QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Patul pacientului: pregatirea si schimbarea patului, pozitiile pacientului in pat, schimbarile de pozitie ale pacientului



Patul pacientului: - pregatirea si schimbarea patului

pozitiile pacientului in pat

- schimbarile de pozitie ale pacientului


Pregatirea si schimbarea patului

Din cauza ca pacientul isi petrece majoritatea timpului de boala si de convalescenta in pat, acesta trebuie sa aiba anumite calitati.



Calitatile patului: sa fie comod, sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca atat cerintele de confort ale pacientului, cat si ale personalului de ingrijire: lungime 2 m, latime 80-90 cm, inaltimea de la dusumea pana la saltea de 60 cm; sa-i permita pacientului sa se poate misca in voie, sa nu-i limiteze miscarile, sa poata, la nevoie, sa coboare din pat, sa poata sta in pozitie sezand, sprijinindu-si picioarele comod pe podea; asistenta sa poata efectua tehnicile de ingrijire, investigatiile si tratamentul cat mai comod; usor de manipulat si curatat; confectionat din tuburi usoare din metal (vopsite in alb); asezat pe rotite prevazute cu cauciucuri, sau pe dispozitiv de ridicat prevazut cu rotite.

Calitatile somierei (partea principala a patului): trebuie sa fie confectionata din sarma inoxidabila, sa fie puternica, elastica, bine intinsa, pentru a nu ceda sub greutatea pacientului.

Tipuri de paturi

- simplu, cu somiera dintr-o singura bucata

-simplu cu rezemator mobil

-cu somiera mobila

-ortopedic-cadranul somierei confectionat din mai multe bucati

-universal

-universal pt. tratament ortopedic cu somiera mobila

-pt. sectiile de traumatologie

-diferite tipuri pt. terapie intensiva, cu aparatoare demontabila

-inchis cu plasa

-pt. sugari si copii-cu gratii mobile prevazute cu dispozitive de siguranta

Accesoriile patului

Salteaua va fi confectionata din burete, material plastic, care se curata si se dezinfecteaza mai usor; salteaua poate fi din cauciuc sau din material plastic, umplute cu apa sau cu aer, avand avantajul ca permit umflarea succesiva a compartimentelor dupa necesitate (pentru prevenirea escarelor).

Pernele trebuie sa fie in numar de doua: una umpluta cu iarba de mare, iar cealalta din burete, material plastic sau puf. Dimensiunea lor: 55 cm latime, 75 cm lungime.

Patura confectionata din lana moale, trebuie sa se poata spala usor.

Lenjeria este bine sa aiba cat mai putine cusaturi.

Lenjeria necesara: doua cearsafuri, doua fete de perna, o aleza sau traversa si musama. Cearsaful dintr-o singura bucata, dimensiunile 2,60 m x 1,50 m ca sa se poata fixa bine sub saltea. Musamaua confectionata din cauciuc sau material plastic, cu rol de a proteja salteaua de diferite dejectii se foloseste numai la anumiti bolnavi; dimensiunea 1,50 m x 1,10 m. Aleza ce acopera musamaua este confectionata din panza; va fi de aceeasi lungime, insa cu 15-20 cm mai lata decat musamaua pantru a o acoperi perfect; fata de perna, confectionata din acelasi material ca si restul lenjeriei, se va incheia cu snur pe partea laterala sau fara snur, cu deschizatura suprapusa.

Utilaj auxiliar: sprijinitor de perne, rezemator de picioare, aparatoare laterale, coviltir sau sustinatorul de invelitoare, mese adaptate la pat, agatatoarele pentru usurarea mobilizarii active.

Schimbarea lenjeriei in patul fara bolnav

Materialele necesare: cearsaf simplu, cearsaf plic, doua fete de perna, una-doua paturi, doua perne.

Efectuarea: se indeparteaza noptiera de langa pat, se aseaza un scaun cu spatar la capatul patului. Pe scaun se aseaza, in ordinea intrebuintarii, lenjeria curata, pernele, paturile, impaturite corect. Cearsaful se aseaza la mijlocul saltelei, se desface si se intinde o parte a cearsafului spre capataiul patului, cealalta spre capatul opus. Se introduce cearsaful adanc sub saltea la ambele capete. Se executa coltul: persoana asezata cu fata spre capatul patului: cu mana de langa pat prinde partea laterala a cearsafului la o distanta egala de la colt, cu lungimea partii atarnate si o ridica in sus pe langa saltea; partea de cearsaf de sub marginea inferioara a saltelei se introduce sub saltea; se lasa in jos partea de cearsaf ridicata ; se introduce sub saltea partea de cearsaf care atarna sub marginea inferioara a saltelei; celelalte trei colturi se fac dupa aceeasi procedura. Se introduce apoi sub saltea toata partea laterala a cearsafului incepand de la colturile saltelei; se intinde bine cearsaful sa nu prezinte cute. Daca este nevoie se aseaza musamaua (transversal, la mijlocul patului) si se acopera cu aleza.

Apoi se aseaza cel de-al doilea cearsaf peste care se intinde patura; marginea cearsafului dinspre cap se rasfrange peste patura. Pentru ca patura sa nu constituie o greutate asupra degetelor picioarelor pacientei, se va face o cuta atat din cearsaf, cat si din patura, astfel: se aseaza palma mainii dinspre picioare pe patura, iar cealalta mana se introduce sub cearsaf, ridicand cearsaful si patura peste palma opusa, formand astfel o cuta; se introduce apoi sub capatul de la picoare al saltelei, atat cearsaful cat si patura, apoi se aseaza colturile folosind procedura descrisa mai sus. Daca se foloseste plicul in loc de cearsaf, atunci patura se introduce in plic, dupa ce se indoaie in lungime. Se aseaza pernele introduse in fetele de perna curate.

Schimbarea lenjeriei cu bolnavul in pat

In sectiile unde pacientele sunt in imposibilitatea de a se ridica din pat, in primele zile postoperatorii, asistenta este nevoita de cele mai multe ori sa schimbe lenjeria de pat, cu bolnavul in pat. In acest scop asistenta urmareste ca bolnavul sa prezinte o stare de bine, confort fizic si psihic, si o stare de igiena permanenta. Aceasta este o ocazie ca asistenta sa comunice cu bolnavul pentru a-i da acestuia posibilitatea sa-si exprime sentimentele, sa-si usureze starea sufleteasca, sa castige increderea acesteia. Este de asemenea o posibilitate de a-l observa, de a-l mobiliza, pentru a preveni complicatiile, de a-i asigura conditii corespunzatoare de igiena, de relaxare, de odihna. Schimbarea lenjeriei patului se face de cate ori este nevoie, de mai multe ori pe zi, daca este nevoie, dar in general, aceasta se executa dimineata, inainte de curatenie, dupa masurarea temperaturii, luarea tensiunii, masurarea pulsului si toaleta bolnavului.

Bolnavii din cauza starii generale impuse de boala, nu au puterea necesara de a sta in pozitie sezanda, de aceea tehnica de schimbare a patului cu pacientul in pat, se face intorcandu-l in decubit lateral; schimbarea lenjeriei se face in lungimea patului.

Materiale necesare: aceleasi ca si pentru pregatirea patului fara pacient. In plus: paravan, sac de rufe, eventual lenjerie curata de corp si material necesar pentru a spala pacientul, daca s-a murdarit.

Lenjeria de pat se aseaza pe un scaun in ordinea prioritatii, impaturita in felul urmator: patura si cearsaful de sub patura se impaturesc fiecare in trei sub forma de armonica; aleza se ruleaza impreuna cu musamaua in lungime; cearsaful se ruleaza in lungime.

Se evita curentii de aer, se asigura intimitatea bolnavului, ferindu-l de priviri indiscrete, se asigura masurile privind asepsia.

Se anunta bolnavul asupra procedeului, se linisteste si se asigura ca manopera va fi facuta cu blandete, ca nu va fi miscat inutil, ca manevrele nu-i vor cauza dureri, solicitandu-i-se cooperarea.

