QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate mecanica

Instalatia de alimentare a motoarelor cu aprindere prin compresie (M.A.C.)








Instalatia de alimentare a motoarelor cu aprindere prin compresie (M.A.C.) asigura introducerea in cilindrii si pulverizarea combustibilului in cantitatea necesara si in momentul impus de conditiile de desfasurare a ciclului motor, astfel incit motorul sa poata dezvolta puterea ceruta.

Spre deosebire de instalatia de alimentare a motoarelor cu carburator, care foloseste un combustibil purificat si usor volatil, lucrand si la o presiune redusa, la motoarele cu aprindere prin compresie instalatia de alimentare foloseste un combustibil mai putin purificat si greu volatil.

Instalatia de alimentare a motoarelor cu aprindere prin compresie este o constructie robusta si de mare precizie. Ea reprezinta partea cea mai delicata a motorului care, atat la constructie cat si la exploatarea acestuia, necesita mare atentie si supraveghere si produce cele mai numeroase defectiuni.

Instalatia de alimentare a motoarelor cu aprindere prin compresie

1- rezervor de combustibil; 2- pompa de alimentare;

3, 4- filtre de combustibil; 5- pompa de injectie;

6- injectoare; 7- filtru decantor;

8, 9, 11, 12- conducte de joasa presiune;

10- conducte de inalta presiune;

Partile componente ale instalatiei de alimentaire a motoarelor cu aprindere prin compresie sunt:

-rezervorul de combustibil

-pompa de alimentare (pompa de combustibil)

-filtrele de combustibil

-pompa de injectie

-injectoarele

-regulatorul de turatie al pompei de injectie

-conductele de joasa si inalta presiune.

Pompa de alimentare serveste la alimentarea echipamentului de injectie al motorului cu aprindere prin compresie. La automobile, cele mai des intalnite pompe de alimentare sunt cele cu piston.

Filtrele de combustibil. Functionarea normala si neintrerupta a motorului cu aprindere prin compresie necesita curatirea prealabila a combustibilului de impuritati si de apa. Curatirea insuficenta a combustibilului conduce la uzarea injectorului si deci la marirea consumului de combustibil si la reducerea puterii motorului.

Evitarea acestor neajunsuri se face prin filtrarea combustibilului cu ajutorul a doua filtre:

-unul de filtrare primara, montat inaintea pompei de combustibil

-si celalalt de filtrare secundara, montat inaintea pompei de injectie.

Pompa de injectie are ca sarcina dozarea precisa si livrarea sub presiune a combustibilului. Dupa modul de dozare a combustibilului, pompele de injectie se clasifica in:

-pompe cu reglaj prin cama variabila;

-pompe cu reglaj prin laminare;

-pompe cu reglaj prin scurtcircuit (cu sertar).

Datorita avantajelor pe care le prezinta, pompele cu reglaj prin scurtcircuit (cu sertar) au cea mai larga raspandire.

Din punct de vedere principial, acest tip de pompa se poate realiza cu sertar separat sau cu piston-sertar, ultimul tip avind o raspindire aproape generala.

Pompa de injectie cu piston-sertar

1- corpul pompei; 2- capul pompei; 3- cilindru; 4- piston sertar; 5- arc; 6- impingator cu rola; 7- surub de reglare;

8- manson; 9- supapa de refulare; 10- arc; 1- racordul conductei de inalta presiune; 12- ax cu came; 13, 14- flanse;

15- tija de reglare; 16- colier; 17- joja; 18- surub; C- canal; O- orificiu;

Pompa prezentata mai sus este de tipul cu piston-sertar, cu patru elemente de pompare.

Ea se compune din doua parti mari:

-corpul pompei 1

-capul pompei 2, in care se monteaza elementii.

In capul pompei 2 se gaseste un canal C prin care combustibilul vine de la filtrul si ajunge la elementii pompei. Un element se compune din cilindrul 3 prevazut cu doua orificii O, in care combustibilul este aspirat si prin care se realizeaza descarcarea in timpul curselor moarte.

In interiorul cilindrului pistonul-sertar se deplaseaza sub actiunea arcului 5, in cursa de aspiratie, si sub actiunea camei, prin intermediul impingatorului cu rola 6 si a surubului de reglare 7, in cursa de refulare. Surubul de reglare 7 foloseste la reglarea momentului inceperii injectiei (inceputului cursei utile). Deasupra cilindrului 3 se afla supapa de refulare 9, arcul 10 si racordul conductei de inalta presiune 11.

Tot in partea superioara a pompei se gaseste si mecanismul de reglare a cantitatii de combustibil refulat de pompa catre injectoare, cantitate ce se obtine prin rotirea pistoanelor pompei.

Mecanismul de reglare este format din tija de reglare 15 prevazuta colierele 16. Colierele au un canal in care patrunde bratul de comanda al mansonului 8. Capatul din dreapta al tijei 15 este articulat cu parghia regulatorului.

In corpul pompei 1 se gaseste axul cu came 12, sprijinit pe doi rulmenti prin intermediul flansei 13, pe care se monteaza carcasa regulatorului, si al flansei 14. Flansa 14 serveste si la fixarea pompei de injectie pe motor.

Axul cu came este prevazut in partea stanga cu sistemul de antrenare a regulatorului, iar in partea dreapta cu propriul lui sistem de antrenare de catre motor.

In corpul pompei se introduce ulei pentru ungere, al carui nivel se controleaza cu joja 17. Pe corpul pompei se prinde, prin suruburile 18, pompa de alimentare cu combustibil.

La functionarea acestei pompe, pistonul-sertar 4 se deplaseaza in cursa de refulare sub actiunea camei, prin intermediul impingatorului 6 si al surubului de reglare 7. Injectia combustibilului incepe in momentul in care pistonul astupa orificiile O, intrerupand legatura intre cilindrul 3 si canalul C.

Sub presiunea combustibilului, supapa de refulare 9 se ridica de pe scaunul sau si combustibilul trece spre injector. Sfarsitul injectiei are loc cand muchia elicoidala a pistonului deschide orificiile O.

Ca urmare a scaderii presiunii din cilindrul 11, supapa de refulare 9 este readusa pe scaun de

arcul 10.

Dupa ce pistonul a trecut de punctul mort interior, deplasarea in jos (in cursa de aspiratie) se efectueaza sub actiunea arcului 5 (care a fost comprimat in cursa de refulare).

Defectiunile sistemului de injectie fac ca motorul diesel sa scoata fum de culoare neagra in exces, din aceasta cauza si consumul de carburant este mai mare si deci in consecinta poluarea creste.

Pompa de alimentare cu motorina :

C.1 Tip pompa de injectie in linie cu piston sertar:

Pompa de injectie se compune din:

corpul in care se monteaza arborele cu came , impingatorii cu role , elementele de pompare si racordurile de refulare . Elementele de pompare sunt formate din cilindrii si pistoanele .

Cilindrul elementului de pompare, este prevazut cu un orificiu, de alimetare cu motorina, trimisa de pompa de alimtare, pistonasul la partea superioara are un orificiu central in legatura cu un canal inclinat practicat lateral, comunicand cu partea superioara. Fiecare pistonas este prevazut cu cate un manson danturat angrenat de-o creamliera in care sunt practicate sectoare distantate. Cremaliera sub forma de tija este legata printr-un sistem de parghii de regulatorul care o actioneaza. Comandata de regulator cremaliera imprima

Pistonasului miscari de rotatie prin care se realizeaza modificarea debitului in functie de sarcina motorului.

Readucerea pistonaselor se realizeaza cu resortul . Supapa de refulare este conica si este mentinuta de un resort in pozitia inchisa pe locasul ei.

Arborele cu came se sprijina pe rulmenti si este actionat de arborele motor prin angrenajele distributiei din fata, astfel miscarea de la arborele motor este transmisa printr-un pinion intermediar la pinionul de antrenare la arborele cu came. Acest pinion este dublu ca marime fata de pinionul de pe arborele motor,incat la doua rotatii ale arborelui cotit, arborele cu came sa se roteasca o singura data asigurand cate o pompare la fiecare element in parte.

Decalajul camerelor este astfel realizat incat sa se asigure injectia in ordine de functionare a motorului. La capatul posterior al arborelui cu came se monteaza regulatorul pe care il antreneaza.

Impingatorii sau tachetii sunt cilindrici cu rola asemanatori cu cei de la pompa de alimentare cu piston cu deosebirea ca la partea superioara sunt prevazuti cu suruburi si piulite de fixare. Aceste suruburi servesc la reglarea momentului de injectie adica la stabilirea avansului in numar de grade corespunzator pentru fiecare timp de motor in parte. Impingatorii ghideaza in niste orificii ale unui perete orinzontal comun cu corpul pompei.

In corpul pompei de injectie se toarna ulei la un nivel bine stabilit servind la ungerea arborelui cu came, a impingatorilor si a pistonaselor la partea lor inferioara de contact cu tachetii.

Functionarea pompei de injectie este conditionata de antrenarea sau rotirea arborelui cu came de catre arborele motor.Pinionul de pe capatul arborelui motor transmite miscarea la roata dintata de antrenare a arborelui cu came prin pinionul intermediar.Prin rotirea arborelui cu came acesta actioneaza impingatorii si prinei pistonasele,pe care le deplaseaza in cilindrii de jos in sus,invingand astfel rezistenta resortului.

La coborarea de pe cama resorturile aduc pistonasele in pozitia initiala. De aici rezulta ca pistonaele sub actiunea camelor executa o miscare rectilinie alternativa. Dar pistonasele mai sunt actionate pe de alta parte si de tija cremaliera care primeste miscarea de la regulator imprimand-le o miscare de rotatie.

Cand pistonasul coboara si deschide orificiul al cilindrului, datorita deepresiunii create, motorina intra in spatiul de desupra lui realizand astfel admisia motorinei in elementul de pompare .

In cursa urmatoare pistonasul comprima motorina la o presiune suficient de mare, se comprima arcul supapei de refulare acesta se deschide si combustibilul prin conducte ajunge la injector.

Refularea se realizeaza deci in curs de ridicare a pistonului, dar nu are loc pe tot parcursul ei. Ea incecpe ĩn momentul cand pistonasul acopera orificiul canalului de alimentare al cilindrului si dureaza pana ĩn momentul in care muchia canalului inclinat al pistonasului deschide acest orificiu.

In momentul acela spatiul de deasupra pistonasului are legatura prin canalul sau central si apoi prin canalul inclinat cu canalul de alimentare. Momentul deschiderii mai devreme al canalului ĩnclinat ĩnseamna o cantitate mai mica de motorina debitata si invers.

Momentul deschiderii canalului inclinat care de fapt determina variatia debitului in functie de sarcina motorului este asigurata de tija cremaliera care primeste miscarea de la regulator, rotind pistonasul ‚in cilindru.Prin acesta se asigura cantitati de motorina dozate corespunzatori in functie de sarcina motorului.

Injectoarele sunt organele care realizeaza pulverizarea fina si distributia uniforma a combustibilului in camera de ardere.

In constructia actuala a motoarelor cu aprindere prin compresie se utilizeaza injectoare mecanice, care pot fi:

-deschise

-inchise

dupa cum orificiul pulverizatorului este obturat sau nu de un ac.

Injectorul mecanic deschis este format din corpul princi¬pal 1, prevazut cu un racord de legatura la conducta de inalta presiune, prin intermediul careia combustibilul intra in pulverizatorul 2. Pulverizatorul este prevazut cu unul sau cu mai multe orificii, prin ale caror dimensiuni si forme se asigura pulverizarea combustibilului. Legatura intre corpul principal si pulverizator se realizeaza prin intermediul unei piulite de stringere 3.

Injectorul mecanic deschis

1- corp principal; 2- pulverizator; 3- piulita de strangere;

Injectorul mecanic inchis are orificiile de legatura intre injector si camera de ardere controlate de catre o supapa realizata in forma de ac.

Acul injectorului este tinut de scaunul sau de un arc elicoidal cilindric, iar ridicarea lui se face numai in timpul injectiei, sub actiunea presiunii combustibi¬lului.

Injectoarele mecanice inchise pot fi actionate hidraulic, mecanic sau electric, primul mod de actionare fiind cel mai raspandit. Corpul pulverizatorului 1 este prevazut cu un canal prin care combustibilul trimis de pompa ajunge in camera pulverizatorului.

In interiorul pulverizatorului se afla acul 2 al injectorului, prelucrat cu doua diametre diferite si prevazut la partea inferioara cu oportiune conica cu care inchide etans orificiul de iesire a combustibilului.

Combustibilul, trimis cu presiune de pompa spre injector, exercita o presiune pe suprafata gulerului, presiune ce rezulta din diferenta dintre diametrele acului injector.

Cand presiunea combustibilului atinge o anumita valoare, in asa fel incat forta care tinde sa ridice acul este mai mare decat cea a arcului elicoidal, acul se ridica si permite combustibilului sa patrunda prin orificiile pulverizatorului in camera de ardere a motorului.

Cand forta creata de presiunea combustibilului devine mai mica decat forta data de arc, acul revine pe scaunul sau inchizand orificiul pulverizatorului.

Injector mecanic inchis

1- corpul pulverizatorului; 2- acul injectorului;

Regulatorul mecanic de turatie este un mecanism automat prin care se regleaza pompa de injectie in asa fel incat aceasta sa raspunda cerintelor de functionare a motorului. El este actionat de catre arborele cu came al pompei de injectie.

Regulatorul este format din doua greutati 2, articulate la un ax 1. Acestea actioneaza asupra mansonului 3, care se sprijina pe parghia 4,articulata cu capatul inferior in punctul A1,.

La capatul superior al parghiei este articulata tija 6, care comanda cremaliera pompei de injectie si arcul 5.

La cresterea turatiei fortele centrifuge, care tind sa departeze greutatile 2, aflate in miscare de rotatie. Prin deplasarea greutatilor se deplaseaza tija 6, prin intermediul mansonului 3, producand deplasarea cremalierei pompei de injectie in sensul cresterii cantitatii de combustibil injectate.

La scaderea turatiei, revenirea tijei si a greutatilor se face sub actiunea arcului 5.

Schema de principiu a regulatorului mecanic de turatie

1- ax; 2- greutate; 3- manson; 4- parghie; 5- arc; 6- tija;






loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }