| Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie | 
| Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica | 
| Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza | 
| Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana | 
| Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing | 
| Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie | 
| Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism | 
DEFINITIE
| Insuficienta hepatica acuta este un sindrom clinico-biologic de etiologie diversa, ce apare in urma necrozei hepatocitare masive, compromitand functiile ficatului: detoxifiere, endocrina si metabolica. | 
ETIOLOGIE
| Cauze | Varsta | ||
| < 3 luni | > 3 luni | ||
| Infectioase | virus hepatic B virus hepatic C virus hepatic A virus Ebstein-Barr virus citomegalic virus herpes simplex rubeola congenitala lues congenital |  |  | 
| Metabolice | tirozinemie ereditara galactozemie intoleranta la fructoza boala Wilson |  |  | 
| Vasculare | ficatul din soc boala veno-ocluziva |  |  | 
| Autoimune | hepatita autoimuna cu celule gigante si anemie hemolitica alte hepatite autoimune |  |  | 
| Maligne | leucemie acuta infiltrare hepatica maligna |  |  | 
| Toxice | Paracetamol ciuperci necomestibile Halotan Acid valproic Izoniazida Rifampicina |  |  | 
frecvent ++ putin frecvent + rar + foarte rar
ANAMNEZA
| antecedente heredocolaterale sugestive antecedente personale patologice: boli cu posibila afectare hepatica medicatie hepatotoxica in antecedente debut la 8 saptamani de la simptomele specifice si nespecifice | 
CLINIC
| semne nespecifice: alimentatie dificila (sugar), anorexie, varsaturi, dureri abdominale, icter progresiv, foetor hepatic encefalopatie hepatica (vezi stadializare) sindrom hemoragipar: hemoragii cutaneo-mucoase, digestive, cerebrale; CID + fibrinoliza (faze tardive) | 
| Stadializarea clinica a encefalopatiei hepatice | |||
| Stadiul | Semne clinice | EEG | |
| I | perioade de letargie, confuzie, euforie, tulburari somn-veghe | Normal | |
| II | dezorientare temporo-spatiala, agitatie alternand cu somnolenta, tulburari de comportament, asterix | Ritm lent, unde θ | |
| III | stupoare (trezire doar la stimuli), poate raspunde la stimuli auditivi dar mai slab la stimuli vizuali, hiperreflexie | Ritm foarte lent | |
| IV | A | coma profunda (flasca), raspunde la durere prin postura de decorticare / decerebrare, reflexe arhaice +, reflex cornean + / reflex fotomotor +, convulsii | Unde δ de amplitudine scazuta | 
| B | fara raspuns la durere | ||
PARACLINIC
| Sange | Urina | Alte investigatii | 
| HLG glicemie (scazuta) ionograma (hiponatremie, hipocalcemie) ASTRUP TGP, TGO (1000 VN) γ-GT, BT, BD, amoniemie (crescuta) hemostaza: TP, INR, TPTA, timp proconvertina, timp proaccelerina, fibrinogen electroforeza (hipoalbuminemie) lipidograma α-fetoproteina uree, creatinina (crescute) serologie virala toxicologie | sumar ionograma toxicologie | toxicologie aspirat gastric radiografie toracica ecografie abdominala ECG ecografie cardiaca EEG CT craniu | 
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
| come neurologice / come de alte etiologii intoxicatii cu droguri psihotrope coagulopatii de alte etiologii sindrom Reye soc hemoragic | 
EVALUAREA SEVERITATII (in functie de IP)
| Forma | IP (% din VN) | 
| Usoara |  | 
| Medie |  | 
| Severa |  | 
| Letala | < 10 | 
Factori de prognostic sever (criterii de transplant hepatic)
| encefalopatie stadiul III sau IV icter prelungit cu BT > 15 mg% INR > 4 TP > 60 sec, necorectabil dupa administrare de vitamina K1 TPT > 20 sec fata de martor hipoglicemie severa acidoza metabolica severa albumina serica < 2,5 g% ascita refractara la diuretice hemoragie din varice esofagiene necontrolata cu scleroterapie colesterolemie < 100 mg% | 
COMPLICATII
| edem cerebral hemoragii masive hipoglicemie IRA sindrom hepato-renal tulburari electrolitice, acido-bazice infectii (respiratorii, urinare) insuficienta respiratorie acuta tulburari de ritm cardiac hipotensiune arteriala deces | 
MONITORIZARE
| Clinic ■ | Admisie | Orar | 2h | 6h | 12h | 24h | Paraclinic □ | 
| TA | □ |  |  |  |  |  | HLG | 
| FC | □ |  |  |  |  |  | Ionograma serica | 
| FR | □ |  |  |  |  |  | ASTRUP | 
| SpO2 | □ |  |  |  |  |  | Uree, creatinina serica | 
| PVC | □ |  |  |  |  |  | Glicemie | 
| Diureza |  |  |  |  |  |  | TGP, TGO, g-GT | 
| Status neurologic | □ |  |  |  |  |  | BT, BD | 
| Bilant hidric |  |  |  |  |  | □ | Amoniemie | 
| Greutate | □ |  |  |  |  | □ | Hemostaza | 
| Temperatura | □ |  |  |  |  | □ | ECG | 
|  |  |  |  |  |  |  | Ecografie abdominala | 
|  |  |  |  |  |  | □ | EEG | 
| encefalopatie hepatica hemoragie digestiva insuficienta renala insuficienta respiratorie infectii severe tulburari ale coagularii hipoglicemie dificil de corectat acidoza lactica | 

 TRATAMENT
| confort termic (tendinta la hipotermie) nevoi hidrice: 1200 - 1500 ml /m2/zi - Glucoza 10 % - Na+: 1-2 mEq/kg/zi - K+, Ca++: dupa ionograma - NaHCO3 la pH < 7,10 - Tiamina, Piridoxina evita: sedative (Diazepam), corticoterapia (exceptie hepatita autoimuna) antibioterapie profilactica | 
| Combaterea hipoxiei Glasgow < 8 encefalopatie stadiul III, IV se evita in caz de coagulopatie severa Medicatie folosita pentru intubatie: Lidocaina 1 mg/kg iv (previne spasmul glotic si cresterea PIC-ului) Tiopental 1-5 mg/kg iv Rocuronium 0,6 mg/kg iv Ventilatie mecanica cu: VC 10 - 12 ml/kg PEEP = 2 mentinerea PaCO2 = 30-40 mmHg si pH < 7,50 | 
|   Encefalopatie hepatica Lactuloza 0,4-0,5 g/kg po la 1-2h pana la aparitia scaunelor apoi 0,25 g/kg la 6-8h Neomicina 100 mg/kg/zi po la 6h; maxim 4 g/zi Arginina Sorbitol 10-20 ml/kg/zi Flumazenil 20 μg /kg iv bolus, apoi 5 μg/kg/h pana la superficializarea comei limitarea aportului proteic < 0,5 g/kg/zi | 
|  
   Edem cerebral   Manitol 0,25 g /kg iv la 6h | 
|   sange proaspat 10-20 ml/kg  
   Sindrom hemoragipar 
 MT (cand trombocitele < 50.000/mm3) 2 ui/10 kg PPC 10-15 ml/kg rFVIIa 60-120 μg/kg iv la 2-3h sau 10-20 μg/kg/h | 
BIBLIOGRAFIE
1. Acker ME. Vomiting in children. A comprehensive review. In: Adv Nurse Pract, 2002, 10(1): 51-56, 68.
2. Alper G, Jarjour IT, Reyes JD,et al. Outcome of children with cerebral edema caused by fulminant hepatic failure. In: Pediatr Neurol, 1998, 18(4): 299-304.
3. Arain Z, Rossi TM. Gastrointestinal bleeding in children: an overview of conditions requiring nonoperative management. In: Semin Pediatr Surg, 1999, 8(4): 172-180.
4. Armon K, Stephenson T, MacFaul R, et al. An evidence and consensus based guideline for acute diarrhea management. In: Arch Dis Child, 2001, 85(2): 132-142.
5. Bizo A. Coagularea intravasculara diseminata. In: Urgente majore in pediatrie. Butnariu A, Bizo A, Miresteanu S. Editura National, Bucuresti, 2001: 350-355.
6. Brewster D. Dehydration in acute gastroenteritis. In: J Paediatr Child Health, 2002, 38(3): 219-222.
7. Cezard JP, Chouraqui JP, Girardet JP, Gottrand F. Drug treatment of acute infectious diarrhea in infants and children. In: Arch Pediatr, 2002, 9(6): 620-628.
8. Debray D, Devictor D. Treatment of acute liver failure in children. In: Arch Pediatr 1997, 4(6): 577-580.
9. Dhiman RK, Seth AK, Jain S, et al. Prognostic evaluation of early indicators in fulminant hepatic failure by multivariate analysis. In: Dig Dis Sci, 1998, 43(6): 1311-1316.
10. Eisenhuber E, Madl C, Kramer L, et al. Prognostic factors in acute liver failure. In: Wien Klin Wochenschr, 1998, 4,110(16): 564-569.
11. Eliason BC, Lewan RB. Gastroenteritis in children: principles of diagnosis and treatment. In: Am Fam Physician, 1998, 58(8): 1769-1776.
12. Fox VL. Gastrointestinal bleeding in infancy and childhood. In: Gastroenterol Clin North Am 2000, 29(1): 37-66.
13. Huet F. Acute diarrhea and dehydration in infants and children. In: Rev Prat, 2002, 52(2): 187-192.
14. Irish MS, Caty MG, Azizkhan RG. Bleeding in children caused by gastrointestinal vascular lesions. In: Semin Pediatr Surg, 1999, 8(4): 210-213.
15. Liebelt EL. Clinical and laboratory evaluation and management of children with vomiting, diarrhea, and dehydration. In: Curr Opin Pediatr, 1998, 10(5): 461-469.
16. McKiernan PJ. Treatment of variceal bleeding. In: Gastrointest Endosc Clin N Am, 2001, 11(4): 789-812.
17. Milla P, Cucchiara S, Di Lorenzo C, et al. Motility disorders in childhood: Working Group Report of the First World Congress of Pediatric Gastroenterology, Hepatology and Nutrition. In: J Pediatr Gastroenterol Nutr, 2002, 35 Suppl 2: 187-195.
18. Morali A. Gastrointestinal hemorrhages in children. In: Rev Prat, 1998, 15, 48(4): 411-415.
19. Peters JM. Management of Gastrointestinal Bleeding in Children. In: Curr Treat Options Gastroenterol, 2002, 5(5): 399-413.
20. Popescu V. Gastroenterologie. In: Algoritm diagnostic si terapeutic in pediatrie. Editura Medicala Amaltea, Bucuresti, 1999: 273-301.
21Rapaport SI. Coagulation problems in liver disease. In: Blood Coagul Fibrinolysis, 2000, 11 Suppl 1: 69-74.
22. Rayhorn N, Thrall C, Silber G. A review of the causes of lower gastrointestinal tract bleeding in children. In: Gastroenterol Nurs, 2001, 24(2): 77-82; 82-83.
23. Rosen P, Barkin RM. Emergency Medicine: Concepts and Clinical Practice. (IVth edition) Mosby, 1998: 1200-1212.
24. Serban M, Tepeneu P, Petrescu C, et al. Evaluarea eficientei clinice a rFVIIa in pediatrie. In: Documenta Haematologica, vol 6, nr 2, 2000: 59-65.
25. Treem WR. Fulminant hepatic failure in children. In: J Pediatr Gastroenterol Nutr, 2002, 35 Suppl 1:33-38.
	  
Acest document nu se poate descarca
	  
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: | 
| Copyright © 2025 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } | 
| Documente similare: 
 | 
| ComentariiCaracterizari
 | 
| Cauta document |