Efectuarea: se face de catre doua asistente asezate de o parte si de cealalta a patului. Bolnavul ramane acoperit pana la schimbarea cearsafului de sub patura. Marginile cearsafului murdar se desfac de sub saltea de jur imprejur.

Asistenta din partea dreapta prinde pacientul cu mana dreapta in axila dreapta, il ridica usor, iar mana stanga o introduce sub umerii acestuia, sprijinindu-i capul sub antebrat. Apoi cu mana dreapta (retrasa de sub axila) trage usor perna spre marginea patului, bolnavul fiind deplasat usor in aceeasi directie. Se aseaza apoi in dreptul genunchilor bolnavului, introduce mana stanga sub genunchii acestuia flectandu-i putin , iar cu mana dreapta ii flecteaza usor gambele pe coapse. Din aceasta pozitie, se intoarce bolnavul in decubit lateral drept , sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si a genunchilor. Bolnavul se mentine acoperit. Asistenta din partea stanga ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la spatele bolnavului; sulul de lenjerie murdara se afla in acel moment alaturi de sulul lenjeriei curate. Pe jumatatea libera a patului, se deruleaza cearsaful curat, musamaua si aleza pregatite mai inainte. Se intinde bine cearsaful curat pe jumatatea libera a patului si se aseaza o perna imbracata in fata de perna curata , apoi se aduce pacientul in decubit dorsal cu multa blandete, sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si sub genunchi.

Pentru a aduce bolnavul in decubit lateral stang , asistenta din partea stanga procedeaza la fel ca si in cazul intoarcerii in decubit lateral drept: prinde bolnavul de axila stanga, o ridica usor, introduce mana dreapta sub umerii ei, ii sprijina capul pe antebrat si dupa aceeasi procedura, intoarce pacientul in decubit lateral stang aducandu-l dincolo de cele doua suluri de lenjerie. Asistenta ruleaza mai departe din partea dreapta, lenjeria murdara o indeparteaza, introducand-o in sacul de rufe murdare ; apoi deruleaza lenjeria curata si o intinde bine , iar bolnavul este adus in decubit dorsal, sprijinit de cele doua asistente. Se efectueaza colturile dupa tehnica cunoscuta. Patura de deasupra bolnavului se impatura in trei si se aseaza pe un scaun; bolnavul ramane acoperit cu cearsaful folosit pana atunci. Peste acesta , asistenta aseaza cearsaful curat impaturit anterior in trei, in forma de armonica, astfel ca una din marginile libere sa ajunga sub barbia pacientului. Colturile de sus ale cearsafului curat se tin fie cu mana, fie de catre bolnav, fie de catre o alta persoana. Cele doua asistente care sunt de o parte si de alta a patului, prind cu o mana colturile inferioare ale cearsafului murdar si printr-o miscare in directia picioarelor bolnavului, indeparteaza cearsaful murdar si acopera in acelasi timp bolnavul cu cearsaful curat. Se aseaza patura peste cearsaf rasfrangand marginea dinspre cap pe patura. Se continua aranjarea patului, se pliaza patura cu cearsaful deasupra degetelor de la picioarele bolnavului.

Pacientul poate fi asezat in pozitie sezand- schimbarea lenjeriei se face in latimea patului

Se efectueaza tot de catre doua persoane: una sprijina pacientul, cealalta ruleaza lenjeria murdara, aseaza si deruleaza cearsaful curat pregatit in prealabil.

Atentie: dupa efectuarea fiecarei proceduri, asistenta trebuie sa se asigure ca pacientul este asezat cat mai confortabil.

Uneori aleza tb. schimbata de mai multe ori /zi fara sa fie nevoie de schimbarea cearsafului.

Inafara de procedura descrisa mai sus , se mai pot folosi alte doua metode pt. schimbarea alezei:

Ridicarea pacientului cu ajutorul umarului este indicata deoarece produce o presiune intraabdominala nesemnificativa.

2 asistente:

se aseaza de o parte si de alta a patului, in dreptul bazinului pacientului

aseaza pacientul in pozitie sezand

as. isi apleaca coloana, fara garbovire, largesc baza de sustinere prin departarea picioarelor, isi flecteaza usor genunchii

as. din dr. isi fixeaza umarul dr. sub axila dr. a pacientului

as. din stg. isi fixeaza umarul stg. sub axila stg. a pacientului a.i. bratele pacientului sa se odihneasca pe spatele as.

as. isi introduc cat mai mult antebratele de la mb. superior care are umarul fixat sub axila sub coapsa pacientului

mana libera a asistentelor se sprijina pe suprafata patului mai sus de pacient pentru a asigura un punct de sprijin in plus in momentul ridicarii

la comanda uneia din as. se incepe ridicarea pacientului, ridicand treptat col. vertebrala si transferand greutatea pe piciorul aflat in partea cefalica a patului

in momentul asezarii pacientului, as. isi flecteaza din nou genunchii , astfel coloana vertebrala coboara, si aseaza pacientul confortabil

metoda de ridicare cand pacientul nu poate sa coopereze

  • asistentele asezate de o parte si de alta a patului, se apleaca spre pacient mentinand coloana dreapta, isi largesc baza de sustinere prin departarea  picioarelor
  • Bratele din partea cefalica a patului se aseaza in jurul spatelui pacientului, cat mai aproape de linia bazinului
  • Bratele dinspre picioare se introduc sub sezutul pacientului, mainile asistentelor se unesc
  • Pacientul este rugat sa-si incruciseze bratele pe piept
  • La comanda unei din asistente se efectueaza ridicarea pacientului, ridicand treptat coloana vertebrala si transferand greutatea spre piciorul situat spre partea cefalica

Pozitiile pacientului in pat

In functie de starea generala si de boala sa, bolnavul ocupa in pat o pozitie activa, pasiva sau fortata.

Pozitia activa - pacientul se misca singur, nu are nevoie de ajutor

Pozitia pasiva - pacientul nu poate sa-si schimbe singur pozitia, si-a pierdut forta fizica, are nevoie de ajutorul altei persoane; bolnavi grav, adinamici

Pozitia fortata - pacientul are o postura inadecvata; pozitia poate fi:

  1. determinata de afectiunea de baza (in tetanos, meningita)
  2. ca o reactie de aparare a organismului (in crizele de dureroase de ulcer sau in colica biliara)
  3. ca o masura profilactica in prevenirea unor complicatii (prevenirea emboliei in cazul tromboflebitei)
  4. ca masura terapeutica (folosirea aparatelor de extensie - conditie esentiala a tratamentului)
  5. alte pozitii fortate

Asistentele trebuie sa cunoasca pozitiile pe care le iau pacientii in pat, pozitia in care acestia trebuie adusi cu ocazia unor ingrijiri si examinari speciale si manoperele prin care se asigura schimbarile de pozitie.

Pozitia

Cum se realizeaza

Afectiunile/situatiile care o impun

Observatii

Decubit dorsal

Pozitia Fowler

Culcat pe spate cu fata in sus

-fara perna

-cu o perna subtire

-cu 2 perne (pozitie obisnuita si comoda)

-dupa punctie lombara

-unele afectiuni ale coloanei vertebrale (suprafata tare)

-anemii post-hemoragice

-unele afectiuni cerebrale

-pacienti slabiti

-adinamici

-operati

-Previne contractura muschilor abdominali

-Este mai confortabila cu genunchii indoiti-poz. Fowler

-mentinuta timp indelungat=dureri lombare : se introduce un sul subtire la nivelul coloanei lombare

Zone explorate: capul, gatul, toracele anterior, plamanii, sanii, inima, abdomenul, extremitatile, zonele de palpare a pulsului.

Semisezand

-culcat pe spate

-toracele formeaza cu linia orizontala un unghi de 30-45s

Se realizeaza:

-cu un nr. mai mare de perne

-cu rezemator mobil

-cu somiera articulata

Ca pacientul sa nu alunece, se aseaza sub regiunea poplitee o perna indoita sau un sul din patura invelit intr-un cearsaf rasucit la extremitati si introdus sub saltea . Sub talpi se pune un sprijinitor.

-afectiuni cardiace si pulmonare

-perioada de convalescenta

unele categorii de operatii

-varstnici

-primul ajutor dat pacientilor cu afectiuni cardiorespiratorii

-Mentinerea indelungata necesita masuri de prevenire a escarelor (colaci de cauciuc sub regiunea fesiera) si a altor complicatii.

-Este interzisa pacientilor cu

tulburari de deglutitie

comatosilor


Sezand

In pat

-trunchiul formeaza cu membrele inferioare un unghi drept

-pacientul are coapsele flectate pe bazin si gambele sunt in semiflexie pe coapse

-genunchii sunt astfel ridicati

Pozitia se realizeaza:

-prin ridicarea partii cefalice a somierei articulate (cu ajutorul manivelei)

-cu sprijinitorul de perne

-sau se vor pune 4-5 perne asezate in trepte ; capul se va sprijini cu o perna mica

-sub bratele pacientului se poate aseza cate o perna ; pt. a impiedica alunecarea  se aseaza sub regiunea poplitee o perna indoita sau un sul din patura invelit intr-un cearsaf rasucit la extremitati si introdus sub saltea . Sub talpi se pune un sprijinitor.

In fotoliu: este asezat confortabil, bine imbracat si acoperit cu patura

-in stare grava

-dispneici, in caz de pneumonii intinse

-insuficienta cardiaca

-in perioada acceselor de astm bronsic

-varstnici

-dupa anumite interventii chirurgicale (glanda tiroida)

-In vederea examinarii pacientului, pozitia sezand realizeaza expansiunea completa a plamanilor si permite o mai buna examinare a partii superioare a corpului.

-Pacientii slabiti d.p.d.v.fizics-ar putea sa nu poata sta in aceasta pozitie ; ei vor fi asezati in decubit dorsal cu extremitatea cefalica a somierei ridicata.

-Pacientii cu insuficienta cardiaca in cursul acceselor de dispnee nocturna, se aseaza de mai multe ori la marginea patului cu picioarele atarnate; sub talpi se aseaza un taburet.

Zone explorate: capul, gatul, spatele, toracele posterior, plamanii, sanii, axila, inima, extremitatile superioare.

Decubit lateral

Poate fi drept sau stg:

-culcat pe o parte

-capul sprijinit pe o singura perna

-mb. inf. flectate usor

-sau mb.inf.ce este in contact cu suprafata patului intins, iar celalat indoit

-spatele sprijinit cu o perna sau un sul sau cu rezematoare speciale

-in pleurezii

-meningite

-dupa interventii intratoracice

-dupa interventii renale

-in cazul drenajului cavitatii pleurale

Se mai impune:

in cursul efectuarii toaletei

schimbarii lenjeriei

administrarii clismelor si supozitoarelor

masurarii temperaturii pe cale rectala

pt.punctia lombara

in cursul sondajului duodenal

drenajului postural

pt.a impiedica aparitia escarelor

-intre genunchi si maleole se introduc inele de vata

-sub trohanterul mare, un colac de cauciuc imbracat

varstnicii, adinamicii vor fi intorsi la intervale regulate de 1-2-3 ore pt.prevenirea complicatiilor

daca pacientul are un mb.inf:

- paralizat

- fracturat

- dureros

- operat

acesta va fi mentinut in cursul manoperei de intoarcere de catre asistenta si asezat pe un suport pregatit in prealabil.

Zonele ce pot fi explorate : inima (decubit lateral stg) ; pozitia este ideala, pt. a auzi murmurul cu sonor redus.


Pozitie (decliva) Trendelenburg

-Decubit dorsal, eventual lateral, cu capul mai jos decat restul corpului

Se realizeaza prin:

-ridicarea extremitatii distale a patului

-diferenta intre cele 2 extremitati ale patului  poate varia de la 10 la 60cm

-sub capul pacientului se poate pune o perna subtire

-se protejeaza capul pacientului cu o perna asezata vertical la capataiul patului

-pentru evitarea alunecarii de pe masa de operatie, pacientul este fixat in chingi sau rezematoare speciale de umar

-pe masa de operatie in cazul sincopelor din cursul anesteziei generale

-in anemii acute

-pt.autotransfuzii

-pt.oprirea hemoragiilor membrelor inf.si organelor genitale feminine dupa interventii ginecologice

-dupa rahianestezie

-pt.a favoriza drenajul secretiilor din caile respiratorii superioare

favorizeaza o buna circulatie pentru centrii vitali

in decubit lateral se aseaza at.cand este pericol de aspirare a secretiilor

Pozitie procliva (Trendelenburg inversat)

- oblica cu capul mai sus

- pentru extensia coloanei cervicale (tratament ortopedic)


Decubit ventral

- culcat pe abdomen

- capul intr-o parte pe o perna subtire

- membrele superioare asezate la stga si la dr.capului

- cu fata palmara pe suprafata patului

- cu degetele in extensie

Sub glezne:

- o perna cilindrica

Sub torace si abdomen se pot aseza perne subtiri, moi

- in paralizia unor grupuri musculare; hemiplegie

- in escare extinse

- drenarea unor colectii purulente

- inconstienti

- este pozitia de noapte pt.sugari si copii mici

- nu este posibila fara perna pt.anumite boli cardiace si pulmonare

Pozitie ginecologica

decubit dorsal

cu genunchii indoiti

coapsele indepartate

Se poate realiza:

in pat

pe masa de examinare

- pe masa ginecologica care are sprijinitor pt.mb.inferioare, iar sub placa de sezut are o tavita mobila

pt.examene ginecologice si obstetricale

faciliteaza introducerea speculului vaginal-valvelor

pt.examinari rectale (rectoscopie, tuseu rectal)

- Examinarea se face dupa golirea vezicii urinare si a rectului

- pozitie jenanta si inconfortabila

- nu se prelungeste prea mult examinarea

- pacienta tb.mentinuta bine acoperita

Pozitia genupectorala

pacientul asezat pe genunchi, acestia fiind usor indepartati

aplecat inainte

pieptul atinge planul orizontal (masa de examinat)

- pt. explorarea zonei rectale

- este o pozitie jenanta, inconfortabila

- pacientii cu artrita sau alte deformari articulare nu o vor putea practica



Schimbarile de pozitie ale pacientului

Pot fi : active (le executa pacientul singur) si pasive (pacientul necesita ajutor).

Schimbarile pasive se efectueaza la pacienti : adinamici, imobilizati, inconstienti, paralizati, cu aparate gipsate etc.

Principii de respectat

-sunt necesare 1-2 asistente

-as.tb.sa adopte o pozitie potrivita pt. a putea ridica pac.cu mai multa usurinta si cu un efort fizic mai mic

-prinderea pacientului se face precis si sigur cu toata mana , asezand palma pe suprafata corpului pac.a.i. suprafata de contact sa fie cat mai mare

-asezarea as.cat mai aproape de pat (de pac.)cu picioarele departate pt.a avea o baza de sustinere cat mai mare genunchii flectati, coloana vertebrala usor aplecata (ac.poz.asigura protejarea col.vertebrale a as.prin diminuarea compresiunii asupra discurilor intravertebrale si asupra corpului vertebrei, permitand as.sa utilizeze forta coapsei si a gambei, impulsionand toata energia ei spre picioare; prin flectarea genunchilor, automat centrul de greutate coboara, a.i.pozitia este mult mai convenabila pt.a efectua mai usor un efort cu membrele sup.si inf.).

Cele mai frecvente miscari pasive prin care se schimba pozitia bolnavului in pat
sunt:

1. intoarcerea bolnavului din decubit dorsal in decubit lateral si inapoi.

2. aducerea bolnavului in pozitie sezanda la marginea patului

3. readucerea la loc a bolnavilor care au alunecat jos de pe perna

1. Intoarcerea bolnavului din decubit dorsal in decubit lateral si inapoi

Asistenta se aseaza la marginea patului spre care va fi intors bolnavul:

indoaie bratul bolnavului din partea opusa peste celalalt

asistenta se aseaza cu fata in dreptul toracelui bolnavului avand piciorul dinspre capataiul patului asezat mai inaintea celuilalt

isi flecteaza usor genunchii, se apleaca si prinde cu mana umarul din partea opusa, iar cu cealalta mana prinde soldul bolnavului

as.trece greutatea corpului ei dinspre mb.inf.plasat mai in fata inspre mb.aflat mai in spate si intoarce bolnavul spre ea

in timpul acestei miscari as.isi flecteaza bine genunchii.

Readucerea in decubit dorsal se face de catre 2 asistente:

- ambele asistente se aseaza de aceeasi parte a patului in spatele pacientului

- as.asezata la capul pacientului prinde pac.sub axila, cea mai apropiata de suprafata patului si-i sprijina capul pe antebrat

- cealalta as.introduce o mana sub bazinul pacientului

- cu mainile ramase libere ele intorc pacientul

2. Aducerea bolnavului in pozitie sezanda la marginea patului

Exista 3metode:

As.se aseaza la marginea patului cu fata spre pacient:

plaseaza piciorul care se afla langa pat mai in urma celuilalt

bratul dinspre pat al as.ramane liber pana in mom.ridicarii pacientului

celalalt brat, as.il trece peste umarul pac.si plaseaza mana (palma) intre omoplatii acestuia

pt.a ridica pac.as.isi basculeaza greutatea corpului dinspre piciorul aflat in fata spre piciorul plasat mai in spate, flectand genunchii in acelasi timp

cu bratul liber isi fixeaza ca punct de sprijin marginea patului.

Astfel centrul de greutate al as.contrabalanseaza greutatea pacientului.

As.se aseaza la marg.patului:

cu mana dinspre extremitatea distala a patului prinde regiunea axilara a pacientului, iar cu cealalta mana il imbratiseaza din spate, sprijinindu-i capul pe antebrat

pac.daca starea ii permite se poate sprijini de bratul as.sau de gatul acesteia, imbratisand-o

pac.in stare grava= 2 as.

as.se aseaza de o parte si de alta a patului

ele incruciseaza antebratele in regiunea dorsala a pacientului, asezand palmele pe omoplatii   pacientului

cu cealalta mana prind pacientul sub axila

la comanda uneia dintre ele ridica pacientul in pozitie sezand, cu o singura miscare.

3. Ridicarea pacientului pe perna

Se executa de catre 2 pers. asezate de o parte si de alta a patului, cu fata usor intoarsa spre capul patului:

isi largesc baza de sustinere prin departarea picioarelor si plasarea acestora unul in fata celuilalt (cel dinspre extremitatea distala a patului fiind plasat mai in spate)

indoiesc bratele pacientului peste abdomen

introduc mana dinspre capul patului sub omoplatii pacientului cu palma in sus

cealalta mana o introduc sub regiunea fesiera a pacientului, unde mainile celor doua persoane se unesc

isi flecteaza genunchii

la comanda uneia dintre ele se ridica pacientul, folosind metoda membrelor inferioare prin trecerea greutatii de pe un picior pe altul

pt.a usura efortul de ridicare cele 2pers. se pot sprijini cap in cap

Readucerea pacientului pe perna se poate face si de catre o singura pers. daca pacientul poate sa se ajute flectandu-si genunchii si impingand cu picioarele sprijinite pe suprafata patului

Important:

pt.usurarea miscarii pac.este importanta balansarea corpului as.de pe un picior spre celalalt in directia mobilizarii pacientului (transferand greutatea prin impingere)

explicam intotd.pac.clar ce se face cu el si ce colaborare asteptam de la el

urmarim atent pacientul in tot timpul manoperei, asigurandu-ne ca se afla in pozitie confortabila


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }