UNIVERSITATEA DIN PETROSANI

FACULTATEA DE STIINTE

MASTER

MANAGEMENT FINANCIAR

DISERTATIE

DIAGNOSTIC FINANCIAR LA

S.C. PREST-RO S.R.L. SIMERIA

CUPRINS

CAPITOLUL I : PREZENTAREA GENERALA A S.C. PREST-RO S.R.L.

Scurt istoric

Prezentarea detaliata a activitatii comerciale

CAPITOLUL II : DIAGNOSTICUL FINANCIAR PE BAZA INDICATORILOR DE RENTABILITATE SI DE POZITIE FINANCIARA

2.1. ANALIZA RENTABILITATII

2.1.1. Analiza rezultatelor

2.1.2. Analiza veniturilor

2.1.3. Analiza cheltuielilor

2.1.4. Analiza rezultatelor pe baza tabloului Soldurilor Intermediare de Gestiune

Ratei rentabilitatii comerciale

Ratei rentabilitatii economice

Rata rentabilitatii financiare

2.2. ANALIZA PERFORMANTELOR FINANCIARE

2.2.1. Analiza corelatiei FR- NFR- TN

2.2.2. Ratele de lichiditate sau de trezorerie.

2.2.3. Ratele privind structura Activul si Pasivul

2.2.4 Evaluarea politicii de indatorare a societatii

CAPITOLUL III : ANALIZA RISCULUI

3.1. Riscul din exploatare

3.2. Riscul financiar

3.3. Riscul de faliment

3.3.1. Modelul B - Bailesteanu

3.3.2. Modelul A - Anghel

CONCLUZII

Anexe

Bibliografie

INTRODUCERE

Intreprinderea evolueaza intr-un mediu financiar care ofera instrumente si posibilitati de actiune specifice dar impun in acelasi timp si anumite constrangeri. Aceste oportunitati si constrangeri generate de mediu financiar permit, de altfel, definirea obiectivului gestiunii financiare sau finantelor intreprinderii.

Stadiul si formele de dezvoltare ale sistemului financiar national sau international influenteaza natura si diversitatea instrumentelor, institutiilor si mecanismelor care afecteaza gestiunea financiara. Pe de alta parte, puterea si orientarile fiecarei intreprinderi determina posibilitatile sale de actiune financiara.

In cadrul gestiunii financiare un loc central il ocupa analiza financiara, ca activitate de diagnosticare a «  starii de sanatate financiara » a intreprinderii, la incheierea exercitiului contabil.

In sens larg, analiza financiara este un instrument managerial care ajuta conducerea intreprinderii sa inteleaga trecutul si prezentul, in vederea fundamentarii viitoarelor obiective strategice de mentinere si de dezvoltare a intreprinderii intr-un mediu concurential.

De asemenea, analiza financiara face obiectul preocuparilor externe ale unor parteneri economici si financiari-bancari interesati in realizarea unor actiuni de cooperare cu intreprinderea respectiva.

Drept urmare, scopul lucrarii fundamentata pe studiul analizei financiar- patrimoniale a S.C. PREST-RO S.R.L. Simeria , urmareste sa puna in evidenta punctele tari si slabe ale gestiunii financiare si sa ofere elemente de explicitare a cauzelor dificultatilor posibil existente, dar si sa evalueze capacitatea intreprinderii de a-si asigura finantarea dezvoltarii si de a satisface exigentele actionarilor sai, cat si a celorlalti interesati de buna sa functionare ( creditori, consumatori, salariati).

Lucrarea este structurata in 3 capitole, in care sunt evidentiate cele mai importante probleme si notiuni de analiza financiara.

In primul capitol se prezinta societatea din punct de vedere comercial si juridic, prin pozitionarea ei pe piata si prin analiza activitatii ultimilor 2 ani.

In al doilea capitol se va analiza echilibrul financiar al intreprinderii - obiectivul fundamental al desfasurarii normale a activitatii - atat din punct de vedere static, evidentiind modalitatile de formare a acestuia la un moment dat, cat si dinamic, pe baza analizei politicii de investitii si de finantare promovata de intreprindere in decursul perioadei analizate.

CAPITOLUL I

S.C. PREST-RO S.R.L.

1. Informatii generale privind S.C. PREST-RO S.R.L. Simeria

Societatea comerciala romano-italiana PREST-RO S.R.L., cu sediul in Simeria este o societate comerciala constituita in baza Legii 31 din anul 1991 privind societatile comerciale, republicata, fiind un agent economic privat, cu personalitate juridica avand capital social italian si care a luat fiinta in anul 1994.

Forma societatii comerciale este cea cu raspundere limitata SRL, ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociatii sunt obligati numai la plata partilor sociale.

Societatea cu raspundere limitata "PREST-RO" este infiintata/are ca asociatii:

- Societatea comerciala "Gerona Group", cu sediul in Italia, (Torino)si

- Franco Mandorlini, cetatean italian,.

Capitalul social al firmei este de 674279 lei, aportul la acesta fiind realizat astfel :

99,9941 % - Gerona Group

0,0059%. Franco Mandorlini-persoana fizica

Durata societatii este nedeterminata.

Firma isi desfasoara activitatea la sediul social al firmei din Simeria, Bdul Castelului, nr. 66A. Societatea comerciala a fost inregistrata la Oficiul Registrului Comertului din judetul Simeria in anul 1994. Aceasta are ca scop producerea de bunuri materiale si efectuarea de acte si fapte de comert cu respectarea dispozitiilor legale.

Obiectul de activitate

Produce : Electromotoare de mica putere pentru bunurile de larg consum cum ar fi :

Masini de rasnit cafeaua ;

mixere de bucatarie;

storcatoare de fructe .

Obiectul de activitate al societatii comerciale este urmatorul:

activitati de productie industriala, prin prelucrari mecanice, a unor produse din metal, comercializarea acestor produse en gros si en-detaille;

import-export de produse industriale, de bunuri de larg consum, de bunuri alimentare si nealimentare, de uz casnic sau industrial, produse si materii prime, comercializarea acestora, en gros sau la pret cu amanuntul, potrivit dispozitiilor legale;

cooperarea cu diferite firme din tara si strainatate in scopul realizarii unei activitati economice specifice, in vederea cresterii calitatii produselor, diversificarii acestora, introducerii de noi tehnologii si modernizari, aprovizionarii si desfacerii unor produse si materiale;

transportul de marfuri si persoane, service, reparatii si intretinere.

Obiectul de activitate al societatii poate fi completat sau modificat prin hotararea asociatilor si cu respectarea dispozitiilor legale.

Explicit activitatea desfasurata este productia industriala, prin prelucrare mecanica, si anume: producerea pieselor de schimb pentru masinile de injectat plastic.

Procesul tehnologic consta intr-o succesiune de operatii bine stabilite, prin care materia prima, materialul sau semifabricatul le parcurge suferind transformari pentru ca in final sa se ajunga la produsul finit .

Activitatea desfasurata de societate este exclusiv de comert exterior, firma nu lucreaza pentru piata romaneasca, productia realizata este destinata partenerului italian.

Aceste produse finite se comercializeaza prin intermediul contractului de lohn incheiat cu firma PMT SA Torino- Italia. Firma DASIRO importa de la partenerul sau italian materia prima necesara realizarii pieselor de schimb executate, pentru care firma PMT -Torino va plati manopera. Pe langa materia prima si furniturile necesare procesului de productie, firma executanta va primi si desenele necesare pentru executarea pieselor.

Transportul extern al marfurilor exportate este efectuat pe cale rutiera, cu camionul firmei PMT -Torino.

Utilajele de productie, respectiv strungurile sunt modernizate, ele lucrand conectate la calculator, acesta avand implementat program special care asista operatiile executate de utilaj la parametrii setati ai programului informatic.

Structura de activitate

Activitatea societatii este realizata prin intermediul compartimentelor sale, atat a celor functionale cat si a celor de exploatare. Aceste servicii sunt: administrativ, P.P.U.P (Programarea, Pregatirea si Urmarirea Productiei ), financiar-contabil si proiectare si nu in ultimul rand atelierul de productie.

Structura de exploatare

La baza structurii de exploatare sta atelierul societatii ce indeplineste urmatoarele obiective:

Asigura realizarea ritmica a productiei si muncii, raspunde de realizarea programului de productie la termenele stabilite;

Coordoneaza si organizeaza in bune conditii procesul de productie la fiecare loc de munca pentru realizarea productiei la toti indicatorii planificati;

Urmareste permanent si ia masurile corespunzatoare ca locurile de munca sa fie asigurate cu materii prime, materiale, semifabricate, documentatie, SDV-uri si AMC-uri necesare executarii si realizarii ritmice a productiei;

Ia masuri si raspunde de respectarea tehnologiilor prevazute in documentatie, utilizarea si omologarea SDV-urilor si colaboreaza cu biroul proiectare pentru imbunatatirea si perfectionarea acestora.

Seful de atelier analizeaza zilnic rezultatele obtinute de fiecare muncitor si dispune masuri, daca este cazul, astfel incat fiecare muncitor sa-si poata realiza sarcinile si ia masuri de incadrare in consumurile specifice si urmareste reducerea si optimizarea acestora.

Tot acesta organizeaza fiecare loc de munca, supravegheaza si indruma fiecare muncitor in vederea insusirii cunostintelor si deprinderii necesare executarii in bune conditii a sarcinilor de productie, supravegheaza executarea operatiilor pe intreg timpul executarii operatiilor.

Se iau masuri pentru insusirea de catre membrii formatiei de lucru a reglementarilor privind ordinea si disciplina tehnologica si de munca, a prescriptiilor de exploatare si intretinere a instalatiilor, utilajelor, precum si a regulilor de manipulare, transport si depozitare a materiilor prime si ale produselor.

Se iau masuri pentru efectuarea la timp a operatiilor de intretinere si se asigura introducerea si extinderea metodelor moderne de productie si a calitatii produselor si a lucrarilor executate.

Seful de atelier explica unele operatii sau manevre cu grad de dificultate sporit pana la insusirea acestora de catre salariatii din subordine si mai indeplineste urmatoarele sarcini precum:

v    Verifica si rezolva operativ sesizarile salariatilor din subordine privind caracteristicile calitative ale materiilor prime, materialelor si sculelor utilizate in fabricatie care nu corespund standardelor, normelor sau caietelor de sarcini.

v    Ia masuri de conservare a calitatii produselor la locurile de munca, opreste executarea operatiilor in cazul constatarii unor abateri grave de la normele de calitate.

v    Organizeaza in cadrul colectivului de munca discutarea cazurilor de incalcare a normelor de calitate a cazurilor de rebuturi si a masurilor ce trebuie luate pentru evitarea acestora.

Asigurarea cresterii productivitatii muncii, a aplicarii corecte a normelor de protectia muncii ajuta la obtinerea unor rezultate satisfacatoare in munca.

Seful atelierului mai are si o serie de raspunderi in ceea ce priveste realizarea in conditii optime a sarcinilor de productie in sectorul condus si participa la activitatea de normare operativa a muncii.

Asigurarea desfasurarii activitatii de productie in deplina securitate, cu respectarea integrala a masurilor de protectia muncii si PSI conduce la increderea acordata de catre muncitori sistemului de lucru.

Instruirea salariatilor din formatie si supravegherea stricta a reglementarilor privind protectia muncii, a regulilor de igiena muncii si PSI este unul din obiectivele urmarite de catre seful de atelier, alaturi de verificarea insusirii regulilor de protectia muncii de catre membrii formatiei de lucru pe care o conduce.

Se iau masuri pentru functionarea neintrerupta si in deplina siguranta a instalatiilor si masinilor, prevenirea accidentelor si a incendiilor.

Conducatorului atelierului ia masuri de dotare a locurilor de munca cu prescriptiile tehnice de exploatare necesare, de efectuare la timp a reviziilor tehnice si reparatiilor planificate, de luare a tuturor masurilor pentru evitarea oricaror avarii sau intreruperi accidentale si de utilizare a echipamentului de protectie si de lucru prevazute in normele specifice fiecarui loc de munca.

Structura functionala

In cadrul serviciului administrativ functionarul are urmatoarele sarcini

Participa la intocmirea planului de aprovizionare cu materiale de intretinere, piese de schimb, gospodaresc si rechizite.

Impreuna cu serviciul tehnic (proiectare) asigura organizarea, pastrarea si clasarea in arhiva a documentatiei originale de baza si auxiliare.

Coordoneaza activitatea de elaborare a planului de paza a obiectivelor si bunurilor societatii, stabilind modul de efectuare a acestuia, precum si necesarul de amenajari, instalatii si mijloace tehnice de paza si alarmare pe care il reprezinta spre avizare organelor in drept.

Impreuna cu biroul tehnic recruteaza, intervieveaza si selecteaza angajati pentru posturile vacante.

Intocmeste pontajul pentru personalul societatii care nu-si desfasoara activitatea in sectia uzinaj.

Raspunde de mentinerea ordinii si disciplinei in cadrul serviciului.

Stabileste pentru fiecare subordonat atributiile si sarcinile de serviciu prin fisa postului si urmareste cum sunt duse la indeplinire, luand masurile ce se impun, cand se constata nerespectarea acestora.

Raspunde de respectarea legilor si actelor normative specifice domeniului propriu de activitate.

Serviciul P.P.U.P. ( Programarea, Pregatirea si Urmarirea Productiei) are urmatoarele atributii, lucrari, sarcini:

- urmarirea stocului de semifabricate,

- comandarea de semifabricate in timp util pentru fluidizarea procesului de productie,

- lansarea si urmarirea comenzilor de colaborare in cazul operatiilor tehnologice executate de alte societati,

- asigura la nevoie legatura cu societatea ordonatoare (prin contractul de lohn) pentru clarificarea problemelor referitoare la desenele de executie,

- urmarirea executiei comenzilor la termenele stabilite,

- centralizarea datelor necesare in vederea expedierii coletelor,

- receptionarea si lansarea comenzilor in atelier,

- intocmirea centralizatoarelor pe comenzi si pe repere si mentinerea acestora la zi,

- actualizarea comenzilor cu eventualele modificari de termene, desene, numar de bucati, materiale, conditii tehnice, etc. si urmarirea actualizarii modificarilor.

Ca limite de competenta reprezinta societatea in relatiile cu colaboratorii pe plan intern.

Compartimentul financiar-contabil indeplineste urmatoarele atributii/ lucrari/ sarcini:

Aplica prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991 republicata si a Hotararii Guvernului nr. 704 / 14 dec.1993, pentru aprobarea regulamentului de aplicare a legii contabilitatii.

Inregistreaza in contabilitate bunurile mobile si imobile, creantele si datoriile.

Evidentiaza in contabilitate rezultatele inventarierii patrimoniului societatii.

Asigura respectarea normelor contabile, stocarea, pastrarea sub forma suportilor tehnici si controlul datelor inregistrate in contabilitate, privitoare la utilizarea sistemelor de prelucrare automata a datelor.

Raspunde pentru exactitatea si realitatea datelor pe care le transmite pentru prelucrare.

Raspunde de exactitatea datelor care stau la baza inregistrarilor in contabilitate si care angajeaza raspunderea.

Evidenta sectiunilor contabilitatii se efectueaza prin prelucrarea automata a datelor si anume: operatiuni de capital, contabilitatea imobilizarilor, contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie, contabilitatea tertilor, contabilitatea trezoreriei, contabilitatea cheltuielilor veniturilor si rezultatelor, contabilitatea angajamentelor si a altor elemente patrimoniale, contabilitatea de gestiune, precum si inchiderea si deschiderea conturilor.

Reprezinta societatea in relatiile cu toate autoritatile de stat, bancile si alte institutii specializate.

Asimilat compartimentului mai sus amintit este magazia societatii care realizeaza urmatoarele:

o  Efectueaza receptia materiilor prime si a materialelor ce intra in societate;

o  Intocmeste actele de evidenta a stocurilor si le mentine la zi;

o  Intocmeste bonurile de consum pentru lansarea in fabricatie a comenzilor;

o  Elibereaza materialele din magazie si supravegheaza debitarea lor cand este cazul.

o  Marcheaza si inscriptioneaza sub indrumarea sefului de sectie materialele si reperele ce intra in societate.

o  Intocmeste periodic stocurile existente in magazie.

o  Raspunde de indeplinirea sarcinilor enumerate mai sus si de depozitarea si mentinerea integritatii materialelor din gestiune.

o  Raspunde de respectarea legilor si actelor normative specifice domeniului propriu de activitate.

Biroul de proiectare are ca atributii, lucrari, sarcini:

v    Verificarea, adaptarea si eventual completarea documentatiei tehnice primite de la partenerul sau.

v    Stabilirea algoritmului de calcul al semifabricatelor si a masei reperelor.

v    Determinarea profilului sculelor necesare prelucrarii reperelor.

v    Intocmirea de relevee sau desene noi in functie de necesitatile Sectiei Uzinaj (atelier).

v    Realizeaza activitati de proiectare legate de noi comenzi, de prototipuri si de autodotare.

v    Ca limite de competenta amintim asigurarea legaturii intre sectia uzinaj si biroul proiectare.

v    Raspunde de intocmirea planingului.

v    Raspunde de calculul dimensiunilor semifabricatelor.

CAPITOLUL II

DIAGNOSTICUL FINANCIAR PE BAZA INDICATORILOR

DE RENTABILITATE SI DE POZITIE FINANCIARA

ANALIZA RENTABILITATII

Contul de profit si pierdere se prezinta astfel:

Asa cum rezulta din datele prezentate, in cei 2 ani de analiza, s-au inregistrat evolutii pozitive, concretizate in cresteri valorice de la o perioada la alta.

Rezultatul de exploatare a inregistrat o scadere accentuata in anul 2009 fata de 2008. Aceste fluctuatie importanta s-au datorat,in primul rand, modificarilor neasteptate ce au afectat negativ segmentul de piata in care actioneaza intreprinderea si a recesiunii pietei externe .

Evolutia veniturilor, cheltuielilor si profitului din exploatare in perioada 2008 - 2009:

Rezultatul din exploatare evalueaza rentabilitatea economica a intreprinderii si corespunde activitatii normale si curente a intreprinderii (operatiunilor curente), inclusiv operatiunile efectuate in exercitiile anterioare dar aferente exercitiului curent.

Rezultatul exploatarii reflectǎ marimea absolutǎ a rentabilitatii de exploatare, obtinutǎ prin deducerea tuturor cheltuielilor ( platibile si calculabile) din veniturile exploatarii (incasabile si calculabile).

Rezultatul aferent activitatii de exploatare a inregistrat o scadere accentuata in anul 2009 fata de 2008. Aceste fluctuatie importanta s-au datorat, in primul rand, modificarilor ce au afectat segmentul de piata pe care actioneaza intreprinderea, recesiunii pietei externe manifestata prin posibila pierdere a unor clienti sau de aparitia altor societati ce prezinta o cerere diversificata si de calitate superioara etc. Toate acestea au dus la scaderea volumului de activitate sub nivelul de utilizare eficienta a capacitatilor de productie si a fortei de munca existente.

Rezultatul financiar a inregistrat o pierdere remarcata in fiecare exercitiu financiar. Desi veniturile au inregistrat o crestere la nivelul anului 2009, cheltuielile au crescut intr-o masura mult mai mare, ceea ce a generat un rezultat negativ

Evolutia veniturilor, cheltuielilor si a rezultatului financiar in perioada 2008 - 2009:

Derularea de operatiuni cu caracter financiar constituie calea principala de a asigura migrarea capitalului sub forma plasarii celui temporar disponibil sau atragerii celui necesar. De aceea, activitatea financiara prezinta o importanta deosebita pentru asigurarea flexibilitatii si mobilitatii capitalului, iar daca este bine orientata, poate conduce la obtinerea de profituri insemnate de catre agentul economic implicat.

De-a lungul perioadei analizate, rezultatul financiar a reprezentat o pierdere ce s-a remarcat in fiecare exercitiu financiar. Desi veniturile au inregistrat o crestere la nivelul anului 2009, cheltuielile au crescut intr-o masura mult mai mare, ceea ce a generat un rezultat negativ.

Rezultatul financiar exprima contributia (pozitiva sau negativa) a operatiunilor financiare in rezultatul global.

Rezultatul extraordinar, determinat ca diferenta intre veniturile si cheltuielile extraordinare. In 2008 si 2009 rezultatul a fost nul ca urmare a reducerii cheltuielilor si a veniturilor la valoarea 0.

Evolutia veniturilor, cheltuielilor si a rezultatului brut in perioada 2008 - 2009:

Desi veniturile au inregistrat o crestere foarte buna la nivelul anului 2009, cheltuielile au crescut alarmant demult generand o scaderea dramatic de mult a rezultatul brut .

2.1.2. ANALIZA VENITURILOR

Controlul conturilor de venituri este asigurat prin controlul posturilor corespondente din bilant.

Structura veniturilor pe categorii in perioada 2008 - 2009 se prezinta astfel:

Din datele prezentate se releva urmatoarele aspecte:

Fata de realizarile anului 2008, veniturile societatii, in anul 2009, au crescut;

Cauzele principale care au determinat cresterea veniturilor au fost:

Prezenta resurselor financiare;

Detinerea monopolului in ceea ce priveste importul si exportul produselor fabricate de intreprindere;

Majorarea veniturilor isi are originea in cresterea importanta , in preturi comparabile , a veniturilor din activitatea de baza (exploatare) cat si din activitatea financiara;

Ponderea majora in totalul veniturilor o detin veniturile din activitatea de baza (exploatare), care variaza intre 94% si 91%;

Veniturile financiare participa la constituirea veniturilor totale cu procente anuale intre 6% si 9% ;

Veniturile financiare sunt constituite in principal pe seama dobanzilor incasate pentru disponibilitatile din banci , precum si din diferentele favorabile de curs valutar;

Veniturile extraordinare sunt 0.

Veniturile din exploatare au urmatoarea structura:

Se observa o majorare substantiala a cifrei de afaceri ceea ce inseamna o crestere a incasarilor datorata imbunatatirii calitati produselor fabricate si a politici si marketing-ului adecvat.

Cresterea variatiei stocurilor se datoreaza cresterii costurilor.

Evolutia favorabila a altor venituri din exploatare a atenuat consecintele negative ale celorlalte categorii de venituri, astfel ca la nivelul veniturilor totale evolutia a fost pozitiva.

Veniturile financiare au urmatoarea structura:

Veniturile financiare in anul 2009 au inregistrat o crestere semnificativa fata de 2008, fiind generate de sconturile primite si de efectele modificarii cursului de schimb valutar.

2.1.3. ANALIZA CHELTUIELILOR

Analiza cheltuielilor realizate in structuri este asigurat prin controlul posturilor corespondente din bilant. S-a asigurat ca aceste conturi au fost evidentiate dupa natura lor si ca inchiderea conturilor de cheltuieli s-a efectuat in conformitate cu prevederile Regulamentului de aplicare a Legii Contabilitatii nr. 82/1991.

Structura cheltuielilor pe categorii in perioada 2008 - 2009 se prezinta astfel:

Din datele prezentate rezulta:

Ponderea majora in totalul cheltuielilor o detin cheltuielile din exploatare;

Cresterea cheltuielilor de exploatare de la un an la altul s-a datorat cresterii costurilor de productie.

Principala cauza care a condus la majorarea costurilor a constituit-o continua crestere a preturilor la materii prime, materiale consumabile, energie electrica, gaze naturale, majorarea cheltuielilor aferente personalului si prestatiilor externe.

Societatea a inregistrat cheltuieli financiare foarte scazute in anul 2008, cea mai mare partea a acestora provenind din diferentele nefavorabile de curs valutar, insa in 2009 cheltuielile financiare au crescut alarmant de mult.

Cheltuielile extraordinare au inregistrat valoari nule in 2008 si 2009 determinate de majorarea ratei dobanzilor aferente creditelor bancare, influentelor nefavorabile din deprecierea continua a cursului de schimb valutar, amortizarii aferente gradului de neutilizare.

Evolutia cheltuielilor de exploatare pe categorii de cheltuieli este urmatoarea:

Urmarind evolutia ponderilor categoriilor de cheltuieli in totalul cheltuielilor de exploatare, se observa:

ponderea cea mai ridicata in totalul cheltuielilor de exploatare o detin cheltuielilor

cu personalul.

Cresterea ponderii de la 34% in 2008 la 35% in 2009 a cheltuielilor cu salariile si asigurarile sociale arata ca personalul nu a cunoscut o reducere, dimpotriva numarul de personal a crescut fata de anul 2008 demonstrand preocuparea conducerii societatii pentru stimularea activitatii salariatilor.

de asemenea o pondere mare in totalul cheltuielilor de exploatare o detin

cheltuielile privind prestatiile externe externe intre 25% si 37%, cheltuieli specifice

activitatii societatii, care au devenit absolut necesare pentru imbunatatirea activitatii intreprinderii, a calitatii produselor sale, pentru promovarea intreprinderii si ameliorarea imaginii sale;

cresterea cheltuielilor materiale in 2009 fata de 2008 datorita cresterii volumului productie;

majorarea cheltuielilor cu impozitele locale ca urmare a accentuarii fiscalitatii,

extinderii bazei impozabile si majorarea acesteia.

2.1.4. Analiza rezultatelor pe baza tabloului

Soldurilor Intermediare de Gestiune

Rezultatul brut al exercitiului reprezinta suma rezultatelor din activitatea de exploatare, financiara si extraordinara: (Rb = rezultatul brut al exercitiului)

Rb = RE + RF + Rex

Analiza structurala a rezultatului brut se realizeaza pe baza metodei balantiere.

In analiza structurala a rezultatelor intreprinderii bazata pe gruparea veniturilor si cheltuielilor dupa natura lor se pot utiliza soldurile intermediare de gestiune (SIG), avand ca sursa de informatii Tabloul soldurilor intermediare de gestiune (Tabloul SIG).

Informatiile oferite de tabloului SIG sunt utile atat managerilor firmei, cat si investitorilor de capital (actionari si creditori).

Diminuarea VA in 2009 este rezultatul scaderii mai accentuate a productiei exercitiului decat cea a consumurilor intermediare. Scaderea productiei exercitiului se datoreaza in special micsorarii productiei vandute lucru care a generat efecte nefavorabile asupra profitului .

In 2009 excedentul brut din exploatarea a inregistrat o scadere ca urmare a scaderii valorii adaugate.

Tot in 2009 se inregistreaza o scadere a rezultatului de exploatare reflectand o inrautatire a activitatii din exploatare.

In 2009 se inregistreaza pierdere din activitatea curenta datorita cheltuielilor financiare foarte mari.Activitatea curenta in 2009 cunoaste o inrautatire scazand cu 140.258 lei .

In ansamblu intreprinderea inregistreaza o reducere a profitului .

Principalele obiective in cadrul analizei pe baza ratelor constau in studierea si interpretarea a cel putin trei dimensiuni financiare: rentabilitate, lichiditate si structura financiara.

1. Ratele de rentabilitate evidentiaza caracteristicile economice si financiare ale intreprinderii, permitand compararea performantelor industriale si comerciale ale acestora.

Ratele de rentabilitate masoara rezultatele obtinute in raport cu activitatea intreprinderii (rentabilitatea comerciala) si a mijloacelor economice (rentabilitatea economica) sau financiare (rentabilitatea financiara).

Indicatori de rentabilitate

2.1.5 ANALIZA RATEI RENTABILITATII COMERCIALE

Rata rentabilitatii comerciale exprima eficienta activitatii comerciale a intreprinderii, asigurand legatura dintre profitul si cifra de afaceri neta. In literatura de specialitate exista mai multe moduri de calcul al acestei rate de rentabilitate, dar cele mai utilizate sunt urmatoarele:

a)

b)

c)

unde: = rata rentabilitatii comerciale

= rata rentabilitatii comerciale nete

= Rata marjei brute din vanzari

= cifra de afaceri neta

= profit aferent cifrei de afaceri nete

= profit operational

= profit net

In cazul intreprinderilor mari romanesti se recomanda, prin legislatia actuala din domeniul contabilitatii, prezentarea situatiilor financiare a anumitor indicatori care reflecta performantele economico-financiare ale acestora, printre care si rata marjei brute din vanzari.

Principala limita a acestor rate de rentabilitate in caracterizarea performantei la nivel microeconomic, este generata de faptul ca se calculeaza pe baza profitului contabil, deci va fi influentata semnificativ de politicile si practicile contabile utilizate de intreprindere (metoda de amortizare a activelor fixe, metoda de evaluare a stocurilor, politica de provizioane etc).

Analiza factoriala a ratei rentabilitatii comerciale se poate efectua pe baza modelelor:

I.

II.

Rata marjei brute din vanzari reflecta ponderea profitului operationalin cadrul cifrei de afaceri nete. Aceasta rata de rentabilitate reflecta politica comerciala aintreprinderii si capacitatea acesteia de a controla costurile de productie. Nivelul marjei de profit depinde de natura activitatii, dimensiunea, capacitatea tehnica si performantele acesteia, cota de piata detinuta, mediul concurential national si international etc. Pentru analiza de tip factorial vom utiliza urmatoarul model de analiza a ratei marjei brute din vanzari:

Nivelul ratei rentabilitatii comerciale este influentat de structura productiei vandute, costul de productie unitar si pretul mediu de vanzare (exclusiv TVA).

Metodologia de cuantificare a variatiei ratei marjei brute din vanzari si a influentelor factorilor, este urmatoarea:

2,40 - 5,9 = - 3,5

din care datorita:

a) Influentei modificarii structurii productiei vandute:

Dg = (1- 2.097.225 / 2.095.570 )*100 - 5,9 =

Dg = (1- 1,0007)*100 -5,9=0,0007*100 - 0,059 =0,07- 0,059

Dg = 1,1 %

b) Influentei modificarii preturilor de vanzare pe produse:

Dp = (1 - 2.097.225 / ) 100 - 0,07 =

Dp = (1- 0,827)*100 -0,07= 17,29 % - 7% = 10,29 %

Dp = +10,29 %

c) Influentei modificarii costurilor de productie pe produse:

Dc = (1- 2.474.761 / )*100 - 17,29 =

Dc =(1- 0,975)*100 -17,29 =2,40-17,29= -14,889 %

Dc = - 14,889 %

Influenta modificarii productiei vandute, a preturilor si acosturilor

Se constata reducerea ratei marjei brute din vanzari cu aproximativ 24% in anul 2009 comparativ cu anul 2008. Descresterea ratei a fost determinata de influentele negative determinate de cresterea costurilor de productie. Contributia nefavorabila a modificarii structurii cifrei de afaceri nete este efectul majorarii ponderii produselor mai putin profitabile decat media pe intreprindere in anul anterior.

Majorarea preturilor de vanzare influenteaza pozitiv rata marjei brute cu 10,29 % reflectand efectul imbunatatirii calitatii produselor si serviciilor, politicii comerciale a intreprinderii.

Luand in considerare dinamica similara a costurilor de productie pe produse si a preturilor de vanzare, apreciem ca majorarea costurilor si deci influenta negativa de -14,889 % a acestui factor asupra ratei marjei brute din vanzari, nu a fost generata de imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor sau alte cauze, ci de efectul inflatiei, ceea ce a contribuit direct la cresterea cheltuielilor cu materiile prime si materialele consumate, cheltu­ielilor cu personalul, cheltuielilor administrative si a celor de desfacere etc.

Micsorarea ratei marjei brute din vanzari semnifica diminuarea eficientei activitatii comerciale a intreprinderii si insuficienta controlului costurilor aferente vanzarilor, deci un semnal negativ pentru investitori.

2.1.6. ANALIZA RATEI RENTABILITATII ECONOMICE

Una dintre cele mai importante rate de rentabilitate, rata rentabilitatii economice, pune in evidenta performantele utilizarii activului total al unei intreprinderi, respectiv a capitalului investit pentru obtinerea acestor performante.

Literatura de specialitate ofera mai multe modalitati de calcul pentru rata rentabilitatii economice (R^e):

sau

Construirea ratei pe baza unui anumit rezultat determina o viziune specifica semnificatiei rezultatului:

utilizarea rezultatului exploatarii va determina o rata independenta atat de politica fiscala si de structura capitalurilor (politica de finantare) cat si de fluxurile extraordinare

daca rata rentabilitatii economice va fi construita pe baza exce­dentului brut al exploatarii (EBE), va fi independenta si de politica privind amortizarea capitalului tehnic, pe langa elementele mentio­nate anterior;

folosirea profitului brut este utila managerilor intreprinderii si va determina un nivel mai ridicat al ratei, in masura in care celelalte doua activitati (financiara si extraordinara) aduc profit; aceasta varianta este mai putin utilizata.

Rc Re = 1 + 1 CA CA Ai    Ac

Re = Profit / At ; Rc = Profit / CA

D Re = Re - Reo = 18,9 - 16,7 = 2,23

D Re = 2,23

Nivelul rentabilitatii economice a cunoscut o crestere in 2009 fata de 2008 datorata influentelor pozitive ale randamentului activelor circulante si rentabilitatii comerciale, adica a crescut capacitatea economica efectiv investita

Cresterea randamentului activelor circulante arata eficienta in utilizarea activelor.

Majorarea rentabilitatii economice reflecta faptul ca intreprinderea isi permite remunerarea actionarilor si creditorilor, intreprinderea putandu-se baza atat pe fonduri proprii cat si pe imprumuturi.

Eficienta capitalului economic alocat activitatii productive a intreprinderii a crescut .

_1. Influenta modificarii randamentului activelor imobilizate:

= (5,9 / 1,66163 -16,7) = 3,55073 - 16,7 = - 13,1492 %

2. Influenta modificarii rotatiei activelor circulante:

= 5,9 / 1,775035 + 13,1492 =3,3238+13,1492= + 16,473%

3. Influenta ratei rentabilitatii comerciale:

 

=4.501.180 / 2.535.640 = 1,775

Nivelul rentabilitatii economice cunoaste o reducere de 2,23 % datorata influentelor negative ale randamentului activelor imobilizate si activelor circulante si rentabilitatii comerciale. Reducerea randamentului activelor imobilizate cu 13,149 % si cresterea randamentului activelor circulante cu 16,473 % arata ineficienta in utilizarea activelor.

Rata rentabilitatii comerciale influenteaza rentabilitatea economica cu -1,9718 %, aceasta explicandu-se datorita cresterii costurilor de productie, reducerii structurii vanzarilor si cresterii preturilor de vanzare .

ANALIZA RATEI RENTABILITATII FINANCIARE

10,87 %

1,43 %

DR_f = Rf₁ - Rf₀ = 1,431 - 10,68% = - 9,44 %

Rata de rentabilitate financiara masoara randamentul capitalurilor proprii.

Analizand comparativ cele doua perioade, se observa ca rata rentabilitatii financiare a scazut de la o perioada la alta cu 0,4825 ceea ce reprezinta o situatie nefavorabila.

1. Influenta vitezei de rotatie a activelor totale:

(2.955.293 / 4.901.692)*( 3.677.855 / 1.266.794 )*( 1.376.508 / 2.050.852) -

- 0,1068 % = (0,60*2,90*6,71) - 10,687 =

11,67 % - 10,687 = 0,82 %

2. Influenta factorului de multiplicare a capitalului propriu:

- 0,11748 = (0,60291 * 3,9247 * 0,06711)*100 - 11,67 =

15,80085 - 11,67

3. Influenta profitului net la 1 leu venituri totale:

1,413 - 15,80085

- 14,39 %

Analizand comparativ cele doua perioade, se observa ca rata rentabilitatii financiare a scazut de la o perioada la alta cu %, ceea ce reprezinta o situatie nefavorabila.

Viteza de rotatie a activelor totale a dus la reducerea ratei rentabilitatii financiare cu 14,39 %, ceea ce arata ineficienta in utilizarea activelor. Pentru o mai buna interpretare se recomanda analiza vitezelor de rotatie pe principalele categorii de active, si anume activele imobilizate si activele circulante. Factorul de multiplicare a dus la cresterea ratei rentabilitatii financiare cu 4,13%. Profitul net la 1 leu venituri totale a dus la cresterea ratei rentabilitatii cu %, aspect ce evidentiaza eficienta exploatarii activitatii.

2.2 ANALIZA PERFORMANTELOR FINANCIARE

2.2.1. Analiza corelatiei FR-NFR-TN

Obiectivul situatiilor financiare este de a furniza informatii despre pozitia financiara, performantele si modificarile pozitiei financiare ale intreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori in luarea deciziilor economice

Deciziile economice, care sunt luate de utilizatorii situatiilor financiare, necesita evaluarea capacitatii unei intreprinderi de a genera numerar sau echivalente ale numerarului si a perioadei si sigurantei generarii lor.

Analiza in dinamica a indicatorilor economico - financiari se bazeaza pe datele furnizate de bilantul contabil.

Din aceasta analiza se poate stabili un diagnostic asupra situatiei financiare si rentabilitatii intreprinderii, care sa permita determinarea, confirmarea sau infirmarea punctelor tari sau a celor slabe, in manifestarea intreprinderii: de investitii, de exploatare, de trezorerie si de finantare.

Pentru aceasta analiza financiara regrupam pozitiile din bilantul contabil, obtinand bilantul financiar.

Conform acestui tablou voi calcula cele trei mase ale bilantului:

Fondul de rulment financiar = Capitaluri permanente - Activ imobilizat

FRF 2008 = 6742794 - 1674164 = 5068629

FRF 2009 = 6742800 - 1551034 = 5191765

Nevoia de fond de rulment = Stocuri si creante - Datorii de exploatare

NFR 2008 = 19 423 72 - 20 741 54 = - 131.782

NFR 2009 = 2934566 - 2851745 = 82.820

Trezoreria = FRF - NFR

TN 2008 =

TN 2009 = 5191765 - 82820= 5108945

In perioada 2008 - 2009 FRF este pozitiv , intreprinderea putand sa-si acopere nevoia de investitii din capitalurile permanente.

Trezoreria pozitiva este rezultatul echilibrului financiar, iar excedentul de finantare se va regasi sub forma disponibilitatilor banesti din conturile bancare si din casa. Intreprinderea dispune de lichiditati care ii permit rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt, cat si efectuarea diverselor plasamente eficiente.

2.2.2. RATELE DE LICHIDITATE SAU DE TREZORERIE.

SITUATIA RATELOR DE LICHIDITATE

Gradul in care intreprinderea poate face fata datoriilor pe termen scurt este dat de un sistem de rate de lichiditate:

Rata lichiditatii generale (Rlg) reflecta posibilitatea activelor curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile. La nivelul unei intreprinderi situatia se considera favorabila atunci cand valoarea acestei rate este cuprinsa intre 2 si 2,5.

La nivelul intreprinderii S.C. PREST-RO S.R.L. Simeria activele circulante au fost la sfarsitul anului 2008 in valoare de 1.983.397 lei si la sfarsitul anului 2009 de 2.950.146 lei din care stocurile de 224.363 lei, iar datoriile exigibile pe termen scurt 2.074.146 lei in anul 2008 si de 350.698 lei, respectiv 2.851.745 lei in 2009.

In 2008 nivelul indicatorului este mai mic de 1,0 , respectiv 0,95 ceea ce poate fi un semn de alarma privind capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile scadente pe termen lung, indicand de asemenea un capital de lucru negativ..

In 2009 nivelul indicatorului se ameioreaza , inregistrand un nivel de 1,0345 .

Rata lichiditatii reduse exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile curente din creante si disponibilitati. Teoria economica considera ca o rata cuprinsa intre 0,8 si 1 reprezinta o situatie optima in ceea ce priveste solvabilitatea partiala.

Valoarea ratei la nivelul societatii analizate in anul 2008 cat si in 2009 a fost subunitara, respectiv 0.848 si 0.6. Aceasta inseamna ca stocurile sunt finantate, iar in conditiile in care previziunile de trezorerie sunt corecte si stocurile de care dispune societatea sunt sanatoase, faptul ca raportul este subunitar nu reflecta o situatie nefavorabila.

In 2008 rata fiind de 0,848 e apreciata drept corespunzatoare.

Rata lichiditatii imediate caracterizeaza capacitatea de rambursare instantanee a

datoriilor, tinand cont de incasarile existente. Teoria economica apreciaza corespunzatoare o rata mai mare de 0,3. In anul 2008, intreprinderea S.C. PREST-RO S.R.L. a avut o rata a lichiditatii imediate de 0.0197, iar in anul 2009 valoarea acestei rate este de 0.1292, observandu-se cresterea de 2.38 .

Rata fondului de rulment

In ambele perioade 2008 si 2009 rata fondului de rulment are o valoare supraunitara ceea ce semnifica faptul ca ansamblul imobilizarilor este finantat din resurse durabile respectiv din capitalurile permanente. In acelasi timp se constata o diminuare a acestei rate in anul 2009 comparativ cu anul 2008 ceea ce corespunde unei deteriorari a structurii de finantare.

Rata solvabilitatii exprima gradul in care intreprinderea face fata datoriilor totale.

Prin SOLVABILITATE se intelege capacitatea unei intreprinderi de a-si achita toate obligatiile asumate fata de terti, atat cele cu scadente apropiate, cat si cele cu scadente indepartate.

O intreprindere este solvabila cand suma activelor sale investite in mijloace fixe si active circulante este mai mare sau cel putin egala cu totalul pasivelor exigibile. Sub acest aspect, o intreprindere poate fi solvabila chiar daca, la un moment dat, nu are capacitatea de plata si nu dispune de lichiditate financiara.

Lipsa capacitatii de plata si a lichiditatii financiare pot fi temporare daca unitatea economica este solvabila.

Starea de solvabilitate se asigura numai prin realizarea unei activitati eficiente. Pierderile din patrimoