Decontaminarea microbiana in profilaxia infectiei

DECONTAMINAREA MICROBIANA IN PROFILAXIA INFECTIEI

Obiective

Dupa studiul acestui capitol va trebui sa fiti in masura:

A diferentia ce este murdar de ce este curat, ce este steril de ce este contaminat si cum se mentin separate aceste calitati.

A identifica cele trei conditii de risc al contaminarii in spitale.

A corela aceste conditii de risc cu nivelul eficientei agentilor decon­taminand.   

Sa identificati contaminarile survenite in activitatea si convietuirea din spitale.

Sa actionati pentru remedierea contaminarii prin:

● alegerea metodei si tehnicii adecvate de decontaminare;
  ● pregatirea materialului pentru decontaminare;

● efectuarea corecta, dupa caz, a urmatoarelor tehnici: o sterilizare la autoclav sau la etuva, o sterilizare chimica, o sterilizare fractionata, o dezinfectie prin fierbere sau la etuva, o dezinfectie chimica;

● controlul eficientei sterilizarii;

● efectuarea corecta a conservarii prin pasteurizare sau prin refrige­rare.

In capitolul precedent am vazut importanta pe care o are pentru profilaxia infectiei bararea microorganismelor patogene in calea lor spre gazda receptiva. Pentru aceasta esentiale sunt prevenirea contaminarii si deconta­minarea microbiana a elementelor de mediu care pot vehicula infectia.

1. CATEVA DEFINITII

Specificarea actiunii antimicrobiene se face prin sufixele -cid pentru actiunea letala, si static pentru actiunea inhibitoare, care se adauga la numele categoriei microbiene. De ex., efecte bactericide, sporocide, virulicide, fun­gicide, bacteriostatice etc.

Contaminare: depunerea microbilor pe o suprafata sau intr-o substanta.

Decontaminare: actiuni de indepartare sau distrugere, partiala sau totala, a microbilor contaminati.

Murdar: orice suprafata cu urme de substante straine: praf, "jeg', sange, puroi, fecale, urina etc. pe obiecte, lenjerie, tegumente, maini, pereti, dusumele, instrumente s.a. In spitale "murdar' inseamna intens contaminat.

Curat: orice suprafata sau obiect bine spalat. Spalarea inlatura o data cu murdaria o buna parte din microorganisme. De aceea "curat' inseamna mai putin contaminat. Spalarea este o etapa premergatoare antisepsiei (vezi mai jos).

Steril (lat. sterilis = neroditor): lipsit total de microbi viabili.

Sterilizare: omorarea sau indepartarea tuturor microorganismelor - patogene si nepatogene, forme vegetative si de rezistenta - de pe o suprafata sau dintr-o substanta.

Septic: (gr. sepsis = putred, stricat): contaminat cu microbi patogeni (suprafete, substante) ori infectat (plagi).

Aseptic : lipsit de microbi patogeni.

Asepsie: ansamblul eforturilor de a mentine mediul in care traieste pacientul necontaminat, iar pacientul necolonizat cu microbi de spital. In general, o actiune efectuata la adapost de contaminarea microbiana.

Dezinfectie: omorarea formelor vegetative ale microbilor, dar nu obliga­toriu si a sporilor, din substante sau de pe suprafete, pentru a le neutraliza ca vehicul al infectiei. Se realizeaza prin agenti fizici sau substante dezinfec­tante. Dezinfectantele, in concentratiile lor active, sunt iritante si toxice, deci se aplica numai pe suprafete inerte.

Antiseptizare: omorarea microbilor in forma vegetativa de pe tegumente, mucoase sau plagi. Se realizeaza cu substante antiseptice, care, in dozele lor active, sunt netoxice.

Sanitizare: reducerea printr-o substanta chimica a numarului de micro­organisme contaminante pana la standardele acceptate in sanatatea publica. Uzual, termenul se asociaza cu spalarea veselei, a suprafetelor, ustensilelor si recipientelor in bucatarii, laptarii etc.

Prezervare sau conservare: omorarea sau inhibarea inmultirii microbilor in alimente, medicamente etc. Prin prezervare se previn infectii transmise prin alimente, infectii de spital prin medicamente contaminate (colire, solutii perfuzabile contaminate) ca si degradarea microbiana a alimentelor, medica­mentelor s.a.

2. EFICIENTA AGENTILOR DECONTAMINANTI

In profilaxia infectiei, eficienta decontaminarii trebuie apreciata in raport direct cu riscurile contaminarii, care se esaloneaza in conditii critice, semicritice si necritice.

(1) Conditii critice, in care sterilizarea este indispensabila:

● instrumentele care penetreaza invelisurile organismului si patrund in tesuturi sau in mediul intern (instrumente chirurgicale, seringi, catetere vasculare, materiale de sutura); materiale care realizeaza contacte cu tesutu­rile sau exista riscul de a-i realiza (manusi chirurgicale, campuri operatorii, halatul chirurgului etc); medicamente care se injecteaza sau perfuzeaza;

recipientele si instrumentarul destinate manipularii si cultivarii microbilor; mediile de cultura; materiale contaminate cu microbii studiati in laboratoarele de microbiologie.

Conditii semicritice, in care sterilizarea este de dorit, dar riscul infec­tiei este prevenit si prin dezinfectie eficienta: instrumentarul care vine in contact cu mucoasele (apasatoare de limba, endoscoape, catetere, termome­tre etc.); aparatura pentru respiratie asistata si aspiratie endotraheala; aerul salilor de operatii; excretele bolnavilor contagiosi; toate materialele conta­minate cu prelevate patologice in laboratoarele de biochimie, hematologie s.a.

Conditii necritice, in care dezinfectia, antiseptizarea, decontaminarea mecanica sau sanitizarea sunt suficiente: obiecte si instrumente care reali­zeaza contacte numai cu tegumentele pacientilor (mainile personalului de spital, stetoscop, electrozi, instalatii tehnico-sanitare, lenjerie etc.), veselii, ustensile, suprafete, recipiente in bucatarii, laptarii, macelarii.

In raport cu aceste conditii de risc se pot stabili trei niveluri de eficienta  a agentilor decontaminanti:

● Nivelul inalt, agenti de sterilizare, omoara toate formele vegetative, sporii si virusurile. Sunt indicati pentru conditiile critice.

● Nivelul mijlociu, agenti de dezinfectie, rar antiseptizare, nu omoara sporii Sunt indicati pentru conditiile semicritice.

Nivelul jos, agenti de dezinfectie, antiseptizare, sanitizare, inactivi asupra sporilor, bacililor tuberculozei si virusurilor nude Sunt suficienti pen­tru conditiile necritice.

3. AGENTI SI METODE DE DECONTAMINARE

Agentii decontaminanti sunt prezentati in tabelul 7-1.

Tabelul

Agenti de decontaminare : nivele de eficienta si forme de aplicare

In solutie tamponata cu carbonat de sodiu la pH 5-8.5 pentru activare.

) Suprafete curate, stergere.

) Instrumentar si sticlarie contaminata cu sange, imersare completa in solutia dezinfectanta.

) Clor liber (activ).

) Despaducherea hainelor; in prezenta vaporilor de formaldehida permite dezinfectie

) Iod activ.

3.1. SPALAREA

Urme de substanta organica, adica murdaria, fac microbii aderenti la suprafete. Apa singura nu-i indeparteaza, mai ales daca murdaria are sub­stante grase. Frecarea in solutii de sapun sau detergenti uda suprafetele, indeparteaza grasimile si prin spuma formata antreneaza si elimina microbii, in plus, sapunul si detergentii uzuali au si slabe efecte microbicide. Deci spalare inseamna: apa + sapun (sau detergent) + frecare.

Substantele organice, deci si murdaria, inactiveaza agentii chimici antimicrobieni si protejeaza microbii fata de agentii antimicrobieni in general. Agentii de sterilizare, de dezinfectie si sanitizare sunt mai eficienti fata de concentratii microbiene mai reduse. De aceea spalarea este un timp prealabil indispensabil sterilizarii. Utilizarea unor detergenti cu nivel antimicrobian mijlociu poate conjuga spalarea, dezinfectia sau sanitizarea intr-un singur timp.

Deci spalarea cu apa si sapun sau detergenti are o eficienta antimicrobiana joasa, dar este indispensabila in activitatea curenta si este indispensa­bila ca timp premergator oricarei alte metode de decontaminare.

CALDURA

Caldura este metoda cel mai larg folosita pentru sterilizare in spitale. Majoritatea microbilor mor dupa expunere o ora la 60°C caldura umeda; cele mai rezistente forme vegetative mor dupa 2-3 minute la fierbere, iar cei mai rezistenti spori mor dupa 15 minute de autoclavare la 121°C. Caldura umeda este mai nociva decat caldura uscata: cei mai rezistenti spori sunt omorati in 5 minute la 140°C caldura umeda, dar numai dupa 180 minute la 140°C caldura uscata.

Sterilizari prin caldura uscata

Incinerarea este indicata pentru reziduurile contaminate din spitale: pansamente, comprese, bandaje, organe si tesuturi, gunoi. Acestea sunt colec­tate si transportate la incinerator in pungi special marcate.

Incalzirea la rosu este indicata pentru firul ansei bacteriologice. Flambarea consta in infierbantarea obiectului de sterilizat prin trecere in flacara timp de cateva secunde; este indicata pentru capilarul pipetelor Pasteur, gura eprubetelor si flacoanelor (fig. 7-1). Aceste metode sunt contraindicate pentru sterilizarea acelor de seringa, instrumentelor chirurgicale, deoarece le degradeaza.

Fig. 7-1. In cursul unei manipulari aseptice microbiologul recurge in repetate randuri la sterilizari prin ardere in flacara. Sus sterilizeaza firul ansei prin incalzire la rosu. Mijloc flambeaza tija ansei. Jos flambeaza gura eprubetei dupa scoaterea dopului si inainte de repunerea dopului. Observati ca poarta capelina si masca si, din momentul scoaterii dopului, tine inclinata eprubeta cu continut steril pentru a preveni depunerea in interior a eventualelor particule de praf care vehiculeaza microbi.

Sterilizarea prin aer cald. Indicatii: sticlarie de laborator (pentru culti­varea microbilor, pentru prelevarea produselor patologice etc), substante grase, pulberi termorezistente, instrumentarul chirurgical metalic, seringile Luer din sticla. Contraindicatii solutii apoase, obiecte din cauciuc sau cu garnituri din cauciuc, tesaturi si fibre din bumbac, seringi din metal si sticla, mase plastice, recipiente contaminate din laborator sau spital.

Sterilizarea prin aer cald se realizeaza in etuva (numita si pupinel), la 160-180°C timp de o ora. Timpul de sterilizare creste peste o ora in cazul ambalajelor voluminoase sau al obiectelor si substantelor care se incalzesc greu.

Etuva (pupinelul) este o cutie cilindrica sau paralelipipedica cu pereti dubli din tabla. Rezistente electrice si un termostat permit obtinerea si men­tinerea temperaturii de sterilizare. Un sistem de ventilatie circula aerul cald in interiorul aparatului pentru uniformizarea temperaturii. In incinta de sterilizare se gasesc rafturi din sita metalica pe care se asaza obiectele desterilizat (fig. 7-2).

Fig.7-2. Schema unei etuve cilindrice. Sagetile indica circulatia aerului cald. Stanga sectiune longitudinala. Dreapta sectiune frontala.

Functionare obiectele pregatite pentru sterilizare se asaza pe rafturi fara a umple aparatul la refuz si lasand intre obiecte mici spatii pentru circu­latia nestanjenita a aerului cald. Se inchide usa aparatului, se deschide orificiul de ventilatie, se face contactul electric. Din momentul in care incinta de sterilizare ajunge la 160-180°C, se marcheaza timpul necesar. Obiectele sterilizate se scot numai dupa racirea aparatului.

Decontaminari prin caldura umeda

Dezinfectia prin fierbere este indicata pentru seringi si instrumentar de mica chirurgie in urgente, cand nu dispunem de posibilitati pentru sterilizare; alimente; apa de baut cand exista riscul infectiilor transmise hidric; lenjerie.

Fierbatorul destinat seringilor cu armatura metalica si instrumenta­rului de mica chirurgie in situatii de urgenta este o cutie alungita din tabla inoxidabila sau emailata prevazuta cu un gratar detasabil in conditii aseptice la terminarea operatiei.

Fierberea timp de 30 minute distruge bacteriile in forma vegetativa, fungii si virusurile, dar nu distruge unii spori bacterieni. Daca apa este dura, pentru a evita depunerea de calcar pe instrumente, fierberea se face in apa distilata sau deionizata. Adaugarea la apa a carbonatului de sodiu in concen­tratie de 1-2% mareste eficienta antimicrobiana a fierberii. Timpul se mar­cheaza din momentul in care apa incepe sa fiarba. Este esential ca dupa aceasta sa nu se mai introduca nici un alt obiect in fierbator. La sfarsit se ridica gratarul cu seringi folosind in acest scop carlige anume destinate si sterilizate prin flambare. Se scurge apa din fierbator (fig. 7-3). Instrumentele si seringile fierbinti se usuca in scurt timp in fierbatorul cald inca.

Fig. 7-3. Fierbatorul electric. Gratarul mobil permite scurgerea apei pentru uscarea finala a materialelor dezinfectate prin fierbere.

Uscarea este esentiala dupa orice metoda de decontaminare (dezinfectie, sterilizare) prin caldura umeda. Cand un instrument steril si ud este luat in mana, microbii de pe degete, prin pelicula de lichid, contamineaza o suprafata mai intinsa (fig. 7-4). Avand in vedere ca in fierbator nu se dezinfecteaza

nenumarate seringi odata, ci numai strictul necesar pentru cat de forta majora cu utilizare pe loc si imediat dupa racire, este formal contraindicat :

● a introduce in fierbator straturi de tifon pentru amortizare;

● a inveli seringa cu pistonul ei in tifon;

● a introduce in corpul seringii vata. Toate acestea impiedica uscarea finala a seringilor si cresc riscul contaminarilor la montarea pieselor ude si manipulare.

Fig. 7-4. Coloniile bacteriene dezvoltate pe amprente digitale depuse A- pe suprafata uscata a agarului nutritiv. B- pe suprafata uda. Observati ca prin pelicula de lichid microorganismele se imprastie si contamineaza o suprafata mai mare.

Sterilizarea prin vapori sub presiune se face in autoclave. Autoclavul are ca piesa principala un cazan cu pereti rezistenti in interiorul caruia, dupa inchidere etansa cu un capac masiv, prevazut cu buloane sau sistem cabestan, vaporii de apa fierbinti se comprima la o anumita presiune care asigura tem­peratura necesara sterilizarii.

In spitale sunt utilizate autoclave cu manta de abur pentru sterilizarea seringilor cu armatura metalica, a truselor pentru transfuzii si a materialelor chirurgicale: din bumbac (lenjerie chirurgicala, tampoane, mese, manusi de bumbac s.a.), obiecte si instrumente din cauciuc (manusi chirurgicale, sonde etc), instrumentar metalic. In figura 7-5 apare schema unui autoclav ori­zontal cu manta de abur care functioneaza cu aburi din cazanul central al spitalului. Autoclavul vertical cu manta de abur are ca sursa de abur apa dintr-un rezervor plasat sub incinta de sterilizare (fig. 7-6).

Fig. 7-5. Schema unui autoclav orizontal cu manta de abur, sistem automat de indepartare a aerului si condensului, uscare in vid si admisie finala de aer filtrat.

Fig. 7-6. Schema unui autoclav vertical cu manta de abur.

In farmacii si laboratoare sunt indicate autoclave cu perete simplu pen­tru sterilizarea flacoanelor cu solutii.

Manipularea autoclavelor se face de catre personal special instruit. Dar tot personalul mediu trebuie sa cunoasca aceste operatiuni pentru ca in caz de necesitate sa poata folosi un autoclav.

Sterilizarea materialului chirurgical la autoclavul orizontal:

Se introduc in incinta de sterilizare materialele ambalate in casolete cu orificiile pentru penetrarea aburului deschise (v. fig. 7-9).

Se inchide etans capacul autoclavului folosind cabestanul.

Evacuarea aerului din incinta de sterilizare se face fie cu o pompa de vid (in autoclavele moderne), fie prin aburul care intra in incinta de steri­lizare prin partea superioara si sileste aerul, mai dens, sa iasa prin partea inferioara (v. fig. 7-5). In prezenta aerului temperaturile in autoclav se stratifica: aburul din partea superioara poate avea 121°C, iar aerul care se incalzeste greu si se depune in partea inferioara are doar 80- 100°C, insufici­ent pentru sterilizare. Deci evacuarea incompleta a aerului din incinta de ste­rilizare si din porozitatile materialelor compromite sterilizarea.

Se inchide robinetul de evacuare a aerului. Presiunea in autoclav creste si este stabilizata la valoarea aleasa: 1 atmosfera, la care corespund 121°C, sau 2 atmosfere, la care corespund 134°C.

Timpul de sterilizare la o temperatura data variaza direct propor­tional cu volumul si porozitatile materialelor sterilizate. Astfel, la 121°C o casoleta cu lenjerie chirurgicala (fara a fi indesata) se sterilizeaza in 45 minute, iar la 134°C, in autoclav cu prevacuum, dupa 4 minute.

Dupa epuizarea timpului de sterilizare:

Se opreste accesul vaporilor in incinta de sterilizare.

Se deschid robinetele care asigura circulatia vaporilor fierbinti prin manson.

Se deschide robinetul de evacuare a aburului si apei de condens din incinta de sterilizare.

Uscarea materialelor mentinute fierbinti prin circulatia aburului in manson se face liber (timp mai indelungat) sau este grabita prin pompa de vid.

Deschiderea autoclavului se face numai dupa ruperea vidului din incinta de sterilizare. Pentru aceasta se deschide robinetul care permite accesul aerului trecut printr-un filtru sterilizant.

Scoaterea casoletelor. Daca materialul este folosit imediat, casoletele pot fi scoase calde. Daca nu este folosit imediat, materialele trebuie sa se raceasca in autoclav inainte de ruperea vidului. In caz contrar, odata cu racirea casoletelor in exterior, pana la o treime din volumul lor va absorbi aer atmosferic, cel mai frecvent contaminat.

NOTA: este formal interzis a steriliza flacoane cu solutii la autoclave cu manta de abur in regimul de functionare descris mai sus. Flacoanele inchise cu dop de cauciuc fixat cu armatura metalica insurubata vor exploda si pro­duce rani si arsuri grave. Flacoanele cu solutii se sterilizeaza intr-un regim de functionare a autoclavului care nu este descris aici.

Dezinfectia prin vapori de apa. Aburul la 80-90°C poate fi utilizat pentru dezinfectia unor articole ca paturi, cuverturi, halate groase etc.

Dezinfectia prin vapori de apa si formaldehida. In etuve speciale vaporii de formaldehida antrenati prin aburi la 80-90°C au o mare putere de pene­trare si puternic efect microbicid. Asigura dezinfectia saltelelor, pernelor, hainelor.

RADIATIILE

Radiatiile ultraviolete sunt indicate pentru dezinfectia suprafetelor de lucru in laboratorul de microbiologie, si a aerului in sali de operatii, rar pentru potabilizarea apei.  

Radiatiile ionizante, mai puternic microbicide, se utilizeaza pentru sterilizari industriale ale unor materiale preambalate: instrumentar medical dispozabil (seringi, catetere etc), alimente.

FILTRAREA

Filtrarea este trecerea unui fluid printr-un corp poros, filtru. Filtre cu porozitati convenabile pot debarasa de microorganisme fluidul filtrat, acestea fiind retinute mecanic si electrostatic in porii filtrului. Metoda este indicata pentru sterilizarea aerului, a unor medii de cultura pentru microbi, medica­mente care nu suporta incalziri.

AGENTII CHIMICI

Multe substante chimice sunt microbicide prin coagularea proteinelor, inactivarea enzimelor, perturbarea schimburilor prin membrana citoplasmatica, alterarea acizilor nucleici microbieni. Dintre acestea, in medicina isi gasesc aplicatii numai cele care nu ataca textilele, cauciucul, metalele si nu sunt prea toxice. Putine substante chimice pot fi utilizate practic pentru ste­rilizari (de ex., oxidul de etilen); majoritatea sunt dezinfectante, antiseptice sau prezervante.

Sterilizarea prin oxid de etilen. Acesta este un gaz relativ toxic si infla­mabil. Se utilizeaza in amestec cu 15% C0₂ (pentru a preveni explozii) in sterilizatoare speciale (incinte etanse care asigura temperatura de 55-60°C si 40% umiditate relativa). Concentratia de 22,1 mg oxid de etilen/litru la temperatura de 37°C omoara toate microorganismele in interval de 8 ore. Dubland concentratia gazului, timpul de sterilizare se injumatateste. Activi­tatea microbicida se dubleaza la cresterea temperaturii cu 10°C.

Dezinfectantele si antisepticele uzuale sunt prezentate in tabelul 7-2, iar amanunte privind utilizarea lor in sectiunea 5.

De retinut

● Bacteriile pot dobandi rezistenta la agentii chimici cu nivel jos de eficienta, iar bacilul piocianic este natural rezistent la unii dintre acestia. De aceea sensibilitatea bacteriilor din spitale trebuie testata periodic fata de antisepticele si dezinfectantele utilizate.

● Solutiile dezinfectante si antiseptice se inactiveaza in timp, mai ales prin adaos de substante organice. De aceea ele se vor reinnoi periodic. Pentru antiseptizare mainile nu se introduc in vasul cu solutie antispetica, ci solutia antiseptica se toarna peste maini.

3.6. PREGATIREA MATERIALELOR PENTRU STERILIZARE

3.6.1. Spalarea

Instrumentarul, materialele chirurgicale, seringile contaminate cu sange, chiar provenit de la o persoana aparent normala, expun urmatorii pacienti si personalul la riscul unor infectii grave (cu virusul hepatitei B, C, al imunodeficientei umane). O singura milionime de ml sange de la un purta­tor de antigen HBs vehiculeaza o doza infectanta a virusului hepatitei B. O asemenea cantitate de sange nu se vede cu ochiul liber.

Instrumentarul metalic, seringile si acele contaminate cu sange, puroi sau alte exsudate se spala dupa cum urmeaza:

● Scufundare 15-30 minute in baie cu solutie de amoniac 1% pentru indepartarea sangelui din anfractuozitati unde periajul este mai putin efi­cient.

● Periaj in solutie 1-2% detergent cationic sau lizol 3% in apa calda; pentru curatirea acelor de seringa se va folosi mandrenul.

Spalarea la jet abundent de apa pentru indepartarea urmelor de substante chimice. Pe tot parcursul acestor operatii personalul va purta manusi de cauciuc, halat si sort de protectie si va evita formarea de aerosoli virtual contaminanti (fig. 7-7).

● Uscarea instrumentelor si plasarea in container curat pentru pas­trare pana la sterilizare.

Tabelul 7-2.

Fig. 7- Pentru evitarea aerosolilor contaminati spalati seringa numai cu acul imersat in solutia de spalare.

Controlul indepartarii urmelor de sange de pe instrumente: testul Adler

Principiu. In prezenta urmelor de sange, benzidina este oxidata de peroxidul de hidrogen intr-un compus de culoare albastra.

Material necesar

(1) Benzidina   2,5 g

Acid acetic solutie 50% 00 ml   (se pastreaza in flacon brun)

Perhidrol    (se pastreaza in flacon brun)

Lichid de spalare: solutie 1 % detergent cationic in apa de robinet

(4) Pipete picuratoare

(5) Hirtie de filtru

Verificarea reactivilor

(1) Martorii negativi Pe hartie de filtru se depun in ordinea enuntata:

O picatura din solutia de benzidina, o picatura de perhidrol. Spotul trebuie sa ramana necolorat timp de 1 minut. Daca apare culoarea albastra, trebuie schimbata hartia.

● O picatura solutie de spalare, o picatura solutie de benzidina, o picatura perhidrol. Spotul trebuie sa ramana necolorat 1 minut.

(2) Martorul pozitiv Pe hartia de filtru se depun in ordinea enuntata:
o picatura din dilutia 1: 100 000 sange, o picatura solutie de benzidina si o picatura de perhidrol. In interval de 1 minut spotul trebuie sa devina slab albastru. Aceasta corespunde depistarii unei jumatati de milionime de ml sange, o sensibilitate satisfacatoare a testului.

Modul de lucru:

Se examineaza macroscopic instrumentarul spalat pentru sterilizare. Daca nu are urme vizibile de sange, se retin, aleator, cateva instrumente din fiecare tip pentru controlul prin testul Adler.

In seringi se aspira maximum 0,5 ml lichid de spalare si se spala seringa prin miscari succesive ale pistonului. Se depun 3 picaturi din lichidul spa­larii pe hartia de filtru, lasand fiecare picatura sa cada numai dupa ce prece­denta s-a absorbit. Se adauga, o picatura solutie de benzidina si o picatura de perhidrol. Aparitia culorii albastre la maximum 30 de secunde indica prezenta sangelui, deci, o spalare necorespunzatoare.

Pe instrumentarul chirurgical se depun cateva picaturi din solutia de spalare in zonele cele mai greu de curatat (articulatii, creneluri) si se racleaza usor cu varful unui ac curat. Se lasa sa se prelinga 3 picaturi pe hartia de filtru si se procedeaza ca mai sus.

3.6.2. Prezervarea sterilitatii

Ambalarea. Instrumentele chirurgicale se sterilizeaza la etuva ambalate in cutii metalice speciale (fig. 7-8) sau la autoclav cu prevacuum in casolete {fig. 7-9). Cateterele de cauciuc sau material plastic se sterilizeaza ambalate in cutii speciale ale caror orificii se obtureaza la scoaterea din sterilizatorul cu oxid de etilen sau vapori de formaldehida (fig. 7- 10). Lenjeria chirurgi­cala si materialele din bumbac se ambaleaza in casolete pentru autoclave sau se se ambaleaza in hartie pergament sau alta hartie cu porozitate redusa.

Fig.7-8. Cutie metalica pentru ambalarea instrumentelor de sterilizat la etuva.

Fig.7-9. Casoleta pentru ambalarea materialelor de sterilizat la autoclav. Observati: A. Ori­ficiile deschise pentru a permite evacuarea aerului si patrunderea vaporilor de apa, agentul sterilizant. B. La scoaterea din autoclav, orificiile se inchid si, dupa verificarea eficientei sterilizarii, casoleta se sigileaza. C. Prin capacul intredeschis, materialele se scot din casoleta cu ajutorul unei pense sterile.

Fig. 7-10. Casoleta pentru ambalarea materialelor supuse sterilizarii chimice cu oxid de etilen sau vapori de formaldehida. Observati deschise orificiile pentru accesul agentului sterilizant.

Reci­pientele pentru prelevarea produselor patologice au capace cu ghivent, dopuri din bumbac sau capace din hartie cretata fixate cu sfoara. Este interzis a folosi:

● materiale din ambalaje rupte;

● recipiente fara dop sau capac pentru prelevari de probe destinate examenului microbiologic;

● ambalaje fara sigiliul care atesta sterilizarea (vezi mai jos).

Manipularea aseptica a ambalajelor cu materiale sterilizate. Trebuie prevenit contactul acestor materiale cu pulberi si orice suprafete contami­nate. Pentru aceasta:

(1) Se lucreaza la adapost de curentii de aer.

(2) Cand este cazul se lucreaza in incinte speciale cu aerul si suprafe­tele sterilizate sau dezinfectate (sali de operatii, hote, cort si boxe sterile) si se poarta imbracaminte speciala sterila (halat, capelina, masca, manusi sau combinezoane sterile).

(3) Casoletele si cutiile se intredeschid, materialul fiind protejat in per­manenta de pulberile din aer prin capacul in pozitie oblica sau inchis.

Recipientele cu solutii (eprubete, flacoane etc.) se tin de extremitatea inferioara in mana stanga in asa fel incat continutul si traiectul instrumen­tului de manipulare sa poata fi controlat in permanenta cu vederea. Se scoate dopul sau capacul recipientelor cu mana dreapta. La eprubetele si flacoanele mici operatiunea este facuta de cel care executa manipularea cuprinzand dopul sau capacul intre auricularul si palma mainii drepte; la recipientele mari sau la manipulari laborioase deschiderea o face un ajutor. Cat timp reci­pientele sunt descoperite, se mentin inclinate pentru a evita depunerea in interior a pulberilor. Gura eprubetelor si flacoanelor se flambeaza dupa scoa­terea si inainte de repunerea dopului (v. fig. 7-1).

Fiolele cu solutii medicamentoase se deschid dupa ce sticla a fost cres­tata cu pila apoi dezinfectata cu alcool de 70°. Recipientele cu sange, solutii medicamentoase perfuzabile sau pentru administrari repetate nu se deschid ca atare. Dopul lor de cauciuc este dezinfectat cu alcool de 70°, apoi perforat cu ac steril. Amanunte in acest sens vor fi observate la stagiile practice.

(4) Materialele necesare sunt extrase din cutii si casolete cu o pensa sterilizata de fiecare data prin imersare in alcool si flambare sau mentinuta in solutie 3% de lizol (v. fig. 7-9).

CONTROLUL EFICIENTEI STERILIZARII

Se face prin indicatori fizici (manometre, termometre), chimici sau bio­logici. Indicatorii chimici sunt pulberi ale unor substante cu punctul de fuziune similar temperaturii de sterilizare. Pot fi conditionati in fiole sau inclusi in benzi de hartie in literele cuvantului "Steril', care apar evidente numai dupa expunerea la temperatura de sterilizare (tabelul 7 - 3). Asemenea benzi indicator se folosesc pentru sigilarea ambalajelor sterilizate la pupinel (vezi mai jos).

Tabelul 7

Indicatori chimici pentru eficienta sterilizarii prin caldura

Indicatorii fizici si chimici nu indica timpul cat s-a mentinut temperatura. Indicatorii biologici, fiole cu suspensii de spori (pentru autoclave) sau tuburi cu fire de bumbac impregnate cu spori bacterieni uscati (pentru etuve), au o mare fidelitate. Dupa sterilizare se testeaza viabilitatea sporilor in medii de cultura adecvate.

Indicatorii chimici si biologici se plaseaza la diferite niveluri ale camerei de sterilizare, in interiorul ambalajelor. Uzual sterilizarea fiecarui lot de materiale se testeaza prin indicatori fizici si chimici, iar saptamanal apara­tele sunt verificate prin indicatori biologici.

3.8. CIRCUITUL MATERIALELOR PENTRU DECONTAMINARE

Am vazut ca in spitale sunt trei categorii de materiale: murdare (intens contaminate), curate (mai putin contaminate) si sterile. Amestecarea si con­fundarea acestor categorii de materiale are urmari grave. Circuitul lor tre­buie sa fie in sens unic, in ambalaje si spre locuri bine marcate pentru iden­tificare usoara:

● Pungi si lighene de o anumita culoare pentru materialul murdar. O incapere sau cel putin o masa si chiuveta speciala pentru spalarea acestora.

● Alta incapere sau cel putin masa separata pentru ambalare. Amba­laje si dulapuri separate si marcate pentru materialul curat dar nesterilizat.

Incapere pentru aparatura de sterilizare.

● Dupa sterilizare, toate ambalajele (pachete, cutii, casolete) sunt sigilate, iar pe sigiliu se noteaza "Sterilizat la data de - ' si numarul lotului de sterilizare, conform registrului de evidenta. Materialele sterilizate se pas­treaza in incaperi sau dulapuri separate si marcate.

In spitale trebuie sa existe o Statie Centrala pentru Sterilizare.

PREZERVAREA SAU CONSERVAREA

Tindalizarea sau sterilizarea fractionata evita incalzirea la temperaturi peste 100°C. Indicatii: sterilizarea substantelor termolabile (unele alimente, medii de cultura pentru microbi). Se efectueaza in autoclavul cu robinetul de vapori deschis, in baia de apa sau in baia de nisip. Solutiile de sterilizat in volume mai mici de 1 litru, se mentin timp de 30-60 minute, 3 pana la 8 zile succesiv, la temperatura impusa de compozitia lor (56-100°C). In intervalele dintre incalziri recipientele cu substante supuse sterilizarii sunt mentinute la temperatura camerei (20-25°C). Formele vegetative germinate din sporii eventual prezenti vor fi distruse la a doua incalzire, la a treia s.a.m.d.

Pasteurizarea este o metoda de conservare pentru durata scurta a unor alimente, mai frecvent lapte si sucuri de fructe. Foloseste actiunea antimicrobiana succesiva a caldurii si frigului. Initial alimentul este incalzit la 62-65°C timp de 30 minute in baie de apa (volumele mici) sau in instalatii industriale (volumele mari). Majoritatea formulelor vegetative sunt omorate. Racirea brusca la 4°C completeaza, prin soc termic efectul microbicid si are in continuare efecte statice asupra numarului redus de microorganisme remanente.

Pasteurizarea laptelui pentru sugari. Biberoanele spalate sunt umplute cu laptele proaspat preparat, se aplica tetinele spalate si dezin­fectate si se introduc in baia de apa calda. Intr-un biberon din mijlocul grupului se introduce un termometru de 100°C. Se incalzeste baia de apa pana ce termometrul indica 62-65°C in biberonul de control. Se regleaza sursa de caldura pentru a mentine aceasta temperatura 30 minute. Se scot biberoanele din baia de apa si se racesc brusc.

Conservarea la frigider la 4⁰C este indicata pentru alimente si medica­mente injectabile care nu suporta o sterilizare termica (de ex. sangele), unele produse patologice destinate examenului microbiologic.

Congelarea poate fi utilizata pentru conservarea mai indelungata a alimentelor.

De retinut!

Frigul nu omoara majoritatea microbilor patogeni. Deci, daca alimentul conservat prin frig a fost initial contaminat, ramane vehicul pen­tru infectie.

● Bacilul piocianic se inmulteste la 5°C, iar speciile inrudite si la 4°C. Deci, daca medicamentele conservate prin frig au fost initial contaminate, devin vehicul periculos pentru infectie.

Utilizarile unor prezervanti chimici pot fi urmarite in tabelul 7-4.

Tabelul

Domeniul si modul de utilizare a unor prezervanti

DECONTAMINARI UZUALE IN PRACTICA MEDICALA SI CHIRURGICALA

(in ordine alfabetica)

Aerul. In saloane, holuri, sali de asteptare ne limitam la controlul microorganismelor din aer prin lupta impotriva pulberilor: pardoseli de mozaic, gresie sau acoperite cu linoleum aspirate sau sterse cu carpa uda (vezi suprafete); praful sters frecvent de pe mobilier cu carpa absorbanta; inlocuirea perdelelor cu storuri rulante in exterior; pereti vopsiti in ulei etc.

Aerul salilor de operatii si al izolatoarelor de protectie este sterilizat prin filtrare si mentinut la presiune usor pozitiva pentru a nu per­mite pastrunderea pulberilor din exterior. Debitul filtrelor si intretinerea lor (curatire, schimbare frecventa) sunt asigurate de personal special instruit. In salile de operatii care nu dispun de filtre sterilizante, aeromicroflora este redusa prin lupta impotriva pulberilor (revezi mai sus), vaporizare sau aerosolizare cu propilenglicol si iradiere cu ultraviolete.

Bai, chiuvete. Se spala cu apa si solutie 1-2% de detergenti uzuali sau ,,Tix' (ori alt praf de curatat) pana la indepartarea completa a urmelor de murdarie ramase dupa utilizarea anterioara. Se sterge apoi toata supra­fata cu o carpa inmuiata in solutie 2-3% de cloramina B sau var cloros (vezi modul de preparare la dezinfectia WC-urilor) sau 2% detergent cationic. Se lasa dezinfectantul sa actioneze 30 minute si se clateste abundent cu apa.

Biberoane. Vezi vesela.

Brancarde. Vezi suprafete.

Cadre mobile de sustinere. Vezi suprafete.

Catetere. Sunt de dorit catetere dispozabile din material plastic. In lipsa, cateterele recuperabile din cauciuc, dupa utilizare, sunt mentinute cca 30 de minute in solutie 1-2% detergenti uzuali cu periere repetata. Se perie si se spala in jet puternic de apa. In final se fierb sau se sterilizeaza prin vapori de formol ori oxid de etilen.

Echipament pentru anestezie sau aerosolizari (inhalare). Sunt aparate complexe. Partile de metal, detasabile, tuburile ondulate, mastile pot fi sterse cu solutie 2% glutaraldehida (revezi tabelul. 7-1 ) alcool etilic de 70°C, sau autoclavate (partile termorezistente). 

Cea mai mare atentie trebuie acordata instalatiilor de umidifiere si aerosolizare pentru ca pot fi contaminate cu specii de Pseudomonas care se multiplica in apa si raman aderente de peretii recipientelor si pe tuburi.

Endoscoapele sunt aparate complexe cu tubulatura, lentile si componente electrice. Cea mai indicata este stergerea suprafetelor cu solutie 2% de gluta­raldehida, urmata de sterilizarea prin oxid de etilen.

Fecalele de la pacienti cu infectii intestinale se dezinfecteaza cu lapte de var 20%, var cloros solutie 10% (vezi prepararea la dezinfectia WC-urilor) sau cloramina B solutie 4%: se amesteca bine-doua parti agent dezinfectant cu o parte fecale - timp de contact, in toate cazurile, 6 ore.

Fluide perfuzabile (solutii glucozate ori saline) se sterilizeaza in flacoanele de perfuzie in autoclav cu perete simplu.

Halate chirurgicale, campuri operatorii. Dupa utilizare se spala si se dezinfecteaza cu rufarie (vezi "Rufarie'). Se usuca, se ambaleaza si se steri­lizeaza in autoclav.

Incubatoare pentru copii prematuri. Vezi "Dezinfectia suprafetelor'.

Instalatii de umidificare a aerului. Vezi echipamentul pentru anestezie si aerosoli.

Instrumentarul chirurgical bine curatat de sange, puroi sau secretii este uscat, ambalat si sterilizat la autoclavul orizontal cu prevacuum timp de 3 minute la 134°C sau , in lipsa unor asemenea autoclave, prin aer cald in etuva timp de 1-2 ore (functie de marimea amba­lajelor) la 160°C.

Jucarii. Vezi "Suprafete'.   

Lenjerie. Vezi "Rufarie'.

Mainile. Vezi "Tegument'.

Manusile de cauciuc se spala la jet de apa, apoi in solutie de amoniac 1%, dupa care se clatesc abundent in jet de apa. Se usuca. Se sterilizeaza in autoclav la 115°C (1/2 atmosfera) timp de 30 minute.

Mobilier. Vezi "Suprafete'.

Olite, plosti, urinare. Trebuie individualizate pe bolnavi. Dupa golire se oparesc, se curata si se spala, apoi se imerseaza complet timp de 2 ore in solutie 2% de var cloros (vezi modul de preparare la dezinfectia WC-urilor). Se spala abundent cu apa insistand pe suprafetele care vin in contact cu tegumentul (de ex., partea superioara a olitelor).

Pansamente, tampoane, vata. Se ambaleaza in casolete si se sterili­zeaza la autoclav.

Paturi si echipament aferent. Pentru cadrul metalic vezi "Suprafete'.

Cuverturile de bumbac se trateaza ca rufaria.  

Cuverturile de lana, paturile, saltelele, pernele nu necesita tratament special decat dupa murdarirea cu fecale, urina, sange sau la spitalizarea unor bolnavi contagiosi. Se sterilizeaza in autoclave speciale prin vapori de apa si formol. Mai putin costisitoare este prevenirea contaminarii prin introduce­rea acestor materiale, spre utilizare, in saci de plastic a caror suprafata se poate curata, spala si dezinfecta, de cate ori este nevoie.

Pavimente, pereti. Vezi "Suprafete'.

Scutece. Vezi "Rufarie'.

Rufarie. Rufaria murdara se aduna si se transporta in saci impermea­bili. Cea patata cu sange, puroi, urina, fecale si toata rufaria nou-nascutilor si sugarilor se stropeste cu solutie 2% detergent cationic inainte de a fi mani­pulata, pentru introducerea in sac.

Dezinfectia chimica.

rufele contaminate cu sange, puroi, urina, fecale, cele de la pacientii contagiosi (exceptand tuberculoza), toata rufaria nou-nascutilor si sugarilor se imerseaza complet in solutie 1 % cloramina B timp de 3 ore;

● rufele de la pacienti cu tuberculoza se imerseaza in solutie de clora­mina B 3% sau fenol 2% ori formaldehida 3% timp de 4 ore; daca se folo­sesc solutii mai diluate, 1% fenol sau 1,5% formaldehida, timpul de contact se prelungeste la 12 ore.

Dezinfectia termica. Toate rufele, inclusiv cele trecute prin dezinfectia chimica, ajunse in spalatorie se fierb timp de 30 minute.

Urmeaza spalarea si uscarea. Calcarea rufelor are si ea efect dezinfec­tant.

Saloane. Microorganisme conditionat patogene eliminate de pacienti se depun in permanenta pe dusumele, pe mobilier, pe efectele de pat si sunt prezente in aer. A sterge zilnic dusumeaua si peretii cu solutii dezinfectante nu este realist, pentru ca aceste microorganisme apar in continuare. Utila este lupta impotriva pulberilor care trebuie integrata in progra­mul de curatire generala a incaperilor.

Curatenia saloanelor se face zilnic si de cate ori este necesar (murda­riri ocazionale). Necesita apa cu detergenti uzuali, carpe, spalator de podele, incepe din zona mai curata a saloanelor (din jurul pacientilor) si se termina cu chiuvetele, baile si WC-urile. Zona pacientilor imobilizati care urineaza si defeca la pat trebuie stearsa de asemenea la urma.

Se dezinfecteaza saloanele in care au fost izolati pacienti cu boli conta­gioase (difterie, febra tifoida, dizenterie, tuberculoza etc.) in vederea spita­lizarii altor pacienti. Sunt indicati vaporii de formaldehida. Ferestrele se etanseaza cu banda adeziva, gurile de aerisire se inchid. Imediat ce incepe vaporizarea formaldehidei (din tablete, din solutie de formol sau din insta­latii sub presiune), usa se inchide si se etanseaza cu banda adeziva. Vaporii de formol trebuie sa actioneze 24 ore, dupa care incaperea se aeriseste bine.

Seringi si ace. Sunt de dorit seringile dispozabile sterilizate preambalate de catre producator. In lipsa sunt reutilizate seringile uzuale din sticla (Luer) sau din sticla cu armatura metalica (Record sau tip Luer). Imediat dupa utilizare sunt curatate de urmele de sange, spalate si uscate .

Seringile cu armatura metalica se sterilizeaza la autoclavul cu manta de abur, demontate, fiecare seringa alaturi de pistonul ei si 1-2 ace in cutie proprie. In lipsa acestor cutii seringa cu pistonul ei se infa­soara cu o bucata de tifon in care se infige acul si se grupeaza cu alte seringi in casolete. Pentru cabinetele medicale sau punctele de tratament din poli­clinici exista autoclave orizontale mici, de masa, in care seringile raman pe gratarele aparatului si se consuma pe loc, pe masura necesitatilor, fiind scoase aseptic cu o pensa sterila.

Seringile Luer din sticla au pistonul gresat cu ulei de parafina pentru etansare si evitarea blocarii. De aceea se sterilizeaza numai prin aer cald (in autoclav microbii gresati se comporta ca in aer uscat si nu sunt omorati in intervalul cat dureaza operatiunea). Seringile Luer montate, cu acul pro­tejat intr-un mic tub de sticla, se ambaleaza in celofan sau in tuburi mari de sticla inchise cu dop de bumbac si se mentin in etuva 2 ore la 160°C.

Sputa in sectiile de tuberculoza se dezinfecteaza direct in scuipatori cu solutie 5% de var cloros (vezi prepararea la dezinfectia WC-unlor). Doua volume din solutia dezinfectanta se amesteca bine cu un volum de sputa, timp de contact 4 ore.

Suprafetele includ: mobilierul de lemn sau metal vopsit (paturi, nop­tiere, brancarde, carucioare, cadre mobile de sustinere), jucarii de lemn, metal vopsit sau material plastic, pavimentul, peretii vopsiti m ulei sau faiantati.  

Dupa curatire si spalare, suprafetele se dezinfecteaza cu o carpa imbi­bata cu solutie 1% de cloramina B sau 1% detergent cationic. Solutiile pe baza de clor nu se folosesc pentru suprafete metalice nevopsite: le corodeaza.

Termometrele, in special dupa termometria orala sau rectala, se spala bine cu apa si sapun si se clatesc sub jet de apa. Dezinfectia se face prin imersare 10 minute in alcool iodat 2% sau 2 ore in solutie 1% de cloramina B, schimbata cel putin la 24 ore, urmata de clatire abundenta sub jet de apa si stergerea cu tifon.  

Termometrele lubrifiate cu ulei pentru termometria sugarilor este bine sa ramana individuale, deoarece uleiul este dificil de indepartat numai cu apa si sapun. Pentru dezinfectia finala aceste termometre vor fi degresate cu benzina.

Tegumentele. Vom diferentia spalarea si antiseptizarea mainilor de antiseptizarea pielii pentru punctii si incizii chirurgicale.

Grija fata de maini trebuie sa fie o preocupare permanenta a persona­lului de spital, degetele fiind principal vehicul de infectie:

● Unghiile trebuie taiate scurt si pilite.

● Este total contraindicata, la efectuarea manichiurii, maltratarea pliurilor periunghiulale, care creeaza riscul panaritiilor.

● Spalarea mainilor in spitale este obligatorie pentru persoanalul sanitar de toate gradele, mame insotitoare, lehuze, personalul care mani­puleaza alimentele. Trebuie sa fie ingrijite si repetate ori de cate ori se impune: (1) ca tehnica de asepsie medicala inainte si dupa consultul sau ingrijirea gene­rala a fiecarui pacient, a administrarii medicatiei parenterale, clismelor, dupa manipularea olitelor, plostilor sau urinarelor, inainte si dupa schimbarea nou-nascutilor si sugarilor, inainte de masa, dupa folosirea toaletei, dupa curatenia si dezinfectia incaperilor si instalatiilor tehnico-sanitare, inainte de manipularea alimentelor; (2) ca tehnica de asepsie chirurgicala inaintea si intre interventiile chirurgicale sau pansarea plagilor etc.

Spalarea mainilor ca tehnica de asepsie medicala

Se regleaza robinetul pentru a obtine o apa calduta. Apa prea calda dilata porii si irita tegumentul.

Mainile, tinute sub nivelul cotului, sunt udate abundent. Apa se scurge dinspre cot (partea mai putin contaminata) spre maini si degete (par­tea cea mai contaminata).

Se aplica sapun pe maini: prin scurgere, cel lichid, sau prin frecare, cel solid. Daca se foloseste sapun solid, bucata de sapun va li clatita de spuma inainte de a o depune in sapuniera.

Timp de 1-2 minute se spala cu grija mainile frecandu-le una de alta, apoi se spala cu grija fiecare deget insistand asupra pliurilor interdigitale.

Unghiile se spala cu o perie insistand asupra pliurilor periunghiale.

Clatirea se face cu apa care se scurge dinspre cot spre maini.

Se repeta etapele 2-6.

Se usuca tegumentul dinspre antebrat spre mana cu un prosop uscat sau in aer cald.

Se inchide robinetul. Ideala este o chiuveta cu dispozitiv de inchi­dere comandat prin picior.

Spalarea corecta indeparteaza eficient flora microbiana flotanta. Poate fi completata^: prin antiseptizare cu alcool de 70° timp de 1 minut, solutie de cloramina B 0,4% sau 1% de detergent cationic timp de 2 minute.

Pentru, o mai buna intelegere a decontaminarii mainilor prin spalare consultati figura 6-2.

Spalarea mainilor ca tehnica de asepsie chirurgicala trebuie sa asigure si reducerea microbiotei rezidente din porozitatile epidermei. Se face in inca­pere alaturata salii de operatii sau de nastere dupa imbracarea lenjeriei de corp.

La inceputul activitatii se procedeaza la periajul mainilor: cu apa si sapun timp de minimum 10 minute. Intre interventii periajul mainilor cu apa si sapun timp de 3 minute este necesar pentru ca in cursul activitatii mana inchisa in manusa chirurgicala transpira, iar secretia sudorala aduce la supra­fata microbiota rezidenta profunda, care se si poate multiplica pe parcursul activitatii (revezi fig. 6-2).

Dupa periaj mainile vor fi mentinute deasupra coatelor si indepartate de corp pe toata durata clatirii, a antiseptizarii suplimentare cu alcool de 80° timp de 1 minut si uscarii. Pentru uscare se foloseste un prosop steril: cu o jumatate de prosop se usuca o mana apoi antebratul, cu a doua jumatate cealalta mana si antebrat.

Antiseptizarea tegumentului pentru incizie chirurgicala presupune: spa­lare cu un sapun germicid (cu hexaclorofen sau bis-fenoli), urmata de badijonare concentrica cu tampon imbibat cu alcool iodat 2% si in final indepar­tarea iodului prin stergere concentrica cu tampoane imbibate cu alcool de 70°. In functie de regiune, poate fi necesara o prealabila depilare. Aceasta antiseptizare indeparteaza flora flotanta, superficiala, si reduce semnificativ flora rezidenta, profunda.

Tetinele. Urmele de lapte sunt indepartate prin frecare cu soda urmata de clatire abundenta sub jet de apa. Se dezinfecteaza prin fierbere, prin scu­fundare timp de cel putin o ora in solutie 1% de cloramina sau 2 ore in solu­tie 1% de detergent cationic urmata de clatire abundenta cu apa. Sterili­zarea, de preferat, poate fi facuta in autoclav impreuna cu biberoanele la 115°C timp de 30 minute.

Tuburi de dren din cauciuc Se sterilizeaza prin autoclavare. Agenti chimici sunt contraindicati din cauza riscului recontaminarii la spalarea pentru indepartarea dezinfectantului.  

Vesela, biberoane, tacamuri, ustensile de bucatarie. Utilizarea masinilor de spalat cu apa la cca 80°C si detergenti uzuali asigura curatirea, degresarea si dezinfectia. In lipsa, se curata si degreseaza prin spalare manuala cu apa calda si detergenti. Pentru dezinfectie se recurge la una din urmatoa­rele metode:

fierbere 20-30 minute in solutie 1-2% de soda;

● mentinere 30 minute la 180°C in etuva;

● scufundare in solutie 1 % de cloramina B timp de 1 ora sau solutie 1% detergent cationic timp de 2 ore, urmata de clatire abundenta cu apa. In sectiile de boli infectioase timpul de contact cu dezinfectantul trebuie prelungit la 4 ore. In spitalele de tuberculoza dezinfectia veselei este mai drastica: solutii 10% de var cloros, 3% de fenol sau 3% de formaldehida cu timp de contact de 4 ore.

WC-uri Dupa curatire si spalare urmeaza dezinfectia cu solutie de var cloros. Ambele operatiuni vizeaza interiorul vasului, capacul si exterio­rul vasului, peretii, manerul lantului, pavimentul. Se utilizeaza perii si carpe separate pentru spalare si pentru dezinfectie, pentru interiorul vasului si pentru suprafetele exterioare.

Prepararea solutiei de var cloros intr-o galeata de apa (10 litri) se adauga 500 sau 1 000 g var cloros pentru a obtine solutie 5%, respectiv 10%. Se amesteca cu un bat de lemn. Se lasa sa sedimenteze. Se utilizeaza supernatantul. Pentru a evita cantaririle repetate se poate utiliza o masura (cutie, borcan) al carui continut de var cloros se cantareste initial. De ex., o cutie de 1 litru contine cca 760 g var cloros. Deci pentru o solutie 5% se va utiliza la o galeata de apa 3/4 de cutie, iar pentru solutia 10% o cutie si jumatate. Odata preparata, solutia trebuie utilizata in interval de 8, maximum 12 ore. Sedimentul din galeata se arunca in WC.