Evaluarea financiara in fata dorintelor antagoniste

Evaluarea financiara in fata Dorintelor antagoniste

De data aceasta ne situam intr-un univers care nu mai  este pasiv ca mai inainte ci este constient si ostil. Acest univers corespunde de fapt cu cea mai mare parte a situatiilor concrete cu care sunt confruntate intreprinderile care impart o piata sau natiunile in stare de conflict deschis sau incipient. Analiza deciziei in acest tip de situatie apeleaza la teoria jocurilor si la metode matematice complexe, care sunt putin aplicate in cadrul structurii proiectelor.

Ilustram aceste tehnici printr-un caz simplu de joc la suma nula intre doi adversari, adica jocul in care pierderile unuia sunt egale cu castigurile celuilalt.

Un exemplu simplu de aplicatie a teoriei jocurilor

Fie doi investitori concurenti A si B, fiecare dintre ei avand de ales intre doua proiecte proprii A₁ si A₂ respectiv B₁ si B₂ . A se afla intr-o situatie ofensiva de cucerire a unei parti de piata, iar B intr-o situatie defensiva (realizarea proiectelor B₁ sau B₂ presupune o pierdere dar nerealizarea lor il elimina de pe piata si il ruineaza).

Acest tabel de castiguri si pierderi (evaluate in cash-flow - ul actualizat cumulat) se poate prezenta ca in figura 12.3.

Daca investitorul A realizeaza proiectul A₁, castigurile sale (care sunt egale cu pierderile suferite de B ) vor fi de:

75 daca B realizeaza la randul sau B₁;

125 daca B alege B₂.

Figura 12.3 Jocul la suma nula.

Daca investitorul A opteaza pentru A₂, castigurile sale vor fi de 50, respectiv 150 pentru fiecare din comportamentele posibile ale lui B. In aceste conditii investitorii au tot interesul sa adopte un criteriu de tip MINIMAX care ii permite lui A sa maximizeze suma minima a castigului sau (deci va alege A₁ pentru care castigul minim este de 75 fata de 50 pentru solutia A₂) si lui B sa minimizeze pierderea maxima posibila (deci sa aleaga B₁ pentru care pierderea maxima este de 75 in loc de 150 in cazul B₂ ). In masura in care cei doi adversari adopta un comportament rational, vor ajunge in acest tip de situatie la un punct de echilibru (decizia A₁B₁ in acest exemplu) pe care nu vor avea nici unul interesul sa o modifice.

Utilizarea acestor tehnici, care devin adesea foarte complexe imediat ce dorim sa le aplicam in situatii concrete este de fapt limitata la sectoare precise: proiect de investitii speculative la export si mai ales proiecte militare atat la nivel tactic cat si strategic. Amintim aici ca aceste tehnici nu au evitat totusi esecul si infrangerea legate nu atat de caracterul eronat al mijloacelor de analiza ci de ne-adecvarea informatiilor si a aprecierilor utilizate.

Tehnicile de analiza in viitor nesigur care trebuie mai degraba evitate

Amintim aici doua alte tehnici utilizate frecvent pentru calculul in viitor nesigur. Mai intai, sistemul "primei de risc" care consta in reducerea cu un procent fix calculat in mod subiectiv a cash-flow - ului actualizat cumulat pentru proiectele riscante. Astfel, pentru doua proiecte ale caror cash-flow actualizat cumulat total este de 10 milioane pentru unul (A) si 12 milioane pentru celalalt (B), daca se aplica o prima de risc de 10% asupra cash-flow - ului actualizat cumulat, proiectul B este de preferat lui A intrucat cash-flow - ul actualizat cumulat este de (B) = 12 - 1,2 = 10,8.

A doua tehnica consta in utilizarea unei rate de actualizare superioare ratei normale (pentru intreaga durata a proiectului sau doar pentru ultimii ani). Sistemul permite sa se ia in considerare faptul ca incertitudinea este in general mai mare pentru anii cei mai indepartati decat pentru primele faze de viata ale proiectului. Un astfel de sistem pare in realitate destul de sumar si de fiecare data cand este posibil, utilizarea analizei sensibilitatii sau a probabilitatilor va da rezultate mai bune.

Analiza financiara a proiectelor publice in viitor nesigur

Cu exceptia cazurilor particulare reprezentate de proiectele de talie exceptionala, criteriul de tip MINIMAX tinde sa fie mai putin utilizat pentru proiectele publice decat pentru proiectele private si aceasta din doua motive principale:

A mai intai, proiectele finantate de organismele publice sunt mai putin sensibile la pierderile temporare decat proiectele gestionate de intreprinderile private. Daca sperantele de profit sunt distribuite in jurul unui fond general, un antreprenor privat poate ezita sa-si asume riscul pierderilor temporare ridicate care il pot conduce direct la faliment. Acest risc poate fi suportat de un proiect public daca caracterul profitabil al activitatii nu poate fi pus la indoiala pe termen lung. Subventii temporare sau alte mecanisme pot asigura o stabilitate financiara acestor proiecte.

A al doilea motiv rezulta din faptul ca o tara intreprinde in general un numar important de proiecte intr-o mare varietate de activitati si poate astfel sa accepte proiecte din categorii de riscuri diferite.

Rezumat

Termenul de 'investitie' constituie unul dintre cuvintele cele mai banalizate ale limbajului economic. Explicatia se gaseste probabil in 'ardenta obligatie' pe care o constituie investitia pentru economie.

Intr-o prima faza se trece in revista natura si tipologia investitiilor pentru ca apoi sa se reaminteasca procedurile de alegere a unei investitii intr-un context sigur, aleatoriu, nedeterminat sau in fata dorintelor antagoniste.

Intrebari

Ce este actualizarea?

Cum definiti o investitie? Dati exemple.

Ce este valoarea actuala neta?

Ce este indicele de rentabilitate?

Ce este rata interna de rentabilitate?

Ce este termenul de recuperare?

Cum evaluati financiar un proiect in viitor probabilistic?

Cum puteti reduce riscurile financiare ale unui proiect?

Bibliografie

*** A Guide to the Project Management Body of Knowledge, Project Management Institute, Pennsylvania, 2000

Alain Amghar, Management de Projets, Editions J.C.I. inc. Montreal, 2001

Adrian Danet, Managementul Proiectelor, Editura Disz Tipo, Brasov, 2001

Kim Heldman, PMP: Project Management Study Guide, Edition Hardcover, 2001

Harold Kerzner, Earned Value Project Management, Edition Hardcover, 2000