QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente medicina

Mase de ambalat



Mase de ambalat


GENERALITATI

CONDITII IMPUSE

CLASIFICARE



Masa de ambalat= amestec de substante ce poate fi prelucrat plastic, iar dupa priza se transforma intr- o masa rigida si rezistenta la temperaturi inalte

Tiparul= cavitate de forma si dimensiuni egale cu macheta din ceara, obtinut prin operatia de ambalare a machetei

-dupa preparare sa prezinte o stare de plasticitate

-dupa priza sa devina o masa solida, nedeformabila

-materialul sa prezinte un timp de priza adecvat, relativ scurt

-sa fie usor de manipulate

-sa aibe o granulatie foarte fina, pentru a reda cu maxima precizie toate detaliile machetei

-sa reziste la temperatura de topire a aliajelor dentare, din care se confectioneaza restaurarea metalica

-sa sufere o dilatare egala cu a aliajului in stare topita, pentru ca dupa racire sa compenseze contractia acestuia

-sa nu se combine cu metalul sau aliajul sis a nu ii influenteze compozitia si structura, deci sa prezinte stabilitate chimica

-sa fie poroase, pentru a permite iesirea gazelor atunci cand aliajul topit patrunde in tipar

-sa reziste la presiunea de introducere a metalului fluid si la socuri, fara sa se fisureze sau sparga

-dupa obtinerea tiparului si turnarea piesei metalice, masa de ambalat sa poata fi indepartata rapid de pe suprafata metalului

-deoarece tiparul este intotdeauna distrus dupa procesul de turnare, materialul trebuie sa prezinte un prÍt de cost accesibil

-dupa materialul din care sunt confectionate: mase pentru restaurari protetice acrilice si metalice

-dupa tipul de liant continut: mase de ambalat pe baza de sulfati, fosfati, silicate, mase de ambalat ceramic si alte sisteme

-functie de aliajele utilizate la turnare: mase pentru aliaje nobile, aliaje nenobile si pentru lipire cu loturi (solidarizare stalpi si corp punte/coroana)


1 Mase de ambalat pe baza de sulfati

COMPOZITIE

INDICATII

MOD DE PREZENTARE

TEHNICA DE LUCRU

PROPRIETATI

-componenta de baza este sulfatul de calciu

-gipsuri

-au in component 3 (trei) categorii de materiale: material termorezistente (minerale din grupa cuarturilor), lianti (gipsurile- semihidrat α si β) si materiale de adaos (borax ,clorura de sodium, clorura de potasiu si clorura de litiu, pulberea de grafit si substante colorante)

-confectionarea tiparelor in care se vor introduce rasini acrilice si aliaje nobile

-fixarea intr- o anumita pozitie a pieselor protetice care trebuie lipite , ca modele duplicat

-sistem bicomponent: pulbere si lichid

-proportia de pulbere si lichid este indicata de fabricant fiind diferita de la un tip de masa de ambalat la altul

Tiparul protezelor acrilice se realizeaza folosind drept masa de ambalat gipsurile pentru turnat modele tip II (mai rar) si tip III (Moldano)

Tiparul protezelor metalice realizate din aliaje pe baza de aur utilizeaza o gama variata de mase de ambalat ca:

-Luster- Cast (Kerr): gips + cristobalit , temperatura inalte

-Cristobalite- Inlay (Kerr): gips natura,l folosita la piese protetice mici si de precizii foarte mari (inlay, onlay)

-Novo- Cast (Frankonia): masa de ambalat speciala, pe baza de gips pentru aliaje nobile

-Super- Span (Jelenko): masa de ambalat foarte precisa; gips + cristobalit; modele duplicat si incrustatii

Restaurarile protetice ce urmeaza a fi lipite cu lot vor utilize tot mase de ambalat pe baza de sulfati


Reguli de manipulare:

In ceea ce priveste alegerea masei de ambalat se recomanda:

-utilizarea maselor de ambalat a caror expansiune generala la temperatura de utilizare sa fie de 15%

-pentru confectionarea modelului se utilizeaza un material mai dur

-pentru ambalarea in vacuum se utilizeaza un material cu un timp de priza prelungit

-pentru piesele turnate din aliaje nobile turnate pe baza de Ag- Pd se utilizeaza mase de ambalat cu adaosuri (nu se utilizeaza masele pe baza de grafit)

-respectarea riguroasa a raportului pulbere/lichid, in proportia indicate de fabricant

-pastrarea pulberii in ambalaje ermetic inchise si inchiderea etansa a flaconului in care se afla depozitata

-inainte de utilizare agitarea flaconului cu pulbere pentru omogenizare

-utilizarea vacuum malaxorului si a masutei vibratoare

-daca pulberea s- a hidratat si timpul de prize s- a prelungitinseamna ca masa de ambalat este expirata


Ambalarea machetelor restaurarilor acrilice:

1.Ambalarea orizontala:

-se introduce gips dur in interiorul machetei

-se scufunda machete orizontal, cu fata orala in jos, in pasta de gips dur ce umple prima jumatate a conformatorului (mufei, chiuvetei), suprafata vestibulara ramanand libera

-dupa prize gipsului se hidrateaza (izoleaza) suprafata gipsului primei jumatati a chiuvetei si se asambleaza si a doua jumatate a conformatorului, care se umple tot cu pasta de gips dur

-izolarea tiparului cu solutii alginice (Izodent sau Pectizol)

-introducerea pastei de acrilat


2.Ambalarea vertical:

-macheta de ceara este introdusa vertical, cu marginea incizala in jos, pana la nivelul marginii cervical, in pasta de gips ce umple prima jumatate a conformatorului

-se hidrateaza (izoleaza) gipsul

-se asambleaza a doua jumatate a conformatorului

-se prepara o noua cantitate de pasta de dinti

-se toarna gipsul in interiorul machetei de ceara si in a doua jumatate a conformatorului

- dupa priza gipsului urmeaza incalzirea si desfacerea celor doua parti a conformatorului, intr- o parte observandu- se cavitatea tiparului si in cealalta bontul artificial din gips


3.Ambalarea machetelor protezelor totale sau partiale acrilice: se face prin una din cele 4 (patru) metode: directa, indirecta, mixta si prin injectare


3.1Ambalarea directa (cu val):

-modelul si macheta dupa izolare sunt introduse in pasta de gips depusa in prima jumatate a conformatorului

-se acopera cu gips fetele vestibulare si ocluzale ale dintilor artificiali, realizandu- se astfel valul

-dupa priza gipsului se hidrateaza (izoleaza) gipsul din prima jumatate a chiuvetei prin introducere in apa la temperatura camerei

-se asambleaza al doilea inel al conformatorului

-se completeaza conformatorul cu gips


3.2Ambalarea indirecta (fara val):

-modelul si machete sunt cuprinse in ambele jumatati ale conformatorului

-izolarea modelului si introducerea lui impreuna cu machete in pasta de gips ce a fost depusa in prima jumatate a conformatorului, astfel incat gipsul ajunge doar pana la marginile machetei

-asamblarea celei de a doua jumatati a chiuvetei si turnarea pastei de gips in a doua jumatate a conformatorului

3.3Ambalarea mixta:

- se realizeaza prin combinarea celor 2 (doua) metode descries mai sus: intr- o zona machete este ambalata cu val iar in rest dupa metoda fara val


Tehnica de injectare:

-pentru aceasta metoda exista conformatoare special, prevazute cu un rezervor si canale de injectare a rasinilor

-se folseste pe cale industriala


Ambalarea machetelor pieselor protetice metalice:

-tiparele pieselor protetice metalice se pot realize prin mai multe moduri:

Ambalare intr- un singur timp (simpla, intr- un singur material)

Ambalare in doi timpi (cu miez in 2 (doua) materiale)

Ambalare in vid

Ambalare vibratorie

Ambalarea machetelor pieselor protetice de mare intindere si precizie

-metoda de realizare a ambalarii depinde de felul obiectului turnat, de precizia dorita, de dotarea si conditiile existente in laboratorul de tehnica dentara


Ambalarea machetei intr- un singur timp:

-utilizeaza un singurtip de masa de ambalat si conformatoare speciale cu capac


Ambalarea machetei in 2 (doi) timpi (cu nucleu/miez):

-se realizeaza un nucleu de masa de ambalat specifica aliajului din care se va turna piesa protetica ce cuprinde machete si tijele de turnare

-se umple restul conformatorului cu o masa de ambalat nespecifica (nisip+ gips+ apa)

-este o metoda care nu se mai aplica


Ambalarea in vid:

-necesita aparatura speciala

-confera exactitate mare peretilor tiparului

-este posibila ambalarea simultana a mai multor machete

-necesita mase special de ambalat cu fluiditate speciala


Ambalarea machetelor pieselor protetice de mare precizie si intindere:

-se utilizeaza pentru macheta scheletului metalic a protezei sceletate sau a unei punti totale

-pentru evitarea aparitiei deformatiilor in timpul indepartarii machetei de pe modelul de gips

-machetarea se realizeaza pe model duplicat (realizat prin turnarea masei de ambalat intr- o amprenta duplicatoare)


-temperatura nu va depasi 700 C


Mase de ambalat pentru confectionarea tiparelor necesare turnarii aliajelor nobile:

aceste mase sunt de 3 (trei) tipuri:tip I- inlay termic; tipII- inlay higroscopic; tip III- proteza partial, termic

Proprietati fizice:

timpul de priza: intervalul cuprins intre inceperea amestecarii si momentul solidificarii

-duritatea sirezistenta masei de ambalat: depinde de felul si cantitatea liantului, adaosuri, marimea particulelor si proportia lichid pulbere

-porozitatea

-granulatia particulelor

-defectele de suprafata

-modificarile de volum:

1.Expansiunea de priza: dilatare liniara, cu atat mai mare cu cat continutul de pulbere de gips este mai mare. Valoarea ei variaza intre 0,1- 0,6%

2.Expansiunea higroscopica: se produce atunci cand cand masa de ambalat este in contact cu apa. Suma expansiunilor de priza si higroscopica este de 2- 4 ori mai mare decat expansiunea de priza

3.Expansiunea termica: trebuie sa fie suficient de mare pentru a compensa intreaga contractie si trebuie sa se produca la o temperatura apropiata de temperatura la care apare contractia semihidratului (procesul de preincalzire si incalzire in vederea turnarii aliajului)

4.Contractia termica: apare dupa turnare cand masa refractara si agentul de legatura sufera un process de contractie dupa o curba de contractie usor diferita de curba de expansiune termica


FACTORII CARE INFLUENTEAZA COMPORTAMENTUL VOLUMETRIC AL MASELOR DE AMBALAT


1.Timpul de imersie: timpul scurs intre preparare si imersie (pentru obtinerea unei expansiuni higroscopice maxime) are effect asupra valorii totale a expansiunii

2.Proportia lichid/pulbere: determina o expansiune higroscopica redusa iar cu cat masa de ambalat are o consistenta mai scazuta cu atat este mai scazuta expansiunea sa termica

3.Cantitatea de silice si modificatiile utilizate: daca raportul silice/sulfat de calciu este crescut expansiunea higroscopica creste dar scade rezistenta masei de ambalat. Expansiunea termica este cu atat mai mare cu cat cantitatea de cuart din masa de ambalat este mai mare

4.Dimensiunea particulelor de silice: efect nesemnificativ asupra expansiunii higroscopice

5.Influenta materialelor de adaos: sarurile in special clorurile pot influenta semnificativ expansiunea termica

6.Vechimea masei de ambalat: expansiunea higroscopica se modifica odata cu vechimea masei de ambalat. Ambalajul de masa de ambalat se va mentine inchis ermetic

7.Spatularea: prelungirea spatularii creste expansiunea higroscopica a masei de ambalat

8.Temperatura baii de apa: are un efect redus asupra expansiunii higroscopice ce poate fi neglijat


2 Mase de ambalat pe baza de fosfati

COMPOZITIE

INDICATII

MOD DE PREZENTARE

TEHNICA DE LUCRU

PROPRIETATI

-substanta ceramica, care se intareste la temperatura ridicata si confera rezistenta la temperatura ridicata

-materiale care reactioneaza cu ionii fosfat la temperatura camerei

-materiale solubiule in apa care produc ionul fosfat

-poate fi adaugat carbon pulberii doar cand aliajul utilizat este pe baza de aur

-confectionarea tiparelor in care se vor turna aliaje metalice cu punct de topire ridicat (oteluri inoxidabile, stelite Co- Cr, aliaje pentru tehnologia metalo- ceramica, aliaje pe baza de paladiu- argint)

-sistem bicomponent: pulbere si lichid

Este identica cu cea de la masele de ambalat pe baza de sulfati, utilizate pentru ambalarea machetelor pieselor protetice metalice cu urmatoarele diferente:

-datorita duritatii dupa prize materialului se recomanda folosirea inelelor de plastic in ambalare in locul celor metalice, ce se indeparteaza dupa ce materialul a facut priza inaintea preincalzirii

-tiparul este incalzit intre 1000- 1100 C

-spre deosebire de masele de ambalat pe baza de sulfati, masele de ambalat pe baza de fosfati sunt puternic influentate de caldura, care scurteaza timpul de priza

1.Expansiunea de priza: dilatare liniara, cu atat mai mare cu cat continutul de solutie de silice coloidala (utilizata in locul apei) este mai mare. Valoarea ei variaza intre 0,4- 0,5%.

2.Expansiunea higroscopica: In amestec cu apa expansiunea higroscopica este neglijabila. Utilizarea solutiei de silice creste considerabil rezistenta masei de ambalat

3.Expansiunea termica: trebuie sa fie suficient de mare pentru a compensa intreaga contractie


FACTORII CARE INFLUENTEAZA COMPORTAMENTUL VOLUMETRIC AL MASELOR DE AMBALAT


1.Timpul de priza: priza este puternic influentata de temperatura. Cu cat amestecul este mai cald cu atat priza va fi mai rapida

2.Proportia lichid special/apa si precizia de suprafata: prin cresterea raportului lichid special/apa utilizat pentru preparare, se evidentiaza o crestere a preciziei suprafetei turnate indiferent de tipul de masa de ambalat utilizata. Precizia suprafetelor turnate depinde si de aliajul utilizat si de procedeul de turnare folosit

3.Porozitatea: daca se utilizeaza cantitati crescute de lichid special, se obtine o porozitate crescuta

4.Rezistenta: creste in timpul incalzirii si atinge maximul la 900 C dupa care scade la temperaturi ridicate


AVANTAJE SI DEZAVANTAJE


Avantaje:

-capacitate de rezistenta la temperaturi cuprinse intre 900- 1300 C

Dezavantaje:

-nu pot fi utilizate pentru turnarea unor aliaje care necesita temperature mai mari de 1375 C

-porozitate scazuta

-deteriorarea peretilor tiparului cand se utilizeaza o cantitate mare de pulbere (aceasta reactioneaza cu vaporii din aer)


3 Mase de ambalat pe baza de silicati

COMPOZITIE

INDICATII

MOD DE PREZENTARE

TEHNICA DE LUCRU

PROPRIETATI

-contin gelul de silice ca agent de legatura ce se transforma la incalzire in cristobalit

-ambalarea machetei componentei metalice a protezelor scheletatedin aliaje de aur

-ambalarea machetelor pieselor protetice ce vor fi realizate din aliaje cu interval de topire ridicat

-sistem bicomponent: pulbere si lichid (apa sau lichid special)

-in prezent apa a fost inlocuita cu un lichid special continut in doua flacoane: un flacon contine solutie de silicat solubil in apa iar celalalt flacon contine solutie de acid clorhidric

Inainte de utilizare, trebuie amestecate cantitati din fiecare flacon cu lichid. Amestecul va fi pastrat o perioada de timp in conformitate cu prescriptiile fabricantului astfel incat sa poata avea loc procesul de hidroliza


Tehnica propriu- zisa este aceeasi cu cea prezentata la masele de ambalat pe baza de sulfati

1.Expansiunea de priza: este de 0,3- 0,4%

2.Expansiunea termica: este pronuntata, se poate controla la temperature mai mari de 350 C, la 1150 C aceasta expansiune este aproape liniara

3.Porozitatea: este practic neglijabila (permit elininarea gazelor din peretii tiparului in timpul procesului de preincalzire, incalzire), se obtin detalii foarte fine

4.Rezistenta: au o rezistenta foarte scazuta fapt pentru care se armeaza cu rasini si cleiuri speciale


AVANTAJE SI DEZAVANTAJE


Avantaje:

-natura inalt refractara

-reactia de priza se face cu modificari dimensionale minime

-grad inalt de expansiune termica

-obtinerea de detalii precise ale piesei protetice finite

Dezavantaje:

-atentie deosebita in manipulare

-rezistenta scazuta in stare initiala si incalzita

-predispuse la fracture in timpul procesului de incalzire si turnare


4 Mase de ambalat ceramice

sunt considerate a fi deosebit de rezistente la temperaturi forte inalte

se utilizeaza pentru confectionarea modelelor care vor fi arse direct, masele dento- ceramic utilizate pentru restaurari protetice integral ceramice


5 Alte tipuri de mase de ambalat

mase de ambalat pe baza de oxid de magneziu introduce de japonezi ce actioneaza atat ca agent de legatura cat si ca masa refractara (reactia dintre oxidul de magneziu si apa)

masa de ambalat fosfatica, ins ape machete se aplica mai intai un strat subtire de oxid de magneziu, zirconium sau itriu

mase de ambalat fosfatice. Dupa incalzire sunt de aproximativ 2 (doua) ori mai rezistente la compresiune. Expansiunea lor termica la 800 C, este de 80% din a masei fosfatice


Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }