QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate mecanica

Proiectarea dispozitivelor de prindere, rotire si sudare





PROIECTAREA DISPOZITIVELOR DE PRINDERE, ROTIRE SI SUDARE



1. Proiectarea dispozitivului de rotire a virolelor


Pentru sudarea virolelor pe circumferinta este necesara rotirea lor cu viteza de sudare. Rotirea lor in vederea sudarii se realizeaza cu ajutorul unui bloc cu role.

Lungimea maxima a virolei asamblate este de 3000 mm, iar diametrul maxim de 1500 mm.

Calculul greutatii virolei: G = m g = V r g = p D L s r g




D – diametrul virolei = 1500 mm

L – lungimea virolei = 3000 mm

s – grosimea tablei = 8 mm

r – densitatea otelului = 7,8 kg/dm3 = 7,8 10-6 kg/mm3

g – acceleratia gravitationala = 9,81


G = p 9,81 = 8653,89 N

Pentru determinarea numarului de reazeme si a distantelor dintre acestea trebuie avute in vedere urmatoarele:

Distanta A dintre reazemele cu role, masurata pe latimea standului, se determina in functie de diametrul piesei, astfel incat unghiul la centru sa fie cuprins intre 45o si 115o.


Figura 21. Schema de dispunere a sarcinilor

la standurile cu role


Tinand cont ca de obicei se folosesc role standardizate fabricate la noi in tara cu diametrul de 270 mm si 410 mm, se calculeaza pentru a avea un unghi la centru mediu de 60o.

a = 60o T

Raza minima a virolei

Din triunghiul din figura 22 se calculeaza:

Figura 22


Se adopta A = 800 mm

Se verifica daca a se incadreaza intre limitele admise.

a = 2 arcsin 0,747 = 96,77o            pentru Rv = Rmin

a = 2 arcsin 0,451 = 53,74o            pentru Rv = Rmax

Se observa ca aI(45 . 115o) pentru A = 800

In concluzie nu este nevoie modificarea lui A(A=cst). Distanta dintre reazeme, stabilita pe lungimea standului depinde de numarul de reazeme si lungimea piesei.

Numarul de reazeme se calculeaza pe baza sarcinii pe un reazem.

Descoperind greutatea piesei pe cele doua directii radiale se obtine:

 (figura 22) unde:

R – sarcina radiala pe un reazem

G – greutatea piesei

n – numarul de reazeme ale standului

a – unghiul la centru format de directiile reactiunilor rolelor

Valoarea obtinuta pentru R nu trebuie sa depaseasca sarcina radiala maxima admisa pentru un reazem. Rolele cu diametru de 270 mm sunt proiectate pentru o sarcina radiala maxima admisa de 700 kgf.

Deoarece piesa dispune de rezistenta si rigiditate suficienta, neexistand pericolul deformatiei ei, putem mari la maxim distanta dintre reazeme pe lungime folosind doar patru role.

In acest fel se usureaza deservirea standului, se creeaza posibilitatea apropierii de piesa in orice loc etc..

         R = 332,07 kgf

          R = 247,22 kgf

Se observa ca R < 700 kgf

In concluzie pe lungimea standului se adopta 4 reazeme.

Alegerea motorului pentru antrenara rolelor:

Pentru calcularea momentului de torsiune necesar rotirii virolei se descompune greutatea dupa doua directii rezultand o forta tangentiala si una radiala (figura 23).

Figura 23


Momentul total de torsiune va avea doua componente: M = M1 + M2

M1 – momentul de frecare dat de R

M2 – momentul dat de componenta tangentiala T

m – coeficient de frecare

m=0,350,45 pentru frecare otel-cauciuc)

Dr – diametrul rolei

c = 1,23 coeficient de siguranta la alunecare

M2 = 1091,7 daN cm

Mt = (1,2 . 1,3)(M1+M2)

coeficient ce tine seama de pierderile prin transmisie

Mt = 1,25 (879,56+1091,7) = 2464,0 daN cm

Aceasta reprezinta momentul de torsiune ce transmite o roata.

Momentul total este M = 4 Mt = 9856,0 daN cm

Turatia rolei de alunecare se calculeaza in felul urmator:

Viteza de sudare adoptata la tehnologie V = 20,71 21 cm/min este viteza liniara la periferiavirolei si a rolei de antrenare.

Dar v = w R =   T

v = 207,1 mm/min

Dar dintre w si turatie este

Acum putem calcula puterea motorului:

Se alege motorul de curent continuu destinat masinilor unelte Ce 32U cu urmatoarele caracteristici:

- putere P = 0,8 kW;

- tensiune U = 300 V;

- curent I = 3,6 A;

- turatie n=1503000 rot/min;

- randamentul h

Rezistenta bobinajelor la 75 oC:

- excitatie independenta sau in derivatie 4680 W

- indus 2,52 W

- curentul de excitatie Ie = 0,0785 A

Reglarea turatiei la motoarele de curent continuu se face prin tensiunea de alimentare. Viteza unghiulara este in functie de tensiunea de alimentare  

Pentru transmiterea miscarii de la motor la rolele conducatoare se alege un reductor melcat conform STAS 7023-87 cu puterea nominala capabila transmisa P = 2,3 kW.

P = 2,3 kW   > Pcalculata

avand distanta intre axe A = 80 mm (melc-roata melcata) si raportul de transmitere i = 20.

Angrenajul adaptat are dimensiuni din figura 24 si tabelul numarul 6.



Figura 26. Angrenajul melc-roata melcata


Rulmentii folositi la melc sunt:

7307 BDJ     cu D = 80 mm

B = 21 mm



Tabel 6

Raport



Modul

[mm]

Arbore melcat

Roata melcata

Nr.de dinti

mm

Z1


Dd1

mm


De1

mm


b1

mm


Masa

kg

Nr.de dinti

mm

Z2


Dd2

mm




De2

mm


b2

mm


Masa

kg














Calculul distantei longitudinale optime dintre role.

Asezarea rolelor, distanta dintre ele se calculeaza in functie de solicitarea care apare in virole. Calculul se face pentru o virola deci cu lungimea maxima de 1500 mm.

Figura 25


Deci si greutatea ei va fi doar jumatate din greutatea virolei sudate.

Solicitarea principala este incovoirea

F = p l                p-forta uniform distribuita

l -lungimea virolei

Valoarea momentului de incovoiere este maxima in sectiunea 2.

Dependenta valorii Mi2 fata de pozitia reazemelor este data de relatia Mi2 = xyA –

Reprezentand grafic obtinem figura 26.



Figura 26

Pentru x = 0

Mi2 =

Mi2 = - 81000 daN mm

pentru         T

Mi2 minim este pentru

Distributia reazemelorva fi ca in figura 27.


Figura 27.

Distributia reazemelor pentru ca momentul de

incovoiere in punctul 2 sa fie minim


MiA = 20250 daN mm

Rolele folosite sunt standardizate si au dimensiunile din figura 28.

Figura 28


f = 270 mm

L – latimea = 170 mm

Rolele sunt acoperite cu benzi de cauciuc in scopul mariri coeficientului de frecare intre rola si virola.


Proiectarea si montarea axului rolei conduse


Solicitarea principala este incovoierea datorita fortei radiale ce actioneaza asupra arborelui (figura 29).

     190 yB – 99R = 0 T yB =

Mi = 99 1628,82 = 161253,18 N mm

yA = yB (din simetrie)

Figura 29. Solicitarea si dimensiunile

arborelui rotii conduse



Daca arborele este construit din OL50 conform STAS 500-90 caracteristicile acestuia sunt:

- rezistenta la rupere

sr = 500-700 N/mm2

- rezistenta admisibila la incovoiere

sa 60 N/mm2

- limita de curgre

sc = 270-350 N/mm2

Figura 30. Montarea rotilor conduse



Pentru dimensionarea arborelui calculam:

Se determina diametrul necesar:

Se adopta f = 35 mm

Celelalte dimensiuni sau adoptat constructiv.

Pentru montare se folosesc rulmenti radiali cu bile.

Conform STAS 3041-88 avand simbolul 6007 D cu urmatoarele dimensiuni:

d  = 35 mm

D = 62 mm

B = 14 mm

 

Figura 31

Proiectarea axului motor principal


Acest arbore sustine roata melcata si rola conducatoare principala. In cazul acesta avem o solicitare atat de incovoiere cat si de torsiune. Solicitarea si dimensionarea acestuia este prezentat in figura 33.

Arborele este din OL50 conform STAS 880-86. Acesta are caracteristicile mecanice mai sus amintite. Solicitarile se impart in doua plane cel orizontal si cel vertical.

a

Fortele ce actioneaza in plan vertical au indicele V iar cele ce actioneaza in plan orizontal au indicele H.

In figura 32 sunt prezentate fortele din angrenajul melcat.


        

Figura 32. Fortele din angrenajul melcat



Fr2 = Fr1 Fa2 = Ft1 si Ft2 = Fa1


Figura 33. Solicitarea si dimensionarea arborelui principal


   h = 0,85 randamentul angrenajului melcat

M2 = 985600 N mm

i = raportul de transmitere   i = 20

Fr1 = Ft2 tga tg20o = 5832,9 N

a = 20o (din calculul angrenajelor)

La montaj se folosesc rulmenti radial-axiali conform STAS 7416-1986. Rulmentul are urmatorul simbol: 7308 BDF si urmatoarele dimensiuni:

d  = 40 mm

D = 90 mm

B = 23 mm


 

Figura 34


     24 Ft2 + 164 RH – 240 xB = 0 T

     76 RH + 216 Ft2 – 240 xA = 0 T

     24 Fr2 + M1 + 164 RV – 240 yB = 0 T

76 RV + 216 Fr2 – M1 – 240 yA = 0 T



MiH1 = 24 xA = 24 15194,6 = 364656 N mm

MiH2 = 164 xA – 140 Ft2= 24 15194,6 = 364656 N mm

MiV1s = 24 yA = 24 5172,8 = 124147 N mm

MiV1d = 24 yA + Mi1 = 124147+182848 = 306995 N mm

MiV2 = 164 yA + Mi1 – 140 Fr2 = 164

MiV2 = 306995 N mm

Punctul cel mai solicitat este punctul 1:

Mimax = Mi1 =


1 pentru solicitare de incovoiere alternant

simetrica si efort de torsiune pulsator.

    conditia de rezistenta


        pentru OLC 50 avem: sr 870 N/mm2

sai III = 90 N/mm2

Se dimensioneaza:

T

Se adopta d = 42 mm

Celelalte dimensiuni se adopta constructive.

Calculul arborilor de legatura dintre rolele conducatoare.

Solicitarea este de torsiune figura 35.

Notam cu a distanta dintre capetele arborilor in interiorul cuplajului.

a = 5 mm

Arborele se dimensioneaza din conditia de rezistenta la torsiune:

Figura 35. Solicitarea arborelui de legatura


     se adopta d = 30 mm (figura 36)

Figura 36. Dimensionarea arborelui de legatura


Se verifica daca unghiul total de torsiune nu depaseste cea admisibila.


               l – lungimea = 750 mm

G – coeficient de elasticitate transversal 8,1

Ip – moment de inertie polar

  < ja

Calculul arborilor rotilor conducatoare.

Ele se executa din OL50 si sunt solicitate atat la incovoiere cat si la torsiune (figura 37).



Figura 37

yB = yA

Otelul OL50 are sai III = 55 N/mm2

Dimensionarea se face cu formula:

a

   T

Se adopta d = 50 mm

Celelalte dimensiuni se adopta constructiv.

Profile folosite pentru realizarea batiului sunt prezentate in figura 38.

Placa turnata

STAS 427-88

 

Otel „U”

STAS 564-92

 
         

Figura 38. Profile folosite la batiu


Alegerea cuplajului pentru transmiterea momentului de torsiune intre role. Intre rolele conducatoare se alege un cuplaj elastic cu bolturi conform STAS 5982-86 (figura 39).


Figura 39. Dimensiunile cuplajului elastic cu bolturi


Momentul de torsiune transmis:

- nominal 850 000 N mm

- maxim 1700 N mm = 1 700 000 N mm

Pentru transmiterea momentului de la motor la melc se alege cuplajul din figura 40.

Figura 40




Momentul transmis

50 daN m

d = (25 62) mm


 

2. Proiectarea dispozitivului de centrare a virolei


Centrarea virolei necesita forte maxime in situatia in care diametrul virolei este minim (f 800 mm) iar grosimea peretelui este maxima g=8 mm.

Determinarea fortei necesare pentru stingere se face dupa schema de calcul din figura 41.

Figura 41.


Momentul incovoietor se determina astfel:   Mi = Wz sa

Mi = 160 000 daN cm

Forta necesara pentru centrare:

Se determina diametrul surubului capabil sa transmita aceasta sarcina:

- diametrul interior al filetului:

sat = 400600 daN/cm2

 = 12,7 mm

Se alege conform STAS 2114/3-88 filetul trapezoidal cu urmatoarele dimensiuni nominale:

- diametrul nominal 16 mm

- pasul 2 mm

- diametrul mediu 15 mm (d2 = D2)

- diametrul exterior D4 = 16,500 mm

- diametrul interior: surub 13,5 mm; piulita 14,00 mm

Schema subansamblului este reprezentata in figura 42.



Figura 42. Dispozitiv de centrare


Determinarea fortei necesare P: M = P l

Mnec = Mins + Mfr          Mins = Qmax

Qmax = F = 636,68 daN

d2 – diametrul mediu = 15 mm

a – unghiul de inclinare al spirelor  a

– coeficient de frecare surub-piulita

m = 0,11 . 0,12 (pentru otel pe otel)

b – jumatatea unghiului la varf al profilului filetului

b = 15o

Forta necesara pentru deplasarea muchiilor este identica cu cea de apropiere, deci F1 = F2 = 800 daN.

Se considera ca forta necesara si suficienta pentru strangerea corecta a tablelor este de F3 = 500 daN.

Conventii:

- apropierea muchiilor = aducerea muchiilor la acelasi nivel pe verticala (in plan vertical)

- deplasarea muchiilor = aducerea muchiilor la o distanta definita de rost in plan orizontal (aproximativ)

- strangerea tablelor = fixarea tablelor pentru a putea executa primele doua miscari.

Dimensionarea suruburilor.

Diametrul interior al surubului de strangere:



           F – sarcina maxima = 500 daN

z = 1; 4 pentru surub cu crapodina

z = 2 pentru surub fara crapodina

sac – efortul unitar admis la compresiune

sac = 8001000 dan/cm2 = 80100 N/mm2

Se alege un filet metric cu diametrul nominal de 12 mm conform STAS 3872-86.

Diametrul interior al surubului de apropiere si deplasare a muchiilor:

            F – solicitare maxima = 800 daN

sat – rezistenta admisibila la tractiune

sat = 4060 N/mm2

 – momentul de frecare dintre (piulita si) surub si piesa in contact

Mnec = 7988,1+4775,1 = 12763,2 N mm

Considerand l = 200 mm

(ceea ce poate dezvolta usor un muncitor)

Diametrul exterior al piulitei:

Se adopta De = 22 mm

Calculul numarului necesar de spire:

              pa – presiunea admisibila

pa = 70 . 130 daN/cm2 = 7 . 13 N/mm2

Se adopta constructiv 10 spire

Lungimea piulitei: L = z p       p – pasul L= 20 mm

Pentru realizarea strangerii placii se utilizeaza surub M10x50 conform STAS 4272-86.



3. Proiectarea dispozitivului pentru strangere, deplasare

si apropiere a muchiilor virolei



Forta de apropiere a capetelor virolei se calculeaza considerand tabla virolei ca o grinda solicitata la incovoiere.

sai = 1000 daN/cm2 = 100 N/mm2

Sectiunea in acest caz are o latura de 8 mm si una de 1500 mm.

Momentul incovoietor:

Unde “l” este de fapt diametrul virolei = 800 mm.

Se alege un filet metric cu diametrul nominal de 16 mm (M16) conform STAS 3872-86.

Calculul diametrului exterior al piulitei pentru suruburile de apropiere si deplasare.

Se adopta constructiv piulita de sectiune patrata avand latura de 40 mm.

Toate cele trei suruburi sunt executate din OL50 conform STAS 500/2-90 avand urmatoarele rezistente admisibile:

- rezistenta la rupere sr = 500 – 700 N/mm2

- limita de curgere sc = 270 – 350 N/mm2

- duritatea 138 – 195 HB

- rezistenta admisibila la tractiune sat = 40 – 60 N/mm2

- rezistenta admisibila la compresiune sac = 80 – 120 N/mm2

- rezistenta admisibila la forfecare taf = 90 – 180 N/mm2

- rezistenta admisibila la torsiune tat = 80 – 140 N/mm2


Calculul surubului de fixare dintre piulita si parghie.

Acest surub este solicitat la forfecare cu o sarcina egala cu sarcina ce trebuie sa transmita surubul principal.

Dimensionarea acestuia se face din conditia de rezistenta la forfecare.

     aria sectiunii

T = Fv = 800 daN

saf = 90140 N/mm2 (construit din OL50 conform standardului STAS 500/2-90)

Se alege un surub cu cap hexagonal M8x20 conform STAS 4272-88.

Suruburile pentru apropiere sunt filetate dintr-o parte si din cealalta in sens opus (filet dreapta respectiv filet stanga).

Calculul lungimii portiunii filetate:

Lungimea filetului la suruburile de strangere este de 40 mm putandu-se realiza astfel strangerea unei game largi de grosimi a tablelor.

Lungimea filetului la surubul de apropiere este 100 mm in ambele parti.

Lungimea filetului la surubul de deplasare a muchiilor este de 120 mm in ambele parti.

Aceste dimensiuni au fost adoptate constructiv in functie de dimensiunea virolei.



Proiectarea instalatiei de sudare


Sudarea acestor virole se realizeaza manual cu un pistolet de sudare conectat la o instalatie de sudare pentru procedeul MIG.

O instalatie de sudare prin procedeul MIG se compune din partile principale prezentate in figura 43.


Figura 43. Partile componente ale unei

instalatii MIG-MAG


In functie de putere, instalatia poate sa cuprinda sau nu un sistem autonom de racire cu apa in circuit inchis a pistoletului si cablurilor acestuia. Pentru cazul alimentarii cu gaz de la butelie este prevazut un regulator de presiune si cu debitmetru.

Energia electrica necesara procesului o furnizeaza sursa de c.c. care poate fi:

- convertizor de sudura

- redresor de tensiune constanta

- sursa de curent cu reglaj electronic

Schema bloc a unui echipament pentr sudare semimecanizata MIG este prevazuta in figura 4

Retinerea vaporilor de apa este realizata de un filtru cu element absorbant (higroscopic) inclus intr-un corp denumit deshidrator de gaz DG. Accesul gazului de protectie este dirijat de un electroventil Ev, actionat temporizat in functie de ciclul de lucru. Mecanismul de avans cu motor de curent continuu M si reductor, realizeaza antrenarea sarmei electrod cu viteza impusa tehnologic. Blocul de comanda si de reglare a parametrilor contine module functionale pentru variatia turatiei motorului M si realizarea secventiala a fazelor ciclului de lucru (comanda gazului de protectie si sursei, sudare in regim continuu sau in puncte).


Figura 4 Schema bloc a unei instalatii de

sudat MIG semimecanizata


Sarma electrod este dispusa in bobina derulorului DS de unde este trasa de rolele de avans r. Blocul de comanda si reglare impreuna cu mecanismul de avans, DS si Ev sunt dispuse intr-o carcasa comuna, sub forma unui bloc compact si independent denumit dispozitiv de avans al sarmei. La acesta se conecteaza pistoletul de sudare prin intermediul unor elemente flexibile pentru ghidarea sarmei electrod, conducrea curentului de sudare, a gazului de protectie si eventual a apei de racire. Prin microintrerupatorul B dispus pe minerul pistoletului si prin firele flexibile se face o legatura electrica la blocul de comanda si reglare pentru faza de initiere si oprire a procesului de sudare. Toate elementele flexibile se pot ingloba intr-un tub cu diametrul mai mare furtun F, care confera protectie mecanica si electrica. Instalatia de racire cu apa in circuit inchis, antrenata de o pompa este folosita pentru lucrul cu intensitati mari de curent si pistolete corespunzatoare.

Pentru sudarea otelurilor inoxidabile se alege o instalatie de sudare TIP SACO 3/RSC4 produsa de intreprinderea “Electrotehnica” din Bucuresti.

Aceasta instalatie cuprinde urmatoarele parti componente:

- sursa de curent tip RSC 400

- semiautomat de avans tip SACO-3

- pistolet de sudare cu carburi de 3,0 m lungime

- incalzitor de gaz

- regulator de presiune cu debitmetru.

Sursa de curent RSC 400 are cinci trepte de reglaj grosier a tensiunii secundarului transformatorului de sudare si un sistem cu amplificator magnetic comandat prin potentiometrul ce permite reglarea fina, continua a tensiunii arcului pe fiecare din cele cinci trepte. Este prevazuta cu un releu de timp care permite reglarea intarzierii intreruperii curentului dupa terminarea sudarii. In circuitul secundar, curentul este redresat prin intermediul unei punti trifazice formate din sase diode cu siliciu montate pe radiatorul de aluminiu, racite cu un ventilator.

Iesirea curentului la borna (+) se face prin intermediul unei inductante cu valoare fixa (fara prize intermediare).

Caracteristicile acestei surse sunt:

- curentul de sudare: 400A/60%DA

- tensiunea arcului:   18 . 50 V

- puterea                   22 kvA

- tensiunea de alimentare: 380V/50 Hz

- greutatea                cca 300 kg

Semiautomatul SACO-3 cuprinde urmatoarele elemente principale:

- mecanismul de avans al sarmei electrod antrenat prin intermediul unui reductor de turatie, de un motor electric de curent continuu.

- suportul pentru bobina cu sarma prevazut cu un sistem de franare.

- electroventilul pentru comanda gazului de protectie.

- blocul electronic de comanda care cuprinde circuitul de reglare a turatiei motorului de avans si circuitul de temporizare pentru sudarea prin puncte (electronituire).

Descrierea constructiva si functionala:

Dispozitivul are o constructie simpla, usor de manevrat si cu mare siguranta in exploatare. Este dispus intr-o carcasa metalica avand pe un perete frontal elemente de comanda si reglare a parametrilor regimului de lucru.

Carcasa este prevazuta cu doua compartimente accesibile prin desfacerea peretilor laterali. Unul din compartimente contine bobina pentru sarma electrod, rolele de avans si electroventilul pentru gazul de protectie, iar celalalt partea electrica de comanda si motorul electric de actionare. Forta de apasare necesara antrenarii sarmei se obtine cu un mecanism cu parghie si arc (figura 45).

Acesta este dispus pe o placa suport 1, montata in compartimentul dispozitivului prin intermediul unui element izolator.

Sarma 15 este antrenata de roata motoare 2 si cea de presare La iesirea din zona rolelor sarma este preluata de o bucsa de ghidare 3 care realizeaza legatura cu elementul flexibil al pistoletului. Forta dezvoltata de resortul 11, reglabila prin surubul cu rozeta 13 se transmite prin suportul 9 si parghia 5 articulata in A, rotii de presare Pozitia arcului este delimitata de tija 10 si bucsa 12.


Figura 45. Dispozitivul de apasare la antrenarea sarmei


Pentru decuplarea rapida a sarmei se actioneaza parghis 8 fixata de tija cilindrica 7 care are proiectat un mic canal excentric. Raza corespunzatoare punctului de contact se mareste, parghia 5 se roteste in jurul articulatiei A si rola 4 elibereaza sarma. Suportul 9 si placa 6 executate din textalit mentin sarma, evitand formarea unei sageti prea mari la o functionare defectuasa a franei derulorului.

Rola 2 este antrenata in miscare de rotatie de un motoreductor MRF-1.

Semiautomatul SACO-3 poate lucra cu sarma electrod avand diametre de 0,8; 1,2; 1,6 mm si asigura reglarea continua a vitezei de avans in intervalul de 0 . 16 m/min.

Permite sudarea continua si sudarea prin puncte si este alimentat de la sursa RSC-400 cu 42V curent alternativ. Pistoletul de sudare, poate fi racit cu aer, sau cu apa prevazut cu un gat de lebada detasabil care se poate roti cu 360o si bloca in orice pozitie dupa necesitati (figura 46).


Figura 46. Cap de sudare (MIG-MAG)


Pistoletul este prevazut cu un gat curb 2, inclinat cu un unghi a = 45o sau 60o. In partea terminala a gatului se dispune duza 1 pentru dirijarea gazului de protectie si piesa de contact 8 pentru curentul de sudare.

Gatul se fixeaza la nivelul manerului 4 prin intermediul unei bucse filetate 3. Pe corpul manerului se dispune ca microintrerupator 5 prin care sunt efectuate comenzi de pornire sau oprire a procesului de sudare. Prin elementele flexibile protejate cu un tub de cauciuc exterior 6 este adus curentul de sudare, sarma electrod, tensiunea pentru comanda prin microinrerupator si apa de racire.

Pentru sudarea otelurilor inoxidabile se alege un corp de sudare avand racire cu apa.



5. Functionarea principala a schemei electrice



Schema electrica este formata din doua parti: o parte pentru alimentarea si comanda blocului cu role si cealalta pentru instalatia de sudare.

Actionarea blocului cu role incepe inchizand intrerupatorul principal a, care conecteaza transformatoarele m2 si m3 ce alimenteaza motorul electric de curent continuu M 1 prin variatorul de tensiune V1 si a circuitelor de comanda. Prin apasarea butonului b2 se alimenteaza bobina contactorului C2 care isi inchide contactele normal deschise 1C2 alimentand circuitul de excitatie; 2C2 care pregateste actionarea contactorului C1 si 3C2 contact de automentinere a comenzii. La apasarea butonului b1 se alimenteaza bobina contactorului C1 care isi inchide contactele 1C1, care alimenteaza variatorul de tensiune si contactul 2C1 pentru automentinerea comenzii. Variatorul V1 alimenteaza infasurarea rotorului motorului M1 prin traductorul de tensiune TT. In functie de tensiunea data de variator motorul actioneaza blocul cu role cu o anumita turatie variabila. Tensiunea este variata cu ajutorul potentiometrului P1 aflat pe panoul de comanda. Pentru oprire se apasa butonul b4 de pe panoul de comanda sau butonul b5 de la pedala, intrerupand alimentarea contactoarelor C1 si C2 care isi deschid contactele normal deschise si isi inchid contactele normal inchise, deconectand motorul.

Pentru schimbarea sensului de rotatie al rolelor actionate se apasa butonul b3, care alimenteaza contactorul C3. Acesta isi inchide contactele 1C1 care inverseaza polaritatea tensiunii de excitatie 2C3 care pregateste alimentarea contactorului C1 si 3C3 de automentinere a comenzii.

In acelasi timp se deschide contactorul 4C3 care face imposibila comanda contactorului C2. Apasand pe b1 se alimenteaza contactorul C1 care alimenteaza prin 1C1 variatorul de tensiune V1 care alimenteaza rotorul motorului electric M1, cu tensiunea variabila reglata de potentiometrul r1.

Contactorul normal inchis 4C2 si respectiv 4C3 are rolul de a evita aparitia unui scurt circuit la apasarea accidentala a butoanelor b2 si b3 fara respectarea ordinii indicate. Lampa L indica prezenta tensiunii din circuitul de comanda. Pentru protectie schema e prevazuta cu sigurante fuzibile e1 . e

Schema electrica a instalatiei de sudare cuprinde placa PCM prin care se realizeaza reglajul temporizarii la sudarea prin puncte si cu intreruperi. Regimurile de lucru se stabilesc cu ajutorul comutatorului k1 care are patru pozitii: oprit, sudarea unui punct, sudarea continua si sudarea intrerupta. Pentru inceperea operatiei de sudare se fixeaza comutatorul k1 pe una din pozitiile specificate mai inainte. Se actioneaza butonul B1 de pe pistolet, permitand conectarea releului d2. Prin contactul 1d2 se pune sub tensiune contactorul C1 care permite alimentarea motorului pentru avansul sarmei electrod (sarma se apropie de piesa si prin 2C1 actionarea electroventilului gazului de protectie Ev. Releul d1 conecteaza contactorul principal al sursei RSC- Pentru intreruperea procesului de sudare se elibereaza butonul B1. In acelasi timp se opreste inaintarea sarmei electrod prin franarea brusca a motorului M2 si se opreste gazul de protectie. Cu o intarziere de cateva secunde se va deconecta si sursa de sudare, respectiv se intrerupe alimentarea arcului electric si asfel schema revine la pozitia initiala.







Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:






Cauta referat