita din intestin


Ce tipuri de antigene induc toleranta imuna ?

Expunerea la antigenele solubile

o      Alimente

o      Produsele florei microbiene saprofite intestinale

Toleranta imunitara este influentata de : natura AG, doza, imaturitatea imunologica a persoanei si factori genetici


Enumerati tipurile de raspunsui imune induse de expunerea la antigenele digestive

In functie de tipul de antigen in cauza, la nivel intestinal se pot obtine urmatoarele feluri de raspuns:

a.      Lipsa de raspuns imun (TOLERANTA IMUNITARA) – expunerea la antigene solubile

b.     Aparare imunitara generala si sinteza de Ig A prin COMUTARE IMUNOLOGICA – expunerea la antigene microbiene vii

c.      Cand echilibrul este perturbat apar raspunsiri de tip ALERGIC, sau REACTII DE INTOLERANTA la nivel intestinal

d.     Persistenta acestor raspunsuri si in viata adulta duce la aparitia unor REACTII INFLAMATORII INTESTINALE


Cat este fluxul salivar normal intr`o ora? Dar in 24 de ore ?

In gura exista un flux salivar continuu, care fara o stimulare suplimentara este de cca 20 ml/ora

Cantitatea secretata zilnica este de cca 500 ml

Fluxul salivar creste considerabil in prezenta alimentelor si masticatiei


Enumerati factorii care scad fluxul salivar

Fluxul salivar scade considerabil in :

o      Deshidratari

o      Stari febrile

o      In urma unor tratamente medicamentoase


Enumerati enzimele din structura salivei.

i. Lyzosimul sau muramidaza

ii. Lactoperoxidaza

iii. Lactoferina


Lyzozimul. Rol. Mecanism de actiune

Lyzosimul sau muramidaza

Este o enzima cu actiune bactericida, prin desfacerea acidului N-Acetil Muranic din capsula bacteriana

Se mai gaseste in lacrimi sau la niv leucocitelor

Prezinta o activitate antibacteriana directa legata de transportul metabolitilor prin peretele microbian

Prezinta o capacitate de agregare microbiana si astfel de eliminare a lor

Intervine in controlul multiplicarii microorganismelor comensuale ale CB


Peroxidaza. Rol. Mecanism de actiune

Lactoperoxidaza

Este o enzima cu rol in inhibarea enzimelor glicolitice la anumite tulpini de streptococ sau lactobacilus acidophilus

Prezinta o activitate bacteriana si antivirala prin blocarea unor cai metabolice ale acestora


Lactoferina. Rol. Mecanism de actiune

Lactoferina

Este o proteina ce se gaseste in saliva si in lapte

Are un efect bacteriostatic asupra unui spectru larg de germeni

Scade fierul liber din mediu necesar dezvoltarii germenilor


Descrieti structura IgA secretor.

Secretia de Ig A – salivar

o      Cell B activate sunt cantonate la nivelul tes conjunctiv ce inconjoara acinii glandulari

o      Ele vor secreta Ig A bicatenar.

o      Ig A`ul salivar se compune din 2 molecule de Ig A cuplate intre ele la capatul Fc printr`un polipeptid (numit lant J)

o      Se formeaza astfel dimeri Ig A cuplati prin lanturi J la gruparea Fc a Ig A.

o      Dimerii sunt exocitati printr`un mecanism de pinocitoza inversa si se fixeaza printr`un receptor specific pe membrana cell epiteliale glandulare.

o      Apoi, traverseaza membrana cell si patrund in interiorul cell acinoase

La acest nivel dimerilor Ig A li se fixeaza o proteina numita componenta secretorie care este sintetizata la niv cell acinoase.

Componenta secretorie stabilizeaza dimerii, facandu`I rezistenti la actinea proteazelor bacteriene.         

Astfel iau nastere molecule de Ig A secretor, care apoi sunt exocitate o data cu celelalte componente ale salivei si eliminate in cavitatea bucala

Ig A secretor, ajuns impreuna cu saliva pe suprafata mucoasei bucale, adera la cell epiteliale printr`un receptor specific

Astfel devine un mijloc ideal de protectie a mucoaselor impotriva colonizarii microbilor

IgA secretor mai este denumit si vopsea antigenica


Proprietatile IgA secretor

o      Neutralizarea enzimelor si toxinelor microbiene

o      Inhibarea aderentei microbiene

o      Capacitatea de aglutinare a microbilor, blocarea mobilitatii bacteriene

o      Favorizeaza activitatea citotoxica celulara dependenta de anticorpi

o      Neutralizarea particulelor virale

o      Impiedica patrunderea antigenelor solubile prin mucoasa, prevenind astfel reactiile alergice si reactiile autoimune

o      Creste actiunea factorilor antibacterieni nespecifici (lactoferina, peroxidaza, lizozina)

o      Este rezistent la degradarea enzimatica bacteriala

o      Ig A`ul secretor nu activeaza complementul nici pe cale clasica nici pe cale alternativa


Unde sunt sintetizate moleculele de IgA? Dar lanturile J? Dar componenta secretorie?

Moleculele de IgA sunt sintetizate de cell B cantonate la nivelul tesutului conjunctiv ce inconjoara acinii glandulari

La acest nivel 2 molecule de IgA se cupleaza intre ele printr`un polipeptid cu GM 15.000 Daltoni = lant J

Componenta secretorie este sintetizata la nivelul cell epiteliale secretorii ale acinilor salivar, nivel unde are loc si fixarea sa pe dimerii IgA uniti prin lant J


Structura amigdalei palatine

Amigdalele palatine

sunt 2 mase de tes limfoid situate in fosele tonsilare (dr/stg) dispuse intre CB si faringe

mucoasa acoperitoare formeaza in grosimea tesutului limfoid o serie de fisuri – CRIPTE in nr de 10-20

sub epiteliu se pot obs folicului limfatici alcatuiti din :

o      aglomerai de cell B

o      limfocite T si plasmocite care acopera la periferie aglomerarile de cell B

cell B prolifereaza in centrele germinative si migreaza apoi in capusonul foliculului , fie ca limfocite B, fie ca plasmocite ce sintetizeaza Ig

amigdala prezinta numai vase limfatice eferente nu si aferente

EPITELIUL CRIPTELOR

o      Este specializat, prezinta o permeabilitate crescuta pentru diferite substante provenite din CB

o      AG ce patrund in cripta trec usor prin epiteliul acestora si sunt apoi prelucrate de macrofagele din centrul germinativ si tesutul perifolicular si prezentate cell formatoare de AC

o      Cell tonsilare raspund la antigenele specifice cell Tsi B prin productie de AC

o      Majoritatea plasmocitelor producatoare de AC sunt Ig G pozitive si mai putin Ig A sau Ig M

o      Moleculele de Ig A sunt de tip monocatenar fara lant J iar componenta secretorie lipseste

amigdalele au o organizare foarte asemantaore cu structurile GALT din intestin, prin faptul ca tesutul limfoid se afla imediat sub cel epitelial

ele prezinta in acelasi timp atat o functie inductoare cat si una efectoare

la nivel amigdalian se vor produce AC majoritar de tip IG G, ca raspuns la stimulul imunitar produs de AG ce patrund direct prin mucoasa

o      avantajul major al acestui tip de raspuns imun este ca e cel mai scurt si cel mai rapid

amigdalele au in acelasi timp inso o organizare foarte asemanatoare cu limfonodulii prezentant atat o arie B dependenta cat I o arie T dependenta




Descrieti circuitul imunitar amigdalian.

raspunsul imun specific structurilor limfoide poarta numele de circuit imunitar amigdalian si prezinta urmatoarea funtionalitate

o      AG patrund prin epiteliul criptic la nivelul folucululor limfatici

o      AG sunt preluate de macrofage sau de cell dendritice si prezentate cell B si T

o      Rezultatul este producerea de AC majoritar de tip Ig G

o      AC parasesc amigdalele fie pe calea vaselor limfatice eferente, fie transmucos

o      Se raspandesc in gura si in faringe

o      Astfel amigdalele prezinta o functie de aparare locala imunitara imediata, protejand atat caile digestive, cat si caile respiratorii superioare


Ce tipuri de anticorpi se sintetizeaza la nivelul amigdalelor

Cea mai mare parte din AC produsi la nivelul amigdalelor palatine sunt de tip IgG si foarte putini de tip IgA


Amigdala linguala. Localizare. Aspect clinic. Structura

Amigdalele linguale

mici proeminente nodulare pe suprafata limbii situate inapoi sau lateral de V`ul lingual

dimenisuni de cca 3-5 mm

epiteliul coboara in masa limfoida producand cripte

ductele unor glande salivare mici se deschid in aceste cripte

saliva spala criptele, antrenand cu ea atat AC secretati si cell imunocomponente cat si resturile acumulate aici, protejand de infectie aceste spatii

ca si in cazul amigdalelor palatine se pot observa noduli limfatici cu centrii germinativi si arii perifoliculare formate din infiltrate celulare difuze

functional sunt similare amigdalelor palatine


Masele limfatice submucoase. Definitie. Localizare. Structura

Aglomerarile (masele) limfatice

mase de tesut limfatic in submucoasa palatului moale, planseu, fata V a lb si uneori obraz si buze

se prezinta ca mase unice, mici de tes limfatic cu o cripta centrala captusita cu epiteliu pavimentos stratificat

histologic, aceste mase sunt similare cu tesutul tonsilar

deseori, in submucoasa (corion) poate fi observat un strat difuz de limfocite, numit infiltrat fiziologic, este posibil ca atunci cand sunt activate, aceste cell sa prolifereze, generand mici mase limfoide


Tesutul limfoid al glandelor salivare. Definitie. Localizare. Componenta. Functii.

Tesutul limfoid al glandelor salivare

mase de cell limfatice (limfocite, plasmocite) in gl salivare mici cat si in cele accesorii

tesutul limfoid apare sub forma unor mici aglomarari localizate, vecine ductelor salivare sau raspandite printre acinii glandulari

numeroasele plasmocite observate la acest nivel vor secreta Ig A dimeric






Tesutul limfoid gingival. Localizare. Componenta.

se prezinta sub forma unui infiltrat subepitelial relativ putin dens in stare normala

este compus din:

o      limfocite

o      plasmocite

o      macrofage

structura se schimba in mod dramatic odata cu aparitia si acumularea placii bacteriene

daca in sangele circulant raportul cell T/ cell B = 4:1 in fluidul din sacul gingival devine 1:3

concomitent apar aglomerari de plasmocite vecine fundului de sac gingival

treptat corionul din intreaga gingie apare infiltrat cu astfel de cell

proliferearea acestor cell are loc in :

o      gg regionali ca urmare a unui raspuns imun secundar si apoi dirijate la niv gingiei SAU

o      limfocitele locale sunt stimulate si prolifereaza pe loc sub actiunea AG bacteriene din placa bacteriana


Ce este comutarea imunologica?

o      Este un proc denumit Comutare imunologica , si are ca rezultat modificarea secretiei de Ig G monocatenar in Ig A bicatenar la nivelul cell B activate (plasmocite)

o      Etape:

1)Preluarea diferitelor subst din continutul intestinal de catre cell M

2) Prelucrarea si procesarea de catre macrofage a acestor substante cu valoare de AG

3) Prezentarea AG procesate celulelor T – helper

4) Cell Th­­1 si Th2 stimuleaza comutarea cell B producatoare de Ig G, in cell secretoare de Ig A

Exista 2 tipuri de comutare imunologica

Dependenta de Sistemul Imunitar Comun al Mucoaselor

Independenta de Sistemul Imunitar Comun al Mucoaselor

Prin comutare cell B devin celule secretoare de Ig A.

Cell B activate nu raman la nivelul structurilor GALT, ci migreaza pe cale limfatica ( gg mezenterici, duct toracic, circulatie sangvina) la distanta in diferitele structuri glandulare periferica( gl mucoasei intestinala, gl salivare, gl lacrimale, mamare, gl arborelui traheo-bronsic)

La acest nivel cell B se vor fixa intraglandular si vor deveni plasmocite secretoare de Ig A


Enumerati categoriile de celule care concura la elaborarea raspunsului imun la nivelul mucoasei cavitatii bucale

Celulele imunocompetente migratorii (circulante) de origine medulara

o      Limfocite, macrofage, cell L, mastocite, granulocite

Celulele proprii (authtone) ale mucoasei

o      Kenatinocite, fibroblasti, cell endoteliale si mastocitele


Enumerati celulele de origine medulara care concura la elaborarea raspunsului imun la nivelul mucoasei cavitatii bucale.

Limfocite: B,T

Monocite

Granulocite: Eo, Ne, Ba

Mastocite

Hematii

Trombocite

Macrofage, cell Langerhans

Keratinocite

Cell endoteliale


Enumerati celulele autohtone care concura la elaborarea raspunsului imun la nivelul mucoasei cavitatii bucale.

Keratinocitele

Celulele endoteliale

Mastocitele

Melanocitele

Fibroblastii


Ce se intelege prin notiunea de “semnale imunitare” ?

Este modalitatea de comunicare intre celulele implicate in elaborarea raspunsului imun

Aceste semnale sunt reprezentate de mediatorii chimici solubili de natura proteica cu masa moleculara mica -  numite citokine

Citokinele sunt secretate de cell implicate in raspunsul imun

Cell la randul lor sunt sensibile la aceste citokine prin receptorii membranari specifici (molec de adeziune)


Descrieti structura generala a unei imunoglobuline.

2 lanturi heavy  -----

2 lanturi light   ------ > legate prin punti disulfurice

Prezinta:

o      2 domenii variabile Fab

o      Un domeniu constant FC – permite fixarea la complement, macrofage, lant J

Unitatea structurala a anticorpului este monomerul.

Monomerul este o proteina tetracatenara, avand doua lanturi formate fiecare din cate 450 de aminoacizi cu masa moleculara mare, si doua lanturi fiecare a cate 216 aminoacizi cu masa moleculara mica, intre catene stabilindu-se legaturi prin punti.

De-a lungul catenelor se gasesc secvente sensibile la actiunea structurilor chimice straine, si care pot reconfigura succesiunea aminoacizilor structurali.


Moleculele de adeziune. Definitie. Functii.

sunt glicoproteine de membrana care mediaza contactele intre cell sau contactele cell la structurile extracell.

Se mai numesc si receptori

Gruparile chimice de care se leaga se numesc liganzi

Legatura receptor-ligand functioneaza ca un mecanism cheie-broasca si prezinta un gr inalt de specificitate

Sunt prezente pe majoritatea cell eucariote

Aparitia lor pe membrana este indusa de mediatori ai imunitatii (citokinele)

Functiile moleculelor de adeziune

o      Rol in adeziunea intercelulara sau la matricea extracelulara

o      Asigura contactele temporare intre cell imunocompetente (prezentare de AG)

o      Rol in migrarea, proliferarea, diferentierea celulara si apoptoza

o      Repartizarea specifica a cell imunocomp catre anumite tesuturi sau organe = Efectul HOMING

Cell T catre ganglioni, Cell B catre structurile GALT

o      Dirijarea cell imunocomp spre sediile de inflamatie sau alte conflicte imune

o      Rol in declansarea diferitelor circuite functionale intracell, legate de cresterea cell, activarea celulei, apoptoza, refacere tisulara




Superfamilia imunoglobulinelor: exemple, structura

sunt asemanatoare ca structura imunoglobulinelor

prezinta:

o      un domeniu extracelular multiplu

o      un domeniu transmembranar

o      un domeniu citoplasmatic, care se fixeaza pe citoschelet

cuprind mai multe tipuri

o      PECAM-1

Este prezent pe : placete sangvine, monocite, neutrofile si subseturi de cell

Este constituentul major al jonctiunii intercelulare ale endoteliului

Este asociat cu migrarea leucocitelor prin peretii vasculari

o      N-CAM

Este prezent pe suprafata neuronilor si cell gliale

Activeaza cascada mesagerilor secundari intracell care declanseaza cresterea nervoasa

o      VACAM-1

Este prezent pe cell endoteliale activate

Favorizeaza adexiunea leucocitelor prin legarea cu integrinele

o      I-CAM-1

Este prezent pe : leucocite, fibroblasti, cell endoteliale, cell epiteliale

Este activat de citokine si mediatori ai inflamatiei

Este legat de recrutarea limfocitelor in procesele inflamatorii

o      I-CAM-2

Este prezent pe cell endoteliale

Este implicat in mecanismul adeziunii leucocitare

o      MA-CAM

Este prezent in placile Peyer si limfonodulii mezenterici

Favorizeaza adeziunea leucocitelor la endoteliu


Superfamilia imunoglobulinelor functii:

o      PECAM-1

Este asociat cu migrarea leucocitelor prin peretii vasculari

o      N-CAM

Activeaza cascada mesagerilor secundari intracell care declanseaza cresterea nervoasa

o      VACAM-1

Favorizeaza adexiunea leucocitelor prin legarea cu integrinele

o      I-CAM-1

Este legat de recrutarea limfocitelor in procesele inflamatorii

o      I-CAM-2

Este implicat in mecanismul adeziunii leucocitare

o      MA-CAM

Favorizeaza adeziunea leucocitelor la endoteliu


Superfamilia cadherinelor. Celulele pe care se afla. Functii

sunt proteine de membrana care cuprind 3 regiuni:

o      domeniu extracell N-terminal format din 5 subunitati identice, Ca dependente

o      domeniu transmembranar

o      domeniu intracitoplasmatic C-Terminal care se leaga de citoschelet prin intermediul unor proteine citoplasmatice

contracteaza legaturi homofile stabile, cu structuri similare de pe cell vecine in cadrul zonei Adherens si a desmozomilor


Superfamilia selectinelor. Enumerare. Functii.

sunt glicoproteine formate din 3 domenii : extracell, transmembranar si intracitoplasmatic

au un rol important in directionarea cell imunocompetente cate diferitele sedii tisulare

o      P-selectinele

Sunt situate pe plachetele sangvine si cell endoteliale

Mediaza adeziunea cu leucocitele si cell endoteliale prin liganzi specifici

o      L-selectinele

Sunt situate pe leucocite si limfocite

Mediaza efectul “homing” al limfocitelor in limfonoduli

o      E-selectinele

Sunt situate pe cell endoteliale activate prin citokine

Favorizeaza rularea vasculara a leucocitelor, ca fenomen premergator extravazarii lor

selectinele un importante pentru interactiunea leucocite – endoteliu, fenomen ce apare in raspunsul inflamator


Superfamilia integrinelor. Structura. Functii

superfamilia integrinelor consta intr`un grup numeros de glicoproteine transmembranare cu rol in legatura cell cu matricea extracell

sunt heterodimeri compusi din 2 subunitati α si β, necombinate covalent, care se pot asocia in mod diferit

fiecare subunitate este formata din:

o      o zona extracell mare (segment extracell – se leaca de proteinele matricii extracell sau de alti liganzi-> proteine bacteriene, factori ai coagularii, proteine virale sau alte molec de adeziune)

o      un segment transmembranar

o      un segment citoplasmatic legat de citoschelet

Heterodimerii de integrine prezenti in epiteliul normal apar prediminant la polul bazal al cell bazale ca parti din hemidesmozomi

Prin intemediul lor se fixeaza de membrana bazala


Superfamilia integrinelor. Rol in reparatia celulara

Integrinele au rol in procesele de reparatie epiteliala

o      La nivelul keratinocitelor sunt exprimate o serie de integrine particulare care favorizeaza migrarea lor si conectarea cu proteine din cheagul reparator, fibronectina, vitronectina

Interactiunea integrine-liganzi poate produce 2 tipuri de semnale la nivel cell

o      Un semnal de tip exterior-interior

Declanseaza diferite cai intracell ce pot modifica diferite procese fiziologice ca:

Reglaj genetic

Proliferarea sau moartea celulara programata

o      Un semnal de tip interior-exterior

Apare atunci cand o cell activata trimite un semnal prin intermediul domeniului citoplasmatic al integrinelor

Are ca rezultat modificarea domeniului extracell

Aceasta actiune influenteaza negativ sau pozitiv legatura integrina-ligand

Aceste molecule de adeziune au in plus un rol in semnalizarea intercelulara care declanseaza diferitele procese metabolice


Homing receptors. Definitie. Rol

Directionarea cell imune catre anumite organe/tesuturi

o      Se face prin receptori de membrana specifici pentru tesuturile sau org respective

o      Se numesc Homing receptors (receptori de repartizare)

o      Au rolul de a dirija preferential cell imuni catre aceste organe si de a le favoriza extravazarea spre tesuturi


Enumerati citokinele care induc aparitia moleculelor de adeziune

IL-1, IL-3, IL-6, IL-8

Factorul necrozant al tumorilor (TNF)

Factorii de crestere (CSF)

Factorii supresori (TGF)


Enumerati superfamiliile moleculelor de adeziune

Superfamilia imunoglobulinelor

Superfamilia cadherinelor

Superfamilia selectinelor

Superfamilia cadherinelor


MHC clasa I. Functii

Gruparile MHC cl I

o      Sunt macromolecule de membraca ce apartin sistemului HLA de histocompatibilitate

o      Sunt prezente pe toate cell nucleate, cu exceptia hematiilor

o      Constituie o bariera contra actiunii cell T citotoxice proprii

o      Sunt recunoscute prin rec CD8


MHC clasa II. Functii

Gruparile MHC cl II

o      Sunt prezente pe toate cell prezentatoare de AG (langerhans, macrofage, cell B) si pe cell neimunitare (keratinocite, cell endoteliale) in conditii inflamatorii

o      Prezinta AG exogene fagocitate si procesate endocelular pe care le pot schimba cu usurinta

o      Prezinta aceste AG cell T-helper care devin activate si vor secreta citokine necesare R.i.

o      Gruparile MHC II sunt recunoscute prin receptorii CD4


Citokinele. Definitie generala. Actiuni fiziologice.

Definitie: sunt substante care induc, modifica sau suprima functia unei celule, cresterea si diferentierea celulara prin intermediul unui receptor specific

Prezentare generala

o      Sunt mesageri ai sistemului imunitar, cu functie imunoreglatorie

o      Influenteaza metabolismul hepatic osos sau cutanat, hipotalamusul, maduva hematogena, metabolismul lipidic

o      Sunt elemente indispensabile pentru comunicarea si legatura intre sistemul imunitar, nervos si endocrin

o      O citokina poate atinge mai multe cell tinta, iar o celula tinta poate fi influentata de mai multe citokine

o      Celula tinta trebuie sa poarte pe membrana sa receptorul specific pentru citokina respectiva

Modul de actiune

o      Dupa ce se leaga de membrana o citokina poate declansa o cascada de evenimente membranare, apoi citoplasmatice, apoi nucleare

Efectele obtinute

o      Reglare termica, resorbtie osoasa, cicatrizare, activare imunitara, diferentiere cell, crestere cell, apoptoza

o      Regleaza inflamatia, apararea contra agentilor infectiosi, apararea antitumorala

o      Mucoasa bucala se comporta ca un subsistem imunitar

Citokinele produse de cell epiteliale actioneaza aspura altor cell care vor initia diferite raspunsuri imune



Citokinele. Enumerarea actiunilor generale in procesele patologice

o      Inflamatie

o      Aparare antiinfectioasa

o      Aparare antitumorala

o      Soc septic


Enumerati citokinele secretate de keratinocite

Keratinocitele sau cell epiteliale produc mai multe citokine

o      IL-1, IL-3, IL-6, IL-8

o      Factorul necrozant al tumorilor TNF-a,b

o      Factorii de crestere (colony stimulating factors- CSF)

IL-3

GM-CSF

G-CSF

M-CSF

o      Factorii supresori: TGF-a,b (transforming growth factor)


Enumerati celulele epiteliale si din corion capabile sa produca citokine.

o      Keratinocite (cell bazale, spinoase), melanocite

o      Din corion:

Fibroblasti, cell endoteliale, cell imunocompetente (LT, LB, plasmocite, mastocite, PMN)


Enumerati actiunile IL-1 aspura celulelor imunocompetente si asupra celulelor endoteliale

*     INTERLEUKINA 1

*     Este un factor cu efect multifunctional

*     Secretia ei e produsa de : ultraviolete, produse bacteriene, promotori tumorali si alte citokine (TNF, IL-6, IL-1)

*     Are actiuni multiple:

Asupra cell T – efect stimulator de activare si divizare

Asupra cell B – le stimuleaza activitatea : transfomarea in plasmocite si secretie de AC

Asupra monocitelor – efect stimulator de secretie IL-1, IL-6, TNF – α

Determina diferentierea cell Langerhans si prezentarea de antigen

Asupra hepatocitelor – stimuleaza secretia de proteine legate de inflamatie

Stimuleaza fibroblastele si osteoclastele

Stimuleaza cell endoteliale – induce aparitia moleculelor de adeziune pentru neutrofile, limfocite, si monocite => determina aderenta si extravazarea acestora

Asupra hipotalamusului – actiune pirogena

Stimuleaza melanocitele din piele


Ce interleukine au rol in reactia febrila?

o      IL-1

o      IL-6

o      TNF





Enumerati cel putin 3 actiuni ale IL-6.

*     INTERLEUKINA 6

*     ca si IL-1 este o citokina cu efect multifunctional

*     secretia ei este stimulata de endotoxine si raze ultraviolete

*     se secreta in traumatisme ale epiteliului

*     este produsa si de alte celule: macrofage, fibroblaste, cell endoteliale

*     Actiuni:

stimuleaza proliferarea si functionalitatea cell T si B

este un pirogen endogen in reactia febrila

este mediatorul principal al fazei acute in inflamatie

are actiuni asemnatoarea cu IL-1 careia ii amplifica actiunea

=> creste apararea locala


Interleukina 8 – actiuni.

*     INTERLEUKINA 8

*     Producerea ei este stiumulata de IL-1 si TNF – α

*     Actiuni:

Puternic chemotactic al PMN neutrofile, prin interactiune pe un rec. membranar specific

Contribuie la adeziunea PMN la peretii vasculari

Neutrofilele sunt implicate in afectiuni ca: aftoza cronica recidivanta sau candidoza cr, in care cell epiteliale mai produc un alf factor chemotactic pentru neutrofile : GRO α .


TNF-enumerati actiunile antitumorale

*     Actiuni:

Puternic stimulent al secretiei de IL-1, IL-6, efect pirogen

Actiune antitumorala, efect citostatic, citolitic pe multe cell tumorale

Blocheaza cell leucemice


TNF-enumerati actiunile asupra celulelor endoteliale, a fibroblastilor si a keratinocitelor

Rol in proliferarea cell endoteliale

Stimuleaza aparitia MHC clasa I si I si moleculelor de adeziune pe keratinocite si cell endoteliale

Stimuleaza diferentierea si proliferarea cell T si B

Activitate antivirala


Enumerati citokinele stimulatoare ale coloniilor.

*     IL-3 (multicolony stimulating factor)

*     GM-CSF

*     G-CSF

*     M-CSF


Enumerati principalele citokine cu actiune antitumorala

o      TNF-a

o      IF g

o      GM-CSF


Enumerati actiunile G/M CSF

i. Stimuleaza proliferearea coloniilor pe linii cell multiple si a cell suse din maduva osoasa (neutrofile, eozinofile, bazofile, macrofage, megakariocite, eritrocite)

ii. Asupra cell Langerhans : le stimuleaca functia de prezentare antigenica, maturarea si viabilitatea in asociere cu IL-1

iii. Stimuleaza activitatea tumoricida a macrofagelor

Enumerati actiunile TGF a.

TGF- α – stimuleaza cresterea keratinocitelor

Induce angiogeneza

Stimuleaza cresterea cell epiteliale


Enumerati actiunile TGF b.

TGF- β – favorizeaza vindecarea ranilor, inhiba proliferarea cell epiteliale

o      Este un reglator al proliferarii epiteliale

este antagonist al actiunii IL-1 si IL-2

in ansamblu TGF- β are actiune imunoinhibitorie


Rolul interleukinei 10.

*     Actiuni:

inhiba sinteza IL-1. IL-3 si GM/CSF

are proprietati imunosupresive, de stingere a raspunsului imun


Functiile celulelor Langerhans.

Cell Langerhans

o      Constituie placa turnanta a raspunsului imun cutaneo-mucos

o      Se gasesc in numar mare in piele si in mucoasa

o      Prezinta o forma dendritica cu prelungiri citoplasmatice numeroase

o      MO-> citoplasma aspect clar cu un organism specific in forma de bastonas (Bibeck)

Are un nucleu lobular si nu prezinta desmozomi

o      Originea -> maduva hematogena, prezinta AG CD-45 (specific cell dendritice)

o      Cell Langerhans migreaza din maduva sub forma de precuror in piele si mucoasa

Aici ramane inactiv timp de cateva luni

Se cantoneaza suprabazal  si fac parte din cell migratorii ale mucoasei

Suprafata cell prezinta numeroase antigene de membrana


Descrieti cum isi exercita functia de prezentare antigenica celulele Langerhans

o      Functia de prezentare de antigene, ca si macrofagele

o      Sunt cell foarte mobile capabile sa`si modifice repede forma si numarul si sa transporte AG la limfonodulii regionali

o      Sub actiunea stimularii -> cell L devin activate -> preiau AG -> expun pe membrana gruparea MHC II -> cresc secretia de IL-1 -> pierd forma dendritica -> migreaza spre ganglioni pe calea vaselor limfatice

o      In timpul acestui drum inglobeaza AG prin endocitoza, il prelucreaza si il reexprima pe suprafata cell cuplat pe molocula MHC II

o      Dupa ce ajung in limfonoduli cell L prezinta AG cell T naïve sau T de memorie

o      Capacitatea lor prezentatoare depinde de starea lor de activare

o      Citokinele influneteaza considerabil functia cell L, morfologia viabilitatea, migrarea.. etc

o      Cell L din mucoasa sunt mai bune prezentatoare de AG decat cele cutatate

o      Spre deosebire de macrofage sunt foarte slabe cell efectorii





Enumerati principalele functii ale macrofagelor

Macrofagele

o      Au un rol f important in procelele imune ridicate impotriva AG corpusculare (bacterii)

o      Ca si cell L, au rol de cell prezentatoare de AG

o      Macrofagele servesc si ca cell efectoare in raspunsul imun, atacand cell devenite tinta

o      Originea -> in maduva osoasa de unde se deplaseaza slectiv in diverse tesuturi la care ajung pe cale circulatorie.

o      Macrofagele reprezinta o populatie celulara heterogena, suprafelele lor prezentand markeri diferiti in functie de tesutul in care sunt cantonate (homing receptors)

o      => ca precursorii medulari ai macrofagelor se matureaza, in final in tesutul respectiv sub actiunea unor factori locali


Enumerati principalele subgrupe de limfocite T

o      LT helper

o      LT citotoxic (K si NK)

o      LT naive

o      LT de memorie


Sub influenta caror factori are loc activarea LB ?

IL1 produsa de cell B si macrofage este necesara pentru activarea cell T helper, care la randul sau va elibera:

o      IL-3,4,5,12 si IFN-g

Factorii care activeaza LB:

o      IL-1

o      IL-3,4,5,12 + INF g

o      Antigene

o      LT-helper


Ce sunt limfocitele B de memorie

o      IL-1 este secretata de cell B si macroface care activeaza cell T care elibereaza IL-3,4,5,12 si IFN-g

o      Sub influenta acestor citokine cell B se divid rapid => clone celulare

o      Tot sub influenta citokinelor si cell T, o parte din cell B se transforma in plasmocite secretoare de AC specifici, iar o parte in limfocite B “de memorie” (acestea vor reactiona mai rapid si mai eficient la un nou contact cu acelasi AG)

Acest fapt se explica incat cell B de memorie poseda pe suprafata molecule de AC identici, care vor servi drept receptori la un al doilea contact cu acelasi AG


Descrieti actiunea citotoxica a celulelor B

o      Plasmocitele vor secreta masiv AC (2000 de molecule de IG/sec cateva zile)

o      AC produsi vor cupla AG respective => cascada complementului, ai carei produsi finali C8, C9 se fixeaza pe suprafata AG => distrugerea acestora


Rolul celulelor T in raspunsul imun cu mediere umorala

o      Limfocitele T constituie principalele cell implicate in apararea imunitara a tegumentului

o      Ele sunt responsabile si de apararea mucoaselor prin bratul celular al imunitatii

o      Se gasesc in abundenta atat in infiltratul fiziologic din corion, cat si in cell migratorii din epiteliu

o      Pot fi intalnite atat cell T helper CD4 cai si cell citotoxice CD8 de memorie

o      Cell T CD8 prezinta pe membrana receptori specifici pentru gruparile MHC I = TCR

o      Dupa recunoastere ele se fixeaza pe cell tinta devenind cell activate

o      Cell activate prolifereaza => o clona citotoxica.

o      Concomitent aceste cell vor sintetiza IL-2, care prezinta o puternica actiune de stimulare a proliferarii unor noi cell CD8 specifice AG respectiv

Enumerati cei 2 factori sub actiunea carora are loc activarea limfocitelor T

Cell B si APC

IL-1


Rolul interleukinei 2. Ce alta interleukina influenteaza producerea ei

IL-2 prezinta

o      Efect autostimulator – stimuleaza diviziunea celulelor activate initial, care o si sintetizeaza

o      Efect de recrutare – noi contingente de cell T din vecinatate vor fi activate si angrenate in acest conflict imun

o      IL-1 stimuleaza sinteza de IL-2


Descrieti raspunsul imun cu mediere celulara, initiere, conducere, efect de recrutare

o      Limfocitele T constituie principalele cell implicate in apararea imunitara a tegumentului

o      Ele sunt responsabile si de apararea mucoaselor prin bratul celular al imunitatii

o      Se gasesc in abundenta atat in infiltratul fiziologic din corion, cat si in cell migratorii din epiteliu

o      Pot fi intalnite atat cell T helper CD4 cai si cell citotoxice CD8 de memorie

o      Cell T CD8 prezinta pe membrana receptori specifici pentru gruparile MHC I = TCR

o      Dupa recunoastere ele se fixeaza pe cell tinta devenind cell activate

o      Cell activate prolifereaza => o clona citotoxica.

o      Concomitent aceste cell vor sintetiza IL-2, care prezinta o puternica actiune de stimulare a proliferarii unor noi cell CD8 specifice AG respectiv

o      IL-2 prezinta

Efect autostimulator – stimuleaza diviziunea celulelor activate initial, care o si sintetizeaza

Efect de recrutare – noi contingente de cell T din vecinatate vor fi activate si angrenate in acest conflict imun

o      Concomitent, macrofagele vor fagocita resturi de cell distruse, le vor procesa si le vor expune ca proteine non-selft pe gruparile MHC cl II

Vor antrena astfel in reactia imuna si celulele T – helper, care devin activate, secretand la randul lor IL-2

Aceasta va atrage si stimula noi contingente de cell din vecinatate, amplificand efectul de recrutare

Prin diferentiere, clonele de cell citotoxice vor sintetiza limfotoxine. Acestea contin enzime proteolitice care vor produce distrugeri ale membranei cell tinta antrenand dupa sine apoptoza celulara

o      O cell citotoxica poate distruge mai multe cell tinta, datorita faptului ca ea se deplaseaza si identifica noi asftel de cell

o      O parte din clona activata de cell CD8 se va diferentia in cell T de memorie

Cele mai multe limfocite T aflate in epiteliu sunt cell T de memorie

Ele sunt atrase aici de catre cantitatile mici de citokine produse in mod fiziologic de keratinocite (IL-1,8) si care au un efect chemotactic pozitiv


Rolul IL-2 in raspunsul imun mediat celular.

a.      Efect autostimulator – stimuleaza diviziunea celulelor activate initial, care o si sintetizeaza

b.     Efect de recrutare – noi contingente de cell T din vecinatate vor fi activate si angrenate in acest conflict imun



Enumerati functiile imunitare ale keratinocitelor

Maturarea, activarea, diferentierea cell T implicate in mecanismele de aparare

Modularea functionale – expresie antigenica, viabilitate, motilitate, prezentare de antige, fagocitoza a cell Langerhans si macrofagelor

Initierea raspunsului imun prin eliberarea de citokine (IL1,6, GM CSF, M CSF, G CSF)

Stoparea raspunsului imun si a inflamatiei prin eliberarea de citokine

La niv tegumentelor : initierea si stoparea reactiilor adiacente insolatiei

Refacerea functionala dupa expunerea la radiatii UV

Rol crucial in refacerea plagilor, a defectelor tisulare


Ce sunt neuropeptidele? Definitie. Functii

Neuropeptidele sunt sintetizate de neuroni, eliberate din terminatiile lor presinaptice

Neuropeptidele secretate s`au dovedit a avea si o functie imunoreglatorie.

Ele inhipa productia de INF-g, dar in schimb cresc productia de IL-10 de catre cell T

Sunt capabile sa regleze productia de IgE la persoanele atopice


Sub actiunea caror factori are loc activarea celulelor endoteliale ?

Activarea cell endoteliale se face su actiunea unor citokine ca:

o      IL-1, TNF-a si b, IL-6, IFN-g


Prin ce se manisfesta activarea cell endoteliale?

o      Rezultatul va fi exprimarea unor molecule de adeziune

Raspunsul depinde de tipul si de marimea vasului, precum si de sediul anatomic al acestuia


Rolul moleculelor de adeziune in procesul de extravazare a leucocitelor

moleculele de adeziune L-selectina si P-selectina vor opri, fixa si extravaza neutrofilele circulante spre sediile de inflamatie


La ce nivel are loc extravazarea preferentiala a limfocitelor T?

o      limfocitele T vor extravaza diferentiat in functie de subseturile carora apartin si de tesuturile unde urmeaza sa ajunga

Acest proces denumit “homing effect” este practic o dirijare selectiva a limfocitelor spre tesuturile de destinatie

El face parte prin complementaritatea receptorilor homing ai cell T cu linganzii lor de pe cell endoteliale

Astfel cell T extravazeaza la niv gangl limfatici in zonele vasculare foarte specializate (venule post-capilare cu endoteliu inalt) datorita prezentei pe suprafata lor a unei Lselectine Leccam 1


Ce sunt venulele cu endoteliu inalt si care este rolul lor?

Venulele cu endoteliu inalt = vase postcapilare specializate in ganglioni, si reprezinta locul unde se face extravazarea celulelor T

Extravazarea se face datorita prezentei pe suprafata lor a gruparii LECCAM-1, o L-selectina




Enumerati functiile mastocitelor

o      Sunt cell cu importante functii imunitare

Sintetizeaza multiple citokine IL-1, IL-3, IL-6, IL-8, IL-10, TGF b, GM CSF cu rol in initierea si mentinerea raspunsului inflamator

Sintetizeaza numeroase substante vazo-active si mediatori ai inflamatiei (histamina, serotonina, postaglandine, leucotriene)

Sintetizeaza numeroase enzime (heparina, hialuronidaza, triptaza)

Sunt puternic implicate in reactia de hipersensibilitate imediata, datorita capacitatii lor de fixare a moleculelor de Ig E

Secreta substante puternic chemotactice pentru neutrofile, limfocite, macrofage

Deseori sunt localizate in vecinatatea fibrelor nervoase din corion si pot primi si transmite influente imunomodulatorii spre si dinspre sistemul nervos


Enumerati fazele refacerii tisulare

reparatia tesuturilor dupa pierderi de substanta (traumatisme, plagi, inflamatii, necroze) este un proces stadializat, care implica

o      formarea tesutului de granulatie

o      depunerea matricii tisulare si remodelarea sa

o      reepitelizarea


Formarea tesutului de granulatie

Tesutul de granulatie ia nastere din cumularea locala de macrofage ce secreta numeroase citokine (IL-1, TGFa,b, FGF, EGF, PDGF, IGF = insulin growth factor)

o      Acestea induc

Angiogeneza (IGF, FGF, PDGF)

migrarea si proliferarea fibroblastelor (IL-1, FGF, TGF b)

si a cell epiteliale (IL-1, EGF, TGF a)


Formarea tesutului epitelial

Matricea protetica extracell necesara refacerii tisulare este produsa prin sinteza proteica a tuturor cell din tesutul de granulatie

o      Compozitia sa este compleza si depinde de stadiul de reparatie tisulara

o      Ea este reglata in mod diferentiat de diferite citokine

o      In timpul remodelarii tisulare anumite proteine din matrice sun degradate, in timp ce altele sunt sintetizate din nou

o      Procesul este reglat de o serie de enzime : proteaze, plasimna, colagenazele, stromolizina, a caror secretie este reglata de citokine

Epitelizarea plagii se face prin alunecarea cell epiteliale pe suprafata matricii proteice, sub actiunea unor citokine

o      cell epiteliale provin din marginile indemne ale plagii sau din ductele glandulare

o      cea mai importanta citokina implicata in procesele de remodelare tisulara este TGF-b

ea este :

chemotactica pentru macrofage

induce secretia de IL-1, FGF, TGF, EGF, PDGF

este un puternic inductor al sintezei de colagen si fibronectina



Rolul TGF-b in modelarea tisulara

o      cea mai importanta citokina implicata in procesele de remodelare tisulara este TGF-b

ea este :

chemotactica pentru macrofage

induce secretia de IL-1, FGF, TGF, EGF, PDGF

este un puternic inductor al sintezei de colagen si fibronectina


C.  Variantele normalului


Descrieti aspectul clinic al leucoedemului

Leucoedemul este o modificare de aspect a mucoasei jugale

Aspect opalin-albicios, usor plicaturat (ca un val translucid)

Consistenta supla, elastica, nemodificata


Leucoedemul. Aspect histologic.

Epiteliu mai gros ca normalul

Reteaua papilara mai proeminenta

Cell stratului spinos apar mai vacuolizate deoarece contin mai mult glicogen


Cui i se datoreaza pigmentatia melanica? Enumerati sediile de predilectie

Pigmentatia melanica rasiala se datoreaza prezentei melanocitelor intr`o proportie mai mare in portiunile profunde ale epiteliului

Apare in special la pers cu pielea mai inchisa

Frecvent pe: gingii, palat, mucoasa jugala


Ce sunt granulatiile Fordyce? Aspect clinic

Sunt glande sebacee prezente in mod neobisnuit la nivelul mucoasei bucale

Clinic:

o      Sub forma unor mici papule alb-galbui cu diam de 1-2 mm dispuse izolat sau in aglomerari dense

o      Apar mai frecvent la niv mucoasei jugale sau labiale si nu au semnificatie patologica


Ce este cheilita glandulara?

Se mai numeste adenomatoza labiala sau hipertrofia simpla a glandelor salivare mici

Glandele salivare mici sunt mai numeroase si mai proeminente

o      Pot fi palpate ca mici proeminente submucoase

o      Fata interna a buzei apare boselata


Ce este limba fisurata?

Este o anomalie foarte frecventa transmisa autozomal dominant. Poate fi considerata o varianta anatomica a morfologiei limbii fara conotatii patologice

Limba prezinta pe fata dorsala numeroase santuri sau creste de marimi variabile

o      Uneori aceste santuri pot aparea si pe marginile limbii care capata un aspect franjurat

Cand volumul limbii este mare – marginile prezinta amprentele dd din zonele laterale

Santurile si fisurile sunt epitelizate – fapt ce le diferentieaza de ulceratii si eroziuni

Datorita numeroaselor anfractuozitati, limba fisurata prezinta un mediu ideal pentru staza si multiplicarea microbiana

o      Foarte frecvent limba fisurata se asocieaza cu glosita migratorie (20-40%)



Glosita migratorie (limba geografica). Aspect clinic

Este o anomalie de etiologie necunoscuta, complet benigna

Clinic:

o      Zone depapilate de culoare rosie cu contur neregulat, de dimensiuni variabile situate pe fata D sau pe marginile limbii.

o      Zonele prezinta un contur alb-cenusiu mai reliefat datorita hiperplaziei sau keratinizarii papilelor filiforme si a unor depozite care le acopera

o      Leziunea prezinta un aspect de harta

o      Forma, marimea si dispozitia acestor zone e schimbatoare in timp.

o      Uneori poate fi foarte accentuata, alteori poate disparea aproape complet

Leziunile se insotesc uneori de descuamari epiteliale

Leziunile sunt in general asimptomatice, rareori creaza o stare de discomfort (usturime)


Glosita migratorie. Aspect histologic

Se pot observa:

o      O atrofie epiteliala cu tendinta de descuamare a straturilor superficiale

o      Aplatizarea retelei papilare

o      Inflamatie cronica nespecifica in corion


Ce este limba saburala sau incarcata ?

La persoanele sanatoase pe fata dorsa a limbii apare un foarte subtire depozit fiziologic format din cell descuamate, resturi alimentare si microorganisme

o      Miscarile limbii si fluxul salivar indeparteaza permanent depozitul format

Autocuratirea este diminuata in starile febrile, afectiuni digestive, exces de fumat sau leziuni care stanjenesc miscarile limbii

o      => aparitia unor depozite mai consistente pe fata D a limbii ce dau nastere la LIMBA SABURALA

o      Aceasta stare este de cele mai multe ori tranzitorie

o      Persistenta mai indelungata poate favoriza o hiperplazie si o hiperkeratinizare a papilelor linguale cunoscuta sub numele de limba piloasa (alba sau neagra)


Enumerati factorii care duc la aparitia limbii saburale

Diminuarea autocuratirii:

o      Febra

o      Afectiuni ale tubului digestiv

o      Exces de fumat

o      Leziuni ale mucoasei bucale care stanjenesc miscarile limbii

o      Reducerea ocazionala a fluxului salivar


Cui se datoreaza aparitia limbii negre piloase.

Limba neagra piloasa apare frecvent in urma unor tratamente locale cu AB care pot favoriza dezvoltarea unor germeni anaerobi producatori de pigment.

Aspectul brun-inchis poate fi datorat si oxidarii keratinei de pe papilele filiforme hiperplazice.

Afectiunea odata aparuta se poate autointretine

Datorita suprafetei sale neregulate si numeroaselor sale interstitii, fisuri, neregularitati, constituie un bun mediu pentru dezvoltarea germenilor anaerobi

Unii specialisti considera limba neagra piloasa ca fiind de cauza idiopatica

In aparitia limbii piloase au fost incrimiate:

o      Cauzele generatoare de leucoplazii

o      Fumatul

o      Diversi factori iritativi locali

o      Tulburarea echilibrului florei microbiene locale

Tratamentul limbii negre piloase

Tratamentul este in general nesatisfacator

Cam pot fi decelati factorii cauzali – eliminarea lor duce la disparitia modificarilor

Cand cauzele aparitiei sunt necunoscute este necesar un tratament local:

o      Antiseptice: clorhexidina, violet de gentiana

o      Substante mucolitice

o      Keratinolitice – acid salicilic 5-10%

o      Cauterizarea superficiala a suprafetelor hiperplazice si raclarea cu chiureta

Poate persista un numar de ani sau poate disparea spontan


Ce este glosita mediana romboidala? Aspect clinic

Este o anomalie congenitala sau o varianta structurala

Se prezinta sub forma unei mici proeminente rotunde sau ovalare situate in 1/3 posterioara a fetei D a limbii inaintea V`uluiu lingual

Suprafata este neteda sau boselata, fara papile

Este de culoare mai rosie si in general asimptomatica

Uneori zona poate fi plata, nereliefata

Uneori glosita romboidala este confundata cu o leziune tumorala sau ca o forma candidozica cronica


Ce sunt varicele sublinguale

Sunt anomalii venoase ce se prezinta sub forma unor traiecte dilatate, sinuoase situate pe fata V a limbii

Mai frecvente la pacientii in varsta

Situate imediat sub mucoasa, pot fi atinse in cusrul unor manevre stomatologice => sangerari importante


D. Leziunile elementare


Macula. Definitie.

Macula este o zoa circumscrisa, plana de coloratie diferita de mucoasa

Diametru 1-2 mm pana la cativa cm

In general : culoare mai inchisa decat mucoasa normala si pot fi:

o      Rosii, rosii brune, brune spre negru

Pot prezenta un contur net sau mai putin bine delimitat


Petesiile – echimozele. Definitie



Sunt extravazar sangvine in tesuturi de natura traumatica sau metabolica

Caracteristic este k ele nu dispar la vitropresiune


Papula. Definitie

Papula este o leziune redusa, cu forma bine circumscrisa

Diametru 1-5 mm

Are o forma rotunda sau ovala

Suprafata poate fi ascutita sau plana

Culoarea – alb cenusiu sau roz


Ce este o eruptie papulara?

O eruptie papulara consta intr`un numar mare de papule, extinse pe o are mai mult sau mai putin intinsa si avand dispozitii diferite

O eruptie papulara poate fi uneori foarte densa, leziunile conflueaza in placi sau retele



Placile sau placardele- definitie

Placile sau placadele sunt leziuni mai mult sau mai putin proeminente, ferme, bine delimitate

Culoare gri, albicoasa sau rosiatica

Dimensiuni 5 mm -> cativa cm

Suprafata poate fi rugoasa sau neteda, fisurata sau uneori cu aspect verucos

Consistenta poate fi supla, asemanatoare mucoasei, sau mai crescuta, mai aspra


Veziculele –definitie

Vezicula este o mica leziune circumscrisa 2-5 mm proeminenta ce contine o acumulare de lichid

Este acoperita de un epiteliu subtiat (membrana veziculara)

Continutul poate fi clar sau rosiatic in functie de severitatea de la baza veziculei

Prin ruperea membranei => ulceratie


Bula – definitie

Bula este o leziune veziculara mare (5 mm -> cativa cm)

Membrana acoperitoare sau tavanul bulei poate fi mai subtire sau mai gros

O bula poate rezulta din confluarea mai multor vezicule sau poate evolua direct ca atare.

In cavitatea bucala bulele se sparg rapid => ulceratii


Enumerati tipurile de bule intalnite la nivelul mucoasei

Bule clare

Bule cu continut sero-hematic


Pustula. Definitie

Pustula este o leziune veziculara cu continu purulent

Apare rar la nivelul cavitatii bucale


Eroziunea. Definitie

Eroziunea este o pierdere de substanta a mucoasei ce nu afecteaza stratul germinativ

Are in general un contur neregulat sau linear

Are culoare rosie datorita vascularizatiei din corion, mai vizibila prin epiteliul subtiat


Ulceratia. Definitie

Ulceratia este o pierdere de substanta (sau defect al mucoasei) cu intreuperea intregului epiteliu si a corionului mucoasei

Marimea ei poate varia de la cativa mm la peste 1 cm in diametru


Care sunt elementele care trebuie mentionate cand se descrie o ulceratie?

Marginile ulceratei – netede sau anfractuase, neregulate,

o      Pot fi plane sau reliefate

Fundul (sau podeaua) ulceratiei – este compusa din tes conjunctiv si fibrina cu infiltrat de PMN.

o      Poate avea aspect proliferativ granular sau un aspect galbui-purulent sau alb-galbui

Consistenta – este variabila

o      Ulceratiile cronice – consistenta mi cracute

o      Ulceratiile maligne – indurate


Atrofia epiteliului. Definitie clinica

Leziunea atrofica este practic o subtiere a epiteliului pe suprafete mai limitate sau mai extinse

Zonele de atrofie pot fi difuze sau bine delimitate

Uneori sunt mai deprimate decat epiteliul vecin

Prezinta o culoare rosie-roz, datorita vascularizatiei din corion, mai vizibile prin epiteliul subtire

Leziunile granulare – descriere

Leziunile granulare sunt leziuni de culoare rosie-inchis sau rosu viu, cu aspect proliferativ

Suprafata lor prezinta mici proeminete, priliferari de 1-3 mm si de obicei este mai ridicata decat mucoasa vecina


Nodulul. Definitie

Nodulul este o leziune circumscrisa, proeminenta a mucoasei cu diametrul de la 5 mm -> 2 cm

Rezulta din impingerea mucoasei in afara de catre o masa bine delimitata de tesut subadiacent (conjunctiv, glandular, tumoral)


Tumora – definitie

Tumora este o leziune proliferativa de marime ce porneste de la nivelul mucoasei, avand tendinta de crestere fie in afara, fie in profunzime.

Aceste leziuni cuprind neoplasmele adevarate cu trasaturi histologice speficice si pseudotumori cum sunt granulomul piogen , epulisul.

Tumorile epiteliale pot fi benigne sau maligne


Prin ce se caracterizeaza clinic tumorile benigne?

Tumorile benigne au in general o suprafata mai regulata si sunt mobile pe planurile profunde

Au un contur mai bine delimitat la palpare


Prin ce se caracterizeaza clinic tumorile maligne?

Tumorile maligne au deseori o suprafata neregulata, ulcerata si tind sa fie fixate pe planurile profunde


E.  Leziuni histologie ale epiteliului


Hiperkeratoza – definitie microscopica, tipuri de keratinizare

Hiperkeratoza este o ingrosare anromala a stratului cornos

Microscopic putem distinge:

o      Ortokeratoza = ingrosarea stratului cornos fara persistenta nucleilor

o      Parakeratoza = ingrosarea stratului cornos cu prezenta nucleilor (in stratul exfoliator)


Acantoza. Definitie

Acantoza = ingrosarea, cresterea randurlor stratului spinos de la 7-8 la peste 15 randuri de cell

Se datoreaza unui ritm mitotic accelerat

Se poate insoti de o jonctiune epitelio conjunctiva neregulata


Atrofia epiteliala – definitie microscopica

Atrofia este o subtiere de ansamblu a epiteliului produsa in special pe seama stratului spinos

Acesta poate prezenta uneori intre 2-3 randuri de celule

Stratul bazal desi in general in suferinta, este prezent


Spongionza. Definitie

Spongioza este o largire a spatiilor intercelulare din stratul spinos (edem intercelular)


Acantoliza. Definitie

Acantoliza este o pierdere a coeziunii cell din stratul spinos, ce duce la o separare a cell intre ele

Prin acantoliza se poate ajunge la un clivaj intraepitelial cu formarea unor vezicule sau bule


Papilomatoza. Definitie

Papilomatoza = adancire mare a retelei papilare

Se caracterizeaza printr`o adancire de amplare variabila a prelungirilor intercapilare in corionul subadiacent

Acest fenomen da un aspect de retea papilara adancita, neregulata


Atipiile celulare. Definitie

Atipiile celulare sunt modificari celulare izolate ce pot precede aparitia carcinomului epitelial


Displazia. Definitie

Displazia este totalitatea sau suma atipiilor celulare dintr`o leziune epiteliala

Pot fi clasificate in displazii usoare, medii sau severe mergand pana la “carcinom in situ”


Infiltratul inflamator. Definitie, tipuri de infiltrat

Definitie:

o      Infiltratul inflamator reprezinta aglomerarile ceulare formate din limfocite, plasmocite, macrofage si PMN, ce pot fi prezente in corion, in cursul anumitor afectiuni de mucoasa

Tipuri de infiltrat

o      In banda – bordeaza jonctiunea epitelio-conjunctiva

o      Difuz – ce cuprinde si straturile profunde ale epiteliului

o      Focal – aglomerari celulare relativ bine delimitate una de cealalta

o      Perivascular – dispus in jurul vaselor din corionul profund


Fibroza corionului. Definitie

Fibroza corionului reprezinta multiple aglomerari de fibre de colagen in corion

Este o crestere a numarului acestor fibre care apar foarte aglomerate

o      Cuprin aproape in intregime tesutul conjunctiv subepitelial


Hiperplazia. Definitie

Hiperplazia este o crestere in volum a unui tesut datorata cresterii nr de cell si fibre din componeta sa


Hipertrofia. Definitie

Hipertrofia este o crestere in volum a unui tesut datorata cresterii nr de vase din structura sa


F.   Leziunile cu potential de malignizare si precancerul mucoasei bucale


Leziunea premaligna. Definitie, enumerare

Leziunea premaligna este o alterare tisulara care evolueaza obligatoriu spre cancer.

Singurele leziuni recunoscute de OMS ca cert premaligne sunt:

o      Eritroplazia

o      Papilomatoza orala


Leziunile cu potential de malignizare. Definitie, enumerare

Sunt leziuni care desi nu evolueaza in mod obligatoriu spre cancer, prezinta totusi un risc degenerativ crescut, apreciat variabil de la o leziune la alta

In aceasta categorie sunt incluse:

o      Leucoplazia

o      Candidoza cronica

o      Lichenul plan bucal

o      Fibroza submucoasa



Ce reflecta gradul de displazie al unui tesut?

Gradul de displazie a unei leziuni reflecta gradul de modificare a tesutului in trecerea sa spre o eventuala transformare maligna


Enumerati atipiile legate de nucleu.

Nuclei mariti de volum = modificarea raportului nucleo-citoplasmatic

Hipercromatism nuclear = cresterea tinctorialitatii nucleului prin fizarea mai accentuata a colorantului

Modificarea formei nucleului

Pleomorfism nuclear = variatii de forma, marime si tinctorialitate


Starea premaligna. Definitie, exemple

Definitie:

o      Starea precanceroasa este o stare patologica generalizata, asociata cu un risc crescut de malignizare

Exemple:

o      Lichenul plan

o      Cheilita actinica

o      Sindromul Pulmmer-Vinson

o      Fibroza submucoasa


Enumerati atipiile legate de forma celulelor

Prezenta mai multor randuri de cell cu aspect bazaloid = asemanator cu cell bazale

Pleomorfism celular = cell cu forme anormale, marime variabila: “bizaterii celulare”


Enumerati atipiile legate de stratificarea si coeziunea celulara

Stratificare epiteliala neregulata

Keratinizari de celule sau grupuri de cell izolate in stratul spinos (diskeratoza) cu formare de perle epiteliale

Reducerea coeziunii celulare (spongioza)

Adancirea crestelor interpapilare


Enumerati zonele de risc maxim ale mucoasei bucale

Zonele de maxim risc ale CB:

o      Planseul bucal si fata V a limbii

o      Palatul moale

o      Pilierul anterior amigdalian si plica gloso-epiglotica (zona istmului faringian)


Clasificarea displaziilor dupa Banoczy si Csiba.

Usoare : 1-2 atipii

Medii : 2-4 atipii

Severe: peste 4 atipii observate


Clasificarea displaziilor dupa Boone.

Gradul 1 – displazie usoara: cell atipice, prezente predominant in 1/3 bazala a epiteliului

Gradul 2 – displazie medie: cell atipite prezente in 2/3 profunde ale epiteliului (stratul bazal + spinos)

Gradul 3 – displazie severa: alterari ce cuprind toata inaltimea epiteliului


Carcinomul in situ. Definitie

Displaziile severe sunt greu de delimitat de carcinomul in situ (carcinomul intraepitelial

Acesta este o leziune cu grad inalt de displazie, in care intreaga arhitectonica epiteliala este compromisa

Leziunea este foare asemantaore cu un carcinom la care membrana bazala este intacta.

Practic carcinomul in situ este stadiul preinvaziv al unui carcinom deja constituit


Eritroplazia.  Definitie, etiologie

Definitie

o      Este o leziune rara considerata cert premaligna, o leziune de mucoasa de culoare rosie vie, catifelata care nu poate fi incadrata in nici o alta afectiune bine definita a mucoasei

Etiologie

o      Posibilii factori cauzali ai neoplasmelor sunt raspunzatori si de aparitia eritroplaziei

o      Apare mai frecvent la marii fumatori si bautori in special in jurul varstei de 50-70 de ani

o      Sexul masculin este mai interesat (3/4 din bolnavi)


Eritroplazia.  Enumerati formele clinice

Leucoplazia patata sau eritro-leucoplazia

Forma granulara

Forma atrofica


Eritroplazia.  Forme clinice

Aspect clinic

o      Eritroplazia poate aparea in asociere cu leucoplazia => leucoplazia patata (eritro-leucoplazia)

o      Atunci cand apare ca atare, eritroplazia poate avea 2 forme clinice:

Forma granulara

Apare ca zone rosii vii, catifelate, cu suprafata neregulata, granulara

Contur neregulat, dar bine delimitat de mucoasa vecina

Pe suprafata sa pot aparea mici insule keratozice diseminate

Forma atrofica

Se prezinta ca o suprafata de mucoasa atrofica, de culoare rosie intensa

Denivelata fata de planul epiteliului vecin

Marginile neregulate, dar bine definite, inconjurand zone de mucoasa normala

Suprafata este neteda, dar uneori zonele de atrofie pot fi asociate cu zone granulare => leziuni cu aspect mixt : atrofico-granular

Leziunile sunt in general suple


Eritroplazia.  Aspect histologic

90% din leziuni prezinta aspect de carcinom “in situ” sau carcinom microinvaziv

10% format din displazii de grad mediu sau moderat

Epiteliul apare atrofic sau papilomatos cu o jonctiune e-c foarte neregulata

o      Grad inalt de displazie care intereseaza toate structurile

Corionul prezinta un infiltrat inflamator dens si o accentuare a vascularizatiei

o      Atunci cand histologic leziunea este un carcinom in situ – membrana bazala este intacta


Eritroplazia.  Diagnostic diferential

Aspect clinic asemanator cu:

o      Candidoza cronica, in faza acuta

o      Stomatitele infectioase de diverse naturi in faza lor acuta

Lichenul plan acut – forma atrofico-eroziva – forma clinica asemanatoare cu eritroplazia

Eritroplazia trebuie diferentiata si de:

o      Reactii alergice de contact

o      Forma maculara a sarcomului Kaposi

Diagnostic definitiv – biopsie



Eritroplazia.  Tratament

Tratamentul leziunilor este acelasi cu al unui carcinom cu evolutie in suprafata

o      Extirparea chirurgicala in limitele de siguranta

o      Radio sau chimioterapie

o      Electrocoagularea, chirurgia cu laser


Keratozele mucoasei bucale. Definitie

Keratozele sunt leziuni de etiologii diferite si vor fi numite conform etiologiei: keratoze lichenoide, keratoze traumatice, keratoze tabacice, etc.


Leziunile keratozice. Aspecte clinice

Leziunile keratozice pot imbraca diferite aspecte clinice

Se pot observa:

o      Papule, retele, placi, leziuni verucoase

o      Leziuni nodulare – keratoza punctata

o      Keratoza difuza

Leziunile pot fi asociate cu eritem, zone atrofice, ulceratii

Pot fi mai groase sau mai subtiri, mai transparente


Keratozele mucosei. Clasificare

Fiziologice (variante ale normalului )

o      Linia alba jugala, perle keratozice, glosita migratorie, leucoedem

Genetice

o      Nev alb spinos, maladia Darier, diskeratoza benigna intraepiteliala

Reactionale (produse de cauze locale)

o      Traumatisme cronice si parafunctii

o      Galvanism bucal

o      Keratoze ocupationale (suflatorii in sticle)

o      Keratozele actinice (cheilita actinica)

Simptomatice (in cadrul unor afectiuni bine definite)

o      Lichen plan, lupus, psoriazis, candidoza cronica, virale, sarcoidoza, sifilis

Tabacice si alte obiceiuri

o      Stomatita nicotica, keratozele produse de betel

Idiopatice (deseori displazice, in functie de zona de maxim risc)

o      Leucoplazie idiopatica, keratoza sublinguala, eritroleucoplazie, keratoacantom, carcinom


Ce sunt keratozele reactionale ?

Keratozele reactionale sunt keratoze produse de cauze locale: traumatisme cronice si parafunctii

o      Galvanism bucal, keratoze ocupationale (suflatori in sticle), keratoze actinice (chilita actinica)


Ce sunt keratozele simptomatice?

Sunt keratoze care apar in cadrul unor afectiuni bine definite: lichen plan, lupus eritematos discoid, psoriazis, candidoza cronica, virale(leucoplazia paroasa, papilomavirus), sarcoidoza, sifilis


Ce sunt keratozele idiopatice?

Sunt considerate leucoplazii propriu-zise si constituie afectiuni cu potential de malignizare sau chiar premaligne

o      Leucoplazie idiopatica, keratoza sublinguala, eritroleucoplazie, keratoacantom, carcinom


Leucoplazia verucoasa proliferativa. Aspect clinic si localizare.

Aspect clinic

o      Leziunea debuteaza sub forma unei leucoplazii plane care capata aspect de placard verucos, proliferativ, de culoare alba-cenusie sau roz

o      In alte situatii leziunea este multicentrica, sub forma de placarde multiple, exfoliate, verucoase, ce pot conflua

o      Suprafata prezinta diferite grade de keratinizare, Leziunea are consistenta supla

o      Are o tendinta de exindere lenta in suprafata sau sub o forma multicentrica

o      Clinic este asemanatoare cu carinomul verucos, spre care evolueaza treptat

Localizare

o      De predilectie este mucoasa jugala, gingiile, palatul dur si limba


Leucoplazia verucoasa proliferativa. Aspect histologic

Tabloul este variabil de la o zona la alta a leziunii

Se observa: hiperkeratoza, acantoza, papilomatoza inversa

Grade diferite de displazie in functie de zona examinata

Membrana bazala poate fi intacta sau nu

Corionul poate prezenta un infiltrat dens, limfocitar

Se descriu 4 stadii de evolutie histologica

o      Leucoplazie simpla, omogena clinic

o      Leucoplazie-hiperplazica verucoasa

o      Carcinom verucos

o      Carcinom spinocelular, de regula bine diferentiat


Leucoplazia verucoasa proliferativa. Tratament

De regula chirurgical clasic sau cu laser CO2, in functie de intiderea si sediul leziunii

Au mai fost propuse:

o      Chimioterapie cu Metothrexat asociata cu retinoizi

o      Radioterapie asociata cu interferon

Dispensarizarea pacientului este obligatorie


Leucoplazia. Definitie OMS 1978

OMS `78 – leucoplazia este definita : o pata sau placa alba, nu mai mica de 5 mm diametru, care nu poate fi inlaturata prin stergere si care nu poate fi clasificata in nici o alta boala diagnosticabila


Leucoplazia – definite 2005

Leucoplazia orala este o leziune predominant alba a mucoasei, care nu poate fi incadrata in nici un alt tip bine definit de leziuni; unele leziuni se vor maligniza


Leucoplazia – enumerati factorii etiologici

Fumatul

Asocierea fumatului cu consumul cronic de alcool

Mestecatul de tutun, singur sau asociat cu nuca de betel

Iritatiile mecanice cronice (dd ascutiti, malpozitionati, resturi radic, proteze incorecte)

Candida albicans


Rolul candidei in evolutia unei leucoplazii

In asociere cu fumatul si/sau deficit de fier are un rol sinergic in malignizarea leziunilor

Speciile de candida pot sintetiza nitrozamine ca metaboliti proprii, care pot activa diferite protooncogene ce favorizeaza transformarea maligna


Leucoplazia. Clasificarea clinica dupa OMS – 1978

Leucoplazia omogena – zone de keratinizare cu aspect uniform, plat, netede sau rugoase

Leucoplazia patata – zone keratozice cu zone atrofice erozive de culoare rosie.


Leucoplazia . Clasificarea clinica dupa Axell – 1984

4 grupe de leziuni albe keratozice

o      Acelea ce apar in cadrul unor boli cunoscute ca: lichen, lupus, sifilis, candidoza, HIV, viroze

o      Keratoze asociate cu sau datorate folosirii tutunului

o      Keratoze de cauze locale precise

o      Keratoze idiopatice

Clasificare dupa marimea leziuni

o      L1 - <2cm

o      L2 – 2-4 cm

o      L3 - >>4cm

o      Lx -> marime nespecificata


o      Leucoplazie omogena

o      Leucoplazie neomogena

Eritro- leucoplazie

Leucoplazie nodulara

Leucoplazie verucoasa


Ce este keratoza sublinguala?

Este o keratoza idiopatica a mucoasei sublinguale

Este considerata leucoplazie propriu-zisa si constituie o afectiune cu potential de malignizare sau chiar premaligna.


Stomatita nicotica – aspect clinic

Este o keratoza difuza, sitata la nivelul palatului dur

Are evolutie benigna, uneori reversibila, ce nu constituie o leziune cu potential de malignizare

Intalnita mai frecvent in india unde se practica “fumatul invers”


Leucoplazia – aspect histologic

Variabil de la o simpla keratinizarea -> carcinom in situ

In mod obisnuit putem observa:

o      Diferite grade de hiperortokeratoza sau hiperparakeratoza

o      Acantoza de grade diferite

o      Displazii epiteliale de la simple atipii la carcinom in situ

o      Jonctiune e-c neregulata

o      Corionul subadiacent poate prezenta grade diferite de infiltrat inflamator cronic ce creste proportional cu gradul de displazie al epiteliului


Leucoplazia – diagnostic diferential

Se face cu toate afectiunile ce prezinta clinic leziuni keratozice

Cele mai importante sunt:

o      Maladia Bowen si carcinomul epitelial

o      Lichenul plan bucal

o      Genodermatozele

o      Candidoza cronica

o      Leucoplazia paroasa


Ce procent de malignizare prezinta in general leucoplaziile ?

Dintre toate leziunile keratozice ale CB, leucoplazia a fost socotita ca avand cel mai mare potential de malignizare

Acest potential a fost evaluat la 3-6% cu valori estreme de la 0.1 – 20% pe o perioada de observatie de la 1 la 30 de ani


Ce legatura exista intre sediul leucoplaziilor si riscul de malignizare?

Localizarea leziunilor in zonele de maxim risc ale CB(planseu, fata V, zona pilierilor amigdalieni)

Peste 40% din leucoplaziile situate in aceste zone prezinta displazii epiteliale

Prezenta displaziilor epiteliale pare sa fie cel mai important indicator al poteintialului de malignizare


Ce trasaturi clinice si histopatologice sugereaza un risc crescut de malignizare al leucoplaziilor?

Peste 40% din leucplaziile situate in zonele de risc maxim prezinta displazii epiteliale

Tipul clinic “neomogen” sau leuoplazia “patata” – 25,9 % din totalul leucoplaziilor patate urmarita au suferit malignizari.


Ce legatura exista intre gradul de displazie al leucoplaziilor si riscul de malignizare?

Prezenta displaziilor epiteliale – desi gradul de displazie nu are o valoare prognostica certa, se pare ca exista o corelatie intre gradul de severite al acestora si dezvoltarea ulterioara a unui carcinom.

Prezenta displaziilor epiteliale pare sa fie cel mai important indicator al poteintialului de malignizare


Punctele urmarite la bilantul preliminar al unei leucoplazii

Datorita faptului k leucoplazia, ca si lezuine keratozica, apare in numeroase alte afectiuni ale mucoasei bucale, bilantul va urmari eliminarea tuturor factorilor presupusi cauzali

Primul bilant (bilantul preliminar)

o      Foaie de observatie cu depistarea obiceiurilor asociate si factorilor de risc (fumat, alcool, infectii)

o      Examen local cu consemnarea in foaia de observatie, fotografii

o      Examene paraclinice (hematologic, biochimic, microbiologic)

o      Decelarea altor factori etiologici posibili

o      Eliminarea factorilor presupusi cauzali

o      Tratament preliminar: antiinflamator local, antimicrobian, antimicotic timp de 2 saptamani

o      In aceasta etapa se vor elimina toate cauzele iritaive locale de origine dentara, protetice sau datorate unor materiale dentare

o      Se va efectua examenul micologic si tratamentul antimicotc in cazul suprainfectarii cu candida


Punctele urmarite la bilantul secundar al unei leucoplazii

Daca dupa toate etapele terapeutice preliminare, leziune nu dispare se trece la urmatoarele etape:

o      Reevaluarea clinica a leziunii (dimensiuni, aspect, modificare a aspectului initial, amelioarea sau nu a simptomatologiei subiective)

o      Biopsia – este obligatorie atunci cand leziunea persista

Ea va stabili daca este vorba de o leucoplazie sau de alta leziune de mucoasa

Se va aprecia gradul de displazie sau prezenta unui carcinom


Atitudinea medicului stomatolog in fata unei leucoplazii de mucoasa.

In primul rand depistarea leziunii la examenul extraoral

Depistarea obiceiurilor asociate si factorilor de risc prin anamneza

Eliminarea factorilor cauzali/favorizant

Tratament preliminar: aniinflamatoare locale, antimicrobiene, antimicotice

Reevaluare dupa 2 saptamani

Eventula trimiterea la examen de specialitate


Enumerati posibilitatile de tratament ale leucoplaziei bucale.

Extirparea chirurgicala

Chirurgia cu laser CO2

Criochirurgia

Tratamentele medicamentoase

Vitamina A, acidul 13-cis-retionic, beta-carotenul, retinolul, alfa-tocoferolul

Antioxidanti

Bleomicina


G.  Cheilita actinica


Cheilita actinica. Definitie, factori etiologici

Cheilita actinica este considerat o afectiune sau o stare premaligna aparuta la nivelul rosului buzei inferioase datorita actiunii indelungate a razelor ultraviolete

Apare in special la barbati, care prin natura profesiei lor sunt expusi perioade indelungate la razele solare (agricultori, pescari, constructori), in special la cei cu ten deschis

Femeile sunt mai protejate datorita profesiei sau folosii mai frecvente a cremelo de buze

Cheilita este asemanatoare keratozelor actinice ca fiziopatologie si evolutie

Rata de malignizare – 6-11%


Cheilita actinica. Aspect clinic

Leziunea apare in general dupa varsta de 40 de ani, are evolutie lenta, asimptomatica

Treptat rosul de buze capata un aspect atrofic, subtiat, uneori cu zone de eroziune

Uneori arii keratozice pot aparea in asociere cu zone de atrofie

o      In aceste situatii limita dintre rosul de buza si tegument se sterge, iar mucoasa sufera un proces de epidermizare => devine asemanatoare pielii

In alte cazuri pe epiteliul ingrosat apare o tentinta de descuamare, de exfoliere

o      Pe acest fond lezional polimorf pot aparea ulcerati sugestve pentru o leziune displazica, mai ales in cazul pacientilor fumatori


Cheilita actinica. Aspect histopatologic

Leziunea se caracterizeaza print`un epiteliu atrofic

o      Prezinta uneori zone de acantoza asociata cu hiperkeratoza

Leziunea poate prezenta displazii

Corionul poate prezenta un infiltrat inflamator cronic mai mult sau mai putin accentuat, asociat cu zone de displazie

Tesutul conjunctiv – modificare a colagenului si fibrelor elastice = elastoza solara


Ce risc major prezinta cheilita actinica ?

Afectarea importanta a cell structurilor stratului bazal duce in mod implicit la scaderea capacitatii regenerative a epiteliului in cazul cheilitei actinice

Leziunile au un grad de reversibilitate, pe care trebuie sa mizeze tratamentul

Acesta trebuie sa vizeze evitarea expunerii la soare, folosire cremelor cu factor de protectie si vitamina A





H. Carcinomul de mucoasa


Enumerati cele 3 stadii ale procesului premalign

Procesul preneoplazic este definit ca o schimbare histologica detectabila imunologic care prevesteste o evolutie maigna ulterioara a leziunii

El trebuie impartit in 3 stadii

o      Genetic

o      Incipient

o      Histologic


Ce este stadiul genetic al procesului premalign?

Stadiul genetic = alterari decelabile ale ADN-ului, asociate cu o alterare a proliferarii celulare sau produse de agentii carcinogeni externi, fara expresie epigenetica


Ce este stadiul incipient al procesului premalign ?

Stadiul incipient = modificari epigenetice moleculare sau biochimice detectabile fara schimbari histologice


Ce este stadiul histologic al procesului premalign?

Stadiul histologic = modificari decelabile la microscopia optica


Procesul preneoplazic – definitie

Procesul preneoplazic = o schimbare histologica detectabila imunologic care prevesteste o evolutie maigna ulterioara a leziunii.


Ce sunt factorii de crestere?

Cea mai mare parte a moleculelor care induc cresterea celulelor se leaga de membrana celulara prin intermediul unor receptori specifici numiti “receptori de crestere, iar moleculele respective = FACTORI DE CRESTERE.

Cei mai importanti factori de crestere cu efect asupra mucoasei bucale sunt:

o      Factorul de crestere epidermic – EGF (epidermal growth factor)

o      TGF (transforming growth factor) o citokina specifica epiteliului

Factorii de crestere pot actiona atat asupra cell vecine cat si asupra celulei care ii produce (efect autocrin)

Ei se fixeaza pe receptorii specifici de membrana (receptorii de crestere)


Receptorii de crestere – definitie

Cea mai mare parte a moleculelor care induc cresterea celulelor se leaga de membrana celulara prin intermediul unor receptori specifici numiti “receptori de crestere”


Ce este transductia?

Mesajele primite la nivelul receptorilor sunt transmise spre nucleu printr`un mecanism numit transductie

Acest mecanism cuprinde mai multe cai enzimatice intermediare, endocitoplasmatice, diferite in functie de receptorii activati


Care este primul nivel la care actioneaza agentii oncogeni?

Prima transformare celulara apare la nivel genetic



Enumerati factorii mutageni. Exemple

Factorii mutageni pot fi :

o      Spontani

o      Chimici – factorii carcinogeni chimici

o      Fizici – Rx ionizante

o      Biologici – ex: retrovirusurile purtatoare de oncogene virale


Ce este ciclul celular ?

Succesiunea proceselor de diviziune si repaus celular poarta numele de ciclu celular


Ce factori regleaza ciclul celular? Exemple

Factorii inhibitori

Factorii stimulatori

Desen p 116


Semnalele inhibitorii celulare. Clasificare, exemple

Concomitent cu semnalele de crestere exista si importante semnale inhibitorii ale cresterii celulare

Ele se impart in:

o      Extracelulare – factori inhibitori : TGF b sau IL-10

o      Endocelulare – sunt date de produsele genelor supresoare ale cresterii celulare

Rb, P53, P16

Proteina Rb este un puternic inhibitor al ciclului celular

Proteina P53 poate intrerupe ciclul celular si poate sa declanseze apoptoza in celulele anormale


Protooncogenele. Definitie, functii

Protooncogenele sunt gene prezente in cell normale, care controleaza :

o      Cresterea celulara

o      Proliferarea celulara

o      Diferentierea celulara

Proteinele produse de protooncogene actioneaza la nieveluri diferite in secventele de stimulare a cresterii celulare

o      Unele sunt peptide care stimuleaza cresterea celulara (factorii de crestere)

o      Altele sunt receptorii pentru factorii de crestere

Proteine legate de transductia intracelulara

Factori de transcriptie (nucleari)- fosfoproteinele

o      Altele pot regla sinteza de ARN-m la nivelul ADN-ului nuclear

In momentul in care o cell reia ciclul celular, cel putin 60 de gene sunt activate

Unele in reglarea transcriptiei: fos, jun

Altele in diferentierea finala a celulei : ras


Oncogenele. Definitii, functii

Oncogenele sunt protooncogene care au sufetit mutatii.

DEF: sunt gene prezente in cell umane, strans conectate de protooncogene, care au suferit mutatii ce le fac sa dea nastere la produse anormale

Mutatiile intereseaza una din cele 2 gene alele, care capata un caracter dominant => un “castig de functie”

o      Ele vor face ca celula sa se divida

Uneori, erori genetice sunt induse chiar de enzimele care asigura duplicarea ADN-ului

o      => un ADN modificat, cu portiuni fragile biochimic in zonele de crestere.

o      Aceste segmente pot fi tinta mai usoara a altor factori mutageni

o      Acesti factori mutageni pot fi spontani, chimici, fizici sau biologici.

Enumerati tipurile de mutatii care duc la aparitia oncogenelor.

Mutatii punctiforme – mutatii “ras”- cancere de colon sau mucoasa bucala

Transductie sau mutatii prin insertie – anumite retrovirusuri care pot produce alterari ale ADN-ului sau se pot integra in vecinatatea protooncogenelor

Translocatii sau rearanjari cromozomiale – limfomul Burkitt

Amplificari ce produc “multiple copii” ale protooncogenelor – c-myc, erb B


Oncoproteinele. Definitii. Functii

Produsele oncogene (oncoproteinele) sunt proteine anormale deseori foarte asemanatoare cu factorii ce regleaza cresterea celular : factori de crestere, receptori, factori de transductie

Spre deosebire de acesteia ele scapa mecanismelor de control al activitatii si nu necesita o activare extracelulara


Dati cel putin 3 exemple de oncogene.

In cancerele mamare: Erb-B2

In neoplasmele orale: bcl-1, int-2, k-ras, N-ras, c-myc si N-myc


Ce sunt genele supresoare?

Genele supresoare au fost identificate in prezent pe cromozomii 11,13,17

Ele au o actiune de reglare a oncogenelor sau posibil de producere a unor proteine cu actiune de anihilare a efectelor oncoproteinelor.


Cum actioneaza mutatiile la nivelul genelor supresoare?

Mutatiile sau delectiile in genele onco-supresoare, pot anihila actiunea lor de control tumoral.

Exista gene supresoare principale Rb si P53.

Mutatii ale genei Rb pe cromozomul 13 si inactivarea Rb-proteinei au fost observate in anumite neoplasme ca: osteosarcomul, carcinomul mamar, cancerul pulmonar


Proteina Rb – definitie, functii.

Definitie: Proteina Rb este un factor cu puternica actiune inhibitorie a cresterii celulare, care este deseori anihilat de oncogenele virale ale virusurilor papiloma umane, tipul 16-18 sau adenovirusuri

Functii:

o      inhiba cresterea celulara

o      Induce de timpuriu degradarea oncogenelor virale, impiedicand astfel aparitia mutatiilor

o      Rol important in declansarea apoptozei la cell mutante

o      Prin mutatie, proprietatile ei supresoare si reglatoare dispar, iar diviziunea celulara capata un caracter haotic


Proteina P53 – localizare, definitie, functii.

Localizare: cromozomul 17

Definitie: P53 este o proteina codata de o gena situata pe cromozomul 17, cu o puternica actiune oncosupresoare.

Functii:

o      Joaca un rol crucial in controlul genetic celular, asigurand integritatea si stabilitatea ADN`ului

o      Asigura o buna desfasurare a ciclului celular

o      Induce de timpuriu degradarea oncogenelor virale, impiedicand astfel aparitia mutatiilor

Enumerati citokinele cu efect antitumoral.

TGF b

Interferonii

IL-2

TNF a si b

Cum influenteaza inflamatia cronica oncogeneza?

Unele citokine pro-inflamatorii inhiba gena P53 care controleaza sinteza proteine P53 care are un efect oncosupresor


Trasaturile celulei maligne.

Autoproducerea si autoperpetuarea semnalelor de crestere celulara sau a factorilor implicati in caile semnalelor de crestere

Lipsa de raspuns (de sensibilitate) la semnalele inhibitorii ale cresterii celulare

Eludarea apoptozei (sustragerea celulei de la moartea celulara programata)

Capacitatea nelimitata de multiplicare (imortalizare celulara)

Angiogeneza continua

Invazie tisulara si metastazare

o      Aceste 6 caracteristici sunt comune tuturor tipurilor de malignitati, constituind trasaturi general valabile pentru toate cancerele


Enumerati fazele dezvoltarii tumorale.

M1 – prima mutatie: M1

M2 – Leziune hiperplazica cu activitate mitotica crescuta, in care mai survine o noua mutatie, M2

M3 – leziune cu displazie medie, in care apare o noua celula mutanta, M3

M4 – leziune cu grad inalt de displazie sau carcinom in situ, in care apare o noua mutatie, M4, celule cu capacitati invazive

M5 – cand noi mutatii, M5, survin in aceasta leziune deja tumorala, cell rezultate vor avea deja capacitatea de a invada tesuturile vecine si a metastaza pe cale generala


Cat la suta din leziunile premaligne pot disparea dupa eliminarea factorilor favorizanti?



Enumerati cauzele generale favorizante ale malignitatii.

Varsta si sexul

Ereditatea

Factorii imunitari – deficiente imune congenitale, dobandite sau provocate

Factorii nutritionali

o      Deficitul cronic de fier

o      Avitaminoza B

o      Alcoolismul cronic

o      Disfunctiile hepatice cronice


Ce rol are deficitul de fier in aparitia carcinomului de mucoasa.

In prezent se considera ca deficitul cronic de fier este o stare precanceroasa intrucat epiteliul nu poate avea o maturare normala

In aceste situatii intalnim foarte frecvent un epiteliu atrofic, subtire si instabil => foarte vulnerabil pentru actiunea altor factori co-carcinogeni precum fumatul sau infectia cronica cu Candida.


Rolul alcoolismului cronic in aparitia carcinomului de mucoasa

Alcoolismul cronic este frecvent asociat cu deficiente nutritive grave

Alcoolicii pot consuma pe zi ~ 900 Kcal numai din alcool => restul dietei este insuficient pentru a le furniza un aport de microelemente si vitamine necesare

Consumul de alcool duce la un deficit de absortie al vitaminelor si a unor microelemente

Dintre tipurile de alcool cele mai nocive sunt cele distilate, a caror actiune generala este asociata cu o actiune locala iritanta


Enumerati cauzele favorizante de ordin local ale carcinomului

Tutunul si alcoolul

Traumatismele cronice

Infectiile cronice specifice (sifilis tertiar, Candida)

Radiatiile

Virusi (herpetici, papilomavirus)


Ce este cancerizarea multicentrica? Dati exemple de epitelii unde aceasta poate aparea

Cancerizarea multicentrica = tentinta unor zone de mucoasa de a suferi degenerari maligne

Epitelii unde aceasta poate sa apara:

o      Epiteliul genito-urinar

o      Gastro-intestinal

o      Epiteliul cailor aero-difestive superioare (din care face parte si mucoasa bucala)


Factorii etiologici ai carcinomului dupa McCarthy si Shklar-enumerare

Predispozitia legata de ereditate si sex

Diferite modificari , alterari sau leziuni ale mucoasei bucale, care pregatesc un sol fertil degenerarilor

Factori iritativi cronici

Substante chimice cariogene, care actioneaza sinergic cu spinele iritative cronice care joaca un rol co-carcinogenetic

Virusuri care pot produce modificari ale genomului celular


Aspectul clinic al leziunilor foarte timpurii din carcinom

Leziunile foarte timpurii pot aparea ca:

o      O zona eritematoaza restransa – cu suprafata neteda sau granulara

o      O zona de mucoasa putin reliefata, neregulara, ingrosata

Fie ca un mic placard de eritro-leucoplazie

Fie ca o masa polipoasa restransa

Fie ca o mica ulceratie stearsa, nereliefata

De cele mai multe ori aceste leziuni sunt complet asimptomatice

Ele se pot dezvolta fie dintr`o leziune existenta anterior, fie pe o zona de mucoasa aparent normala.


Descrieti forma ulcerativa de debut al carcinomului de mucoasa.

La inceput

o      Ulceratii discrete, de dimensiuni reduse

o      In anumite zone ale CB (sant paralingual, fund de sac vestibular) pot aparea sub forma de fisuri, greu de observat datorita sediului, dimensiunii reduse si simptomatologiei sterse

Pe masura ce se dezvolta

o      Marginile ulceratiilor devin proeminente cu tendinta de rulare spre interior (aspect crateriform) sau cu aspect proliferativ neregulat

o      Fundul ulceratiilor maligne are un aspect granular sau burjonat acoperit sau nu cu depozite de fibrina sau resturi necrotice

o      La nivelul rosului de buza suprafata ulceratiilor poate fi acoperita cu cruste sero-hematice

Mucoasa vecina este de cele mai multe ori de aspect normal sau foarte putin congestiv

Ulceratia este nedureroasa la dimensiuni sub 1cm

La palpare:

o      Ulceratia este ferma de consistenta mai crescuta decat a lez inflamatorii si este relativ fixa pe tesuturile vecine, chiar la dimensiuni mici

o      Uneori astfel de leziuni pot prezenta la suprafata mucoasei doar o foarte mica arie de ulceratie avand tendinta de invadare profunda a tesuturilor subadiacente (tip endofitic)


Diagnosticul diferential al formei ulcerative de debut a carcinomului de mucoasa – enumerare.

Ulceratia traumatica

Aftele bucale

Ulceratiile luetice sau TBC


Descrieti forma exoftilica de debut a carcinomului de mucoasa.

Forma exoftilica = forma proliferativa

Acest tip de leziune se prezinta ca o excrescenta cu aspect papilomatos, vegetant, cu o baza larga de implantare (sesila)

Rareori poate fi pediculara

Suprafata nerebulata, cu multiple proeminente vegetante (asemanator conopidei)

La inceput:

o      Leziunea este de dimensiuni reduse -> o veruca de culoare roz-cenusie

Pe masura ce creste baza:

o      Se indureaza

o      Isi pierde mobilitatea

o      Suprafata se poate ulcera

La palpare : leziunea este indurata si nedureroasa

Pe masura ce leziunile proliferative se dezvolta, centrul lor se poate necroza, dand nastere la ulceratii, leziunea capatand un aspect proliferativ-ulcerativ


Diagnosticul diferential al formei de debut exoftilica a carcinomului de mucoasa.

Trebuie diferentiat de :

o      Papiloame sau veruci

o      Formele hiperplazice de candidoza


Carcinomul verucos – aspect clinic.

O forma particulara de carcinom cu aspect exoftilic este carcinomul verucos

Debut:

o      Leziune de dimesiuni reduse -> o veruca de culoare roz-cenusiu

Pe masura ce creste

o      Se extinde predominant in suprafata = capata un aspect proliferativ-verucos intins

o      Culoare alb-cenuiu- datorita keratinizarii suprafetei

Este un carcinom mai putin invaziv, cu evolutie mai lenta si un prognostic postoperator mai bun


Carcinomul verucos – diagnostic diferential.

Trebuie diferentiat de :

o      Papiloame sau veruci

o      Formele hiperplazice de candidoza


Descrieti forma de debut nodulara a carcinomului de mucoasa

Forma nodulara = endoftilica, cu infiltrare in profunzime

Aceasta leziune se prezinta ca un mic nodul sub mucoasa de aspect dormal

Este ferm la palpare, nedureros, cu limite neprecise in profunzime

Adera la mucoasa acoperitoare

Este o forma de debut rara, apare in special in grosimea partilor moi: limba, obraz, buze

Pe masura ce creste:

o      Invadeaza mucoasa acoperitoare, se poate ulcera => aspect ulcero-proliferativ, endoftilic


Diagnosticul diferential al formei nodulare de debut al carinomului de mucoasa

Forma nodulara trebuie diferentiata de:

o      Tumorile benigne submucoase

o      Fibrom, abces cronic, tumori ale glandelor salivare mici

o      Tumori ale tesutului muscular din profunzime

o      Carcinoamele glandelor salivare mici


Ce sunt formele de debut in suprafata de carcinom de mucoasa?

Formele de debut in suprafata sunt forme de debut atipice ale carcinomului de mucoasa, care sunt de fapt la fel de intalnite ca si cele tipice.

La inceput leziunea nu are un caracter invaziv in profunzime

Caracterul lor eset aparent bening, sunt asimptomatice si scapa deseori examenului clinic

In aceste categorii se pot descrie:

o      Forma eritroplazica

o      Forma leucoplazica


Descrieti forma de debut eritroplazica a carcinomului de mucoasa.

Este cea mai frecventa forma de debut asimptomatica a carcinomului de mucoasa

Apare mai frecvent in zonele de maxim risc al CB

Clinic:

o      Leziune eritroplazica de culoare rosie-vie, catifelata, cu aspect neted, atrofic sau granular de dimensiuni foarte reduse

o      Se extinde treptat in suprafata

o      Usturimi si arsuri apar cand dimensiunile sale cresc si leziunea se agraveaza

o      La inceput leziunea este supla, apoi devine indurata si capata un aspect ulcerat sau fisurat


Diagnosticul diferential al formei de debut eritroplazica a carcinomului de mucoasa

Arsurile banale cu alimente, substante chimice

Leziuni atrofice din candidoza sau lichen plan


Descrieti forma de debut leucoplazica a carcinomului de mucoasa

Deseori carcinomul de mucoasa poate debuta sub forma unei leucoplazii patate sau verucoase

Placardele izolate prezinta un aspect neomogen cu arii keratozice alternand cu zone atrofice sau granulare

Uneori anumite portiuni ale leziunii capata un aspect proliferativ limitat, discret indurat

Leziunile pot avea dimensiuni variabile

Se situeaza cel mai frecvent in zonele de maxim risc ale mucoasei

Cand tendinta de malignizare se accentueaza:

o      Leziunea capata un aspect proliferativ sau ulcerativ si tendinta de extindere in suprafata si profunzime


Cum se manifesta tendinta de malignizare a formei leucoplazice a carcinomului de mucoasa?

Cand tendinta de malignizare se accentueaza:

o      Leziunea capata un aspect proliferativ sau ulcerativ si tendinta de extindere in suprafata si profunzime




Prin ce se manifesta caracterul malign al formelor leucoplazice de debut ale carcinomului de mucoasa?

Caracterul displazic sau malign al formelor leucoplazice este sugerat de:

o      Aspectul patat sau verucos

o      Sediul in zonele de maxim risc

o      Absenta unor factori iritativi locali

o      Prezenta unor leziuni multiple cu dispozitie atipica

o      Lipsa simptomatologiei subiective (sau tulburari reduse la inceput)


Diagnosticul diferential al formei de debut leucoplazice de carcinom.

Leucoplazia idiopatica omogena sau patata

Leucoplaziile ca manifestari ale altor afectiuni de mucoasa

Lichen plan

Lupus eritematos cronic discoid

Candidoza cronica hiperplazica

Genodermatoze


Enumerati semnele clinice ale malignizarii

Caracterul trenant, fara tendinta de vindecare cu toate tratamentele aplicate

Tendinta de proliferare a leziunii tradusa prin ulcerarea suprafetei, accelerarea ritmului de crestere atat in suprafata cat si in profunzime, aparitia de muguru granulativi pe suprafata

Pierderea elasticitatii, supletei mucoasei, cu indurarea bazei si marginilor leziunii

Fixarea leziunii pe planurile profunde, tendinta de infiltrare a tesuturilor vecine

Aparitia durerii si tendintei la sangerare spntana a unor leziuni pana atunci asimptomatice


Enumerati tipurile de forme de debut tipice ale carcinomului de mucoasa.

o      Forma ulcerativa

o      Forma proliferativa (exoftilica)

o      Forma nodulara (endoftilica, cu infiltrare in profunzime)


Enumerati tipurile de forme de debut atipice ale carcinomului de mucoasa.

o      Forma eritroplazica

o      Forma leucoplazica


Ce este citologia exfoliativa – tehnica de prelevare, metode de colorare.

Citologia exfoliativa foloseste examenul produsului reziltat prin raclarea superficiala a leziunilor etalat pe lama, fixat si colorat dupa diferite tehnici:

o      Papanicolau

o      May-Grundald-Giemsa

Prelevarea se face direct cu ajutorul lamei sau cu ajutorul unei spatule

Frotiul obtinut si colorat este examinat la microscom

Modificarile cell observate pot fi sau nu sugestive pentru dg de malignitate

Astfel de modificari care tradeaza caracterul neoplazic al leziunii sunt:

o      Modicifari nucleare

o      Modificari ale morfologiei celulare


Descrieti modificarile celulare dupa Papanicolau aparute in clasa II si III.

Clasa I – absenta cell atipice

Clasa II – cell anormale, dar fara semne de malignitate (prezente in special cell inflamatorii)

Clasa III – cell cu atipii minore, sugestive, dar neconcludente pentru malignitate



Descrieti modificarile celulare dupa Papanicolau aparute in clasa IV, V.

Clasa IV – cell atipice izolate sau grupate, extrem de sugestive pentru malignitate. Paralel pot aparea cell inflamatorii

Clasa V – cell atipice in numar mare, cu anomalii importante prezentand un net caracter de malignitate


Care este procentul de acuratete diagnostica al metodei Papanicolau?

Valerian Popescu: 72 %

Watanabe: 87%

PapeL 86 %


In ce tip de leziuni este indicata citologia exfoliativa?

Leziunile bucale ale dermatozelor buloase – cel mai frecvent intalnit – pemfigusul vulgar

Afectiuni virale ale mucoasei bucale

Stomatita herpetica


Enumerati substantele folosite in coloratia intravitala

Metodele Lahm-Schiller cu Solutie de Lugol

Impregnarea cu Acrydin oranj

Coloratia cu albastru de toluidina


Pe ce principiu se bazeaza coloratia cu albastru de toluidina.

Coloratia cu albastru de toluidina se pazeaza pe proprietatea albastrului de toluidina de a se fixa pe materialul nuclear (ADN) in special al celulelor canceroase

Intensitatea coloratiei este proportionala cu densitatea si marimea nucleilor pe unitatea de volum lezional

Metoda:

o      Se aplica colorantul prin tamponarea leziunii

o      Pacientul clateste gura cu apa

o      Se sterge leziune cu solutie de acid acetic 1%

o      Clateste din nou cu apa si se citeste rezultatul (sub 60)


Coloratia cu albastru de toluidina – aspect clinic in leziunile maligne si benigne.

Intensitatea coloratiei este proportionala cu densitatea si marimea nucleilor pe unitatea de volum lezional

Leziunile benigne se coloreaza in albastru palid, iar culoarea dispare cupa stergere cu acid acetic 1%

Leziunile maligne se coloreaza in albastru inchis, culoare nu dispare prin sergere si se mentine si dupa 24 de ore


Ce este citologia prin periaj? Avantaje

Metoda are avantajul ca furnizeaza mai mult material tisular, ameliorand astfel calitatea frotiurilor, comparativ cu metoda Papanicolau

Pentru prelevare se folosesc mici perii circulare aspre, cu diametru < 1cm, cu care se freaca prin rotatie suprafata leziunii

Peria va recolta material din toata grosimea epiteliului, abordand astfel toate straturile

Materialul recoltat este cufundat in lichid de fixare odata cu peria.

Lichidul se centrifugheaza, iar produsul rezultat este etalat pe lama si colorat

Examinarea lamelor se face fie prin metode optice clasice fie prin analizorul de imagine

Un alt avantaj al metodei este ca din materialul prelevat se poate face o paleta larga de investigatii


I.61 Ce sunt markerii tisulari? Valoarea lor prognostica

- markerii tisulari sunt factori de suprafata sau intracitoplasmatici

- dupa ei se poate evalua riscul degenerativ al leziunilor cu potential de malignizare


Enumerati markerii intratisulari.

Intracitoplasmatici

o      Citokeratinele

o      Proteinele legate de keratinizare

o      Proteinele desmozomale

Markerii nucleari

o      Markerii de proliferare celulara: PCNA, Mib-1 si Ciclina D

o      Cantitatea de ADN

o      LOH (lost of heterozygocy) = evaluare starii heterozigotice

o      P53

o      Markerii de oncogeneza: genele Ras, grupul C-erbB-1

o      Regiunile de organizare nucleolara: AgNORs


Prin ce mecanisme actioneaza oncogenele in aparitia cell maligne?

Altereaza genele care controleaza cresterea si diviziunea celulara

Codeaza receptorii de crestere anormali care emit semnale permanente

Codeaza sinteza de proteine care activeaza permanent transductia

Perturba factorii de transcriptie nucleara


Ce se intelege prin pierderea starii heterozigote la nivelul leziunilor premaligne.

In oncogeneza apar inca de timpuriu modificari genetice progresive (neobservabile histologic) la nivelul a 2 situsuri cromozomiale specifice : 3p14 si 9p21.

Cu cat pierderea de material genetic este mai mare la acest nivel cu atat riscul de malignizare este mai crescut

Pierderea starii heterozigotice este apreciata astfel

o      Scazuta – atunci cand nu se obs modificari genetice

o      Mijlocie – atunci cand exista pierderi de material genetic pe bratele scurte ale cromozomilor 3 si 6

o      Mare – atunci cand apar pierderi genetice la nivelul 3p si 9p insotite de pierderi si la nivelul altor cromozomi (4,8,11,13,17)

Pierderea starii heterozigotice (LOH) = pierdere de material din genom intr`una din perechile de cromozomi


La ce nivel au fost observate modificari cromozomiale in leziunile premaligne ?

3p14

9p21

4q, 8p, 11q, 13q, 17p


Definiti leziunile premaligne cu risc genetic redus

o      Scazuta – atunci cand nu se obs modificari genetice


Definiti leziunile premaligne cu risc genetic mediu

o      Mijlocie – atunci cand exista pierderi de material genetic pe bratele scurte ale cromozomilor 3 si 6


Definiti leziunile premaligne cu risc genetic mare

o      Mare – atunci cand apar pierderi genetice la nivelul 3p si 9p insotite de pierderi si la nivelul altor cromozomi (4,8,11,13,17)


Definiti corelatia dintre indicele LOH si forma clinica a leziunilor premaligne

Cu cat pierderea de substanta genetica din genom este mai mare – creste riscul de malignizare si recidivare a leziunii premaligne



Enumerati carateristicile fundamentale ale cell maligne

Autoproducerea si autoperpetuarea semnalelor de crestere celulara sau a factorilor implicati in caile semnalelor de crestere

Lipsa de raspuns (de sensibilitate) la semnalele inhibitorii ale cresterii celulare

Eludarea apoptozei (sustragerea celulei de la moartea celulara programata)

Capacitatea nelimitata de multiplicare (imortalizare celulara)

Angiogeneza continua

Invazie tisulara si metastazare

o      Aceste 6 caracteristici sunt comune tuturor tipurilor de malignitati, constituind trasaturi general valabile pentru toate cancerele


Prin ce factori se exercita actiunea oncogenica a fumatului ?

Nitrozo-pirolidina – in alimentele afumate

Nitrozo-nor-nicotina – produsa prin arderea tutunului

o      Genereaza produsi oxidanti endocelulari cu efect mutagen asupra ADN-ului

o      Au actiune inhibitorie asupra cell NK


Ce este stomatita nicotica?

Stomatita nicotica este o forma particulara de keratoza intalnita la nivelul palatului dur

Se prezinta sub forma unei keratinizari difuze, generalizate a palatului dur si mucoasei alveolare

Pe suprafata ei se observa mici puncte rosii (orificiile de deschidere a gl salivare mici)

Apare la marii fumatori, nu este o leziune premaligna, evolutia ei fiind benigna si eventual reversibila


Prin ce se exercita actiunea favorizanta oncogena a infectiei cu Candida Albicans?

Se considera ca prezenta Candidei pe suprafata leziunilor displazice bucale s-ar datora unei suprainfectari, fiind consecinta unei slabe aparari locale

o      Candidoza cronica hiperplazica produce ea insasi leziuni leucoplazice, care pot fi considerate leziuni cu potential de malignizare

o      Clinic, leziunile candidozice au deseori un aspectpatat, dovedindu`se ca au frecvent un grad mediu sau crescut de displazie ceea ce evolueaza catre carcinom

o      Aparitia carcinomului este mai frecventa pe leucoplaziile candidozice decat pe alte tipuri de leucoplazii

o      Infectiile cronice cu Candida perturba metabolismul celulelor epiteliale, incat pot duce la displazii si carcinom


Ce virusuri si ce tipuri sunt implicate in oncogeneza?

Virusul herpetic – de tip 2

Virusul papiloma (HPV) – din totalul de 70 de tipuri de HPV, virusuri oncogene sunt considerate :

o     


Ce produse medicamentoase pot favoriza oncogeneza?

Apele de gura cu continut alcooli folosite excesiv mai ales dupa perioade de fumat intens

Produsele de albire a dintilor – prin perioxidul de hidrogen folosit





Radiatiile ultraviolete-rol, leziuni produse

Radiatiile ultravilote au un efect mutagen bine cunoscut

Este dovedit ca exista o lunga perioada de latenta intre expunerea la radiatii si aparitia neoplasmului

Riscul este proportional cu timpul de expunere si marimea dozei

In sfera maxilo-faciala, radiatiile produc cheilita actinica, care este incadrata in grupul starilor premaligne

o      Apare mai frecvent la persoanele care lucreaza multi ani in aer liber (constructori, agricultori, pescari)

o      In special la persoanele blonde cu pelea deschisa la culoare

In mediul urban mai fecvent – neplasmele de faringe si limba

In mediul rural mai frecvent – cancerele de buza


Enumerati factorii celulari intracitoplasmatici

Intracitoplasmatici

o      Citokeratinele

o      Proteinele legate de keratinizare

o      Proteinele desmozomale


Enumerati factorii celulari celulari

Markerii nucleari

o      Markerii de proliferare celulara: PCNA, Mib-1 si Ciclina D

o      Cantitatea de ADN

o      LOH (lost of heterozygocy) = evaluare starii heterozigotice

o      P53

o      Markerii de oncogeneza: genele Ras, grupul C-erbB-1

o      Regiunile de organizare nucleolara: AgNORs


Ce este o leziune aneuploida?

Leziune aneuploida = leziune in care continutul de ADN nu este multiplu exact al continutului diploid normal

Leziunile aneuploide prezinta un risc de malignizare de 80% pe un timp de urmarire mediu de 8 ani

Nu intotdeauna leziunile aneuploide prezinta si aspecte displazice la MO

Ele prezinta un prognostic prost, cu recidive locale si tendinta de aparitie multicentrica a noi leziuni


Gena P53. Actiuni.

Gena P53 face parte din genele supresoare ale malignitatii

Are un rol fundamental in stabilitatea genomului si in reglarea ciclului celular

Poate bloca proliferarea celulara

Poate induce apoptoza in cell alterate genetic

Poate inhiba angiogeneza






I.     Lichen plan bucal

Care este evenimentul primar patologic in lichenul plan bucal?

Evenimentul primar patologic in lichenul plan este alterarea vacuolara sau hidropica a celulelor bazale

Aceasta afectare pare a fi rezultatul unui proces imun mediat celular, in care sunt implicate cell Langerhans, macrofagele si cell T.


Enumerati cele 5 grupe etiologice ale lichenului plan bucal

Reactii lichenoide ca raspuns la materialele dentare sau iritatii de diverse naturi = Reactii lichenide de contact

Eruptii lichenoide mucoase si cutanate dupa medicamente

Eruptii de lichen in boala de “Grefa contra primitor”

Lichenul plan asociat cu diverse afectiuni generale

o      Asocierea cu diabetul biochimic sau manifest (sindromul Grinspan)

o      Asicierea cu hematopatiile cronice

o      Asocierea cu alte afectiuni autoimune (lupus, pemfigoid, colita ulcerativa)

Lichen plan idiopatic – cel mai des intalnit


Ce tipuri de leziuni keratozice pot aparea in lichenul plan bucal

Papule

o      Mici proeminente keratozice, reliefate, albe de 1-2 mm diam, diseminate sau grupate

Retele (forma reticulara)

o      Apar ca striatii keratozice liniare sau ramificate dispuse in retele (aspect de dantela)

Placarde (sau placi)

o      Sub forma unor zone keratozice de intindere variabila, albe, sidefii cu suprafata neteda sau rugoase

o      Pot rezulta din confluarea unor papule sau retele


Descrieti leziunile reticulare din lichenul plan bucal

Leziunile reticulare apar ca striatii keratozice liniare sau ramificate, dispuse in retele (aspect de dantela)

Aceste retele pot fi mai laxe sau mai dense, dispuse linear – ramificat, sau confluand in placarde

Uneori leziunile reticulare iau nastere din fuzionarea unor papule dense

o      Leziunile astfel formate capata un aspect reticular – papular reliefat, pe un fond de mucoasa normala

o      Este forma tipica de eruptie lichenoida recenta

Alteori leziunile reticulare sunt fine, densa, sterse, nereliefate si ocupa suprafete intinse de mucoasa

o      Este aspectul tipic de lichen plan medicamentos


Enumerati tipurile de leziuni clinice intalnite in lichenul plan bucal

Leziuni keratozice (papule, retele, placarde)

Leziuni atrofice (gingivita descuamativa)

Leziuni erozive sau ulcerative

Leziuni buloase sau veziculare


Ce este gingivita descuamativa?

Atunci cand leziunile atrofice apar la nivelul gingiei fixe dau nastere unei forme clinice particulare : GINGIVITA DESCUAMATIVA

Leziunile atrofice = apar k zone eritematoase de epiteliu subtiat, izolate sau intricate cu leziuni reticulare, papulare sau erozive

Aspect clinic:

o      Leziuni atrofice intinse, situate in special pe versantul Vestibular al gingiei

o      Uneori leziunea poate prezenta un ameste de leziuni atrofice, reticulare sau keratozice nespecifice

o      Alteori atrofia alterneaza cu eroziuni, keratoza si ulceratii => gingivita descuamativa nespecifica

Diagnosticul diferential al gingivitei descuamative

Maladii buloase autoimune

Pemfigus

Pemfigoidul benign

Lupus eritematos discoid


Prin ce se caracterizeaza formele acute de lichen plan bucal

Forma acuta este o forma lezionala intinsa caracterizata prin:

o      Leziuni multiple foarte dense pe unitatea de suprafata

o      Mai mult de 3 zone diferite ale CB interesate de diferite tipuri de leziuni

o      Prezenta de multiple eroziuni sau ulceratii asociate (leziuni acute)

o      Tulburari functionale importante (masticatie, fonatie) ce genereaza suferinte bolnavilor


Ce se intelege prin polimorfismul leziunilor de lichen plan bucal

Pot aparea leziuni de o mare varietate clinica, care pot simula numeroase alte afectiuni de mucoasa:

o      Eritroplazie

o      Leucoplazii patate

o      Afectiuni buloase

o      Carcinom cu debut in suprafata

Polimorfismul face uneori dificil un diagnostic diferential


Enumerati localizarea leziunilor de lichen plan bucal in ordinea frecventei

Mucoasa jugala – peste 90% din cazuri

Fata Dorsala a limbiii

Gingiile

Zona retromolara

Mucoasa labiala

Rosul de buze

Planseul bucal – rar

Fata Ventrala a limbii – foarte rar


Enumerati trasaturile histologice ale lichenului plan bucal

Leziunile se caracterizeaza prin hiperkeratoza sau parakeratoza

Acantoza de grade variabile sau atrofie

Degenerescenta vacuolara a stratului bazal

Infiltrat celular cronic cu dispozitie in “banda” situat in corionul superficial

Jonctiunea epitelio-conjunctiva este deseori modificata

Prelungirile interpapilare pot fi deformate cu aspect globulos, papilomatos sau ascutit

Papilele corionului apar largite, moficate, cu aspect “in cupola”


Diagnosticul diferential al formelor keratozice de lichen plan bucal.

Leucoplazii

Candidoze cronice

Keratoze reactionale de diferite naturi

Genodermatoze


Diagnosticul diferential al formelor asociate si erozive de lichen plan bucal

Carcinoame cu debut in suprafata

Eritroplazii sau eritro-leucoplazii

Candidoze acute sau cronice

Lupus eritematos discoid


Diagnosticul diferential al formelor eroziv-ulcerative de lichen plan bucal

Toxidermiile buloase

Dermatozele buloase autoimune (pemfigus, pemfigoid)

Aftozele acute

Ulceratiile virale


Care este procentul de malignizare al lichenului plan bucal?

Sub 1 -> 15 % pe un timp de urmarire de 4,5 – 7,5 ani


Enumerati grupele de medicamente utilizate in tratamentul lichenului plan bucal

Corticoizii = tratamentul de electie

Retinoizii = derivati de vitamina A

Imunosupresoarele (ciclosporina)

Tacrolimus sau derivatii sai


Enumerati elementele care pledeaza pentru natura autoimuna in lichen plan

Predominanta la sexul feminin

Debut la varsta adulta

Curs cronic

Asociere cu alte afectiuni autoimune

Prezenta de clone celular T autocitotoxice


Numiti cauza care produce debutul afectiunii in lichenul plan bucal

Debutul afectiunii este produs de modificarea configuratiei antigenice a celulelor bzale, insotita de o secretie anormala de citokine

Ca urmare ele sunt agresate si induse in apoptoza de catre cell T citotoxice activate


Ce tip de reactie imunitara si ce celule sunt implicate in fiziopatologia lichenului plan?

Reactia imunitara este o reactie autoimuna mediata celular

Fiziopatologia leziunilor de lichen plan graviteaza in jurul a 3 grupuri de celule

o      Keratinocitele si cell Langerhans

o      Celulele T helper CD4+

o      Celulele T citotoxice CD8+


Enumerati celulele implicate in fiziopatologia lichenului plan bucal

Fiziopatologia leziunilor de lichen plan graviteaza in jurul a 3 grupuri de celule

o      Keratinocitele si cell Langerhans

o      Celulele T helper CD4+

o      Celulele T citotoxice CD8+


Ce rol au limfocitele T citotoxice in aparitia leziunilor de lichen plan bucal?

Cell T citotoxice pot declansa apoptoza cell bazala in lichen plan prin urmatoarele mecanisme:

o      Secretia de TNFa, care se fixeaza pe membrana keratinocitelor

o      Activarea receptorilor de apoptoza

o      Secretia de enzime proteolitice (granzime), introduse endocelular prin perforine.




J.    Lupusul eritematos cronic discoid


Enumerati modificarile umorale observate in lupusul eritematos

Aparitie de:

Anticorpi

Celule lupice

Complexe antigen-anticorp circulante


La ce nivel se fixeaza selectiv complexele imune circulante din lupusul eritematos

Complexele circulante se fixeaza pe membranele bazale din:

o      Glomerulii renali

o      Vasele sangvine

o      Plexul coroid

o      Pielea si mucoasele


Descrieti leziunile cutanate din lupusul eritematos discoid

Sunt intalnite mai frecvent la nivelul fetei, gatului si mainilor

Nasul si obrajii sunt sediul caracteristic al leziunilor din cadrul lupusului eritematos sistemic – dispozitie “in fluture”

Leziunile cutanate se prezinta:

o      Sub forma unor placarde eritematoase de forma discoida, bine conturate , cu margini hiperpigmentate si cu suprafata acoperita de scuame aderente

o      Pe masura ce leziunile se extind in sens centrifug, centrul se vindeca cu formare ce cicatrici depigmentate, atrofice

o      Rosul de buza este afectat relativ frecvent, odata cu pielea si mucoasa CB


Descrieti leziunile bucale din lupusul eritematos discoid

Se prezinta ca arii sau placarde eritematoase cu centru atrofic sau ulcerat

Centrul este inconjurat la periferie de arboratii keratozice fine cu dispozitie radiara

Marginile keratozice sunt mai reliefate

o      Prezinta o vascularizatie mai accentuata cu dispozitie de asemenea radiara

Leziunile sunt in general bine delimitate cu un contur neregulat, eritematos

In ansamblu ele apar alcatuite dintr`o intricare de zone atrofice si hiperkeratozice, foarte asemanatoare cu cele din lichenul plan, fiind mai putin extinse


Enumerati localizarile de predilectie ale lupusului eritematos discoid

Localizarea de predilectie este mucoasa jugala

Urmata de:

o      Gingii

o      Palat

o      Rosul de buze


Care sunt metodele complementare de diagnostic histochimic si imunologic in lupusul eritematos discoid?

Coloratia PAS

o      Pune in evidenta prezenta colagenului degenerat in corion, ingrosari ale m bazale si ale peretilor vasculari

Imuno-fluorescenta directa

o      Pune in evidenta depozite de imunoglobuline (IgG, IgM, IgA) cu dispozitie granular liniara, de`a lungul membranei bazale


FOAIA DE OBSERVATIE

Foaia de observatie

Cuprinde totalitatea informatiilor referitoare la un pacient, precum si datele legate de tratamentele si evolutia afectiunilor pentru care acesta se prezinta


Partea generala

Datele de identificare

Adresa exacta sau domiciluil

Situatia familiala

Originea geografica

Profesia actuala si anterioara

Factorii de risc:

a.      Profesionali

b.     Fumat

c.      Alcool

d.     Socuri psihice

e.      Factori de risc oncologic sau boli autoimune

De cine este trimis: medicul, serviciul


Anamneza propriu-zisa

Motivele prezentarii

o      Durere

o      Tulburari functionale

o      Aparitia unor formatiuni sau leziuni la nivelul CB

durerea/usturimea poate fi localizata/iradiata, continua/intermitenta, declansata de anumiti factori sau legata de anumite situatii

leziunile sau formatiunile observate pot fi difuze sau bine delimitate

o      tulburarile functionale

se pot instala brusc sau treptat, diferite grade de intensitate

Istoricul afectiunii

o      Momentul debutului

o      Felul debutului (brusc, insidios)

o      Evolutia simptomatologiei (continua, discontinua, asociata cu alte tulburari locale sau generale)

o      Tratamentele urmate

o      Alte afectiuni asociate, factori agravanti sau care duc la ameliorarea simptomatologiei

o      Starea actuala – apreciata de bolnav

Antecedentele familiale (heredo-colaterale)

o      Afectiuni similare in familie

o      Afectiuni grave care pot fi corelate cu starea prezenta a pacientului (diabet, neplasne, afectiuni genetice, psihice)

Antecedentele personale fiziologice (APF)

o      Nasterile

o      Sarcina prezenta

o      Tulburile pre si port menopauza

o      anticonceptionalele

Antecedentele personale patologice (APP)

o      Toate afectiunile importante, spitalizari, operatii, accidente

o      Bolile aparetelor digestiv, circulator, respirator, uro-genital, sistem nervos, sistem endocrin, dermato

o      Alergii, infectii ORL, infectii reumatismale, boli de colagen , boli hemato, boli infectioase

o      Antecedente oncologice

o      Antecedente psihiatrice

La afectiunile semnalate de pacient in antecedente se vor consemna:

Data diagnosticarii

Tratamentele efectuate

Rezultatele, recaderile, starea prezenta


Examenul clinic

Examenul clinic general

o      Pe aparate si sisteme

Examenul loco-regional

o      Examenul exobucal

Inspectia:

Col tegumentelor, proportia etajelor, prezenta unor leziuni

Palparea

Reliefuri osoase, consistenta partilor moi, sinusuri, ATM

Grupele ganglionare (nr, marime, consistenta, mobilitate, aderenta pe pl profunde)

Examen clinic al gl salivare exobucal

o      Examenul endobucal

Inspectia:

Aspectul mucoasei tuturor zonelor CB (jugale, labiale, limba, planseu, istm farinian, fosa tonsilara, reguinea retromolara, proces alveolar, palat dur si moale)

Palparea

Consistenta si elasticitatea partilor moi

Examenul glandelor salivare

Examenul dento – parodontal

Pentru fiecare tip de leziune exista un mod specific de descriere:

Keratoza

o      Sediu, dimensiune, aspectul suprafetei, marginile, conturul, gradul de transparenta, dispozitia tipica sau atipica, limitata/difuza, simetrica/asimetrica

Ulceratie

o      Sediul, dimensiunea, unica sau multipla, conturul, marginile, fundul, tendinta la sangerare, aspectul mucoasei vecine, consistenta, tendinta de infiltrare in profunzime

Tumora

o      Sediul, dimensiunea, suprafata, sesila sau pediculara, daca are un aspect exo sau endoftilic

Vezicula

o      Sediul, marimea, unica sau multipla, continutul, grosimea plafonului, tendinta de clivaj, forma ulceratiilor lasate dupa spargere

Examenele complementare

o      Hematologice

o      Biochimice

o      Microbiologice

o      Imunologice

o      Examenele anatomo-patologice

o      Ex. radiografice






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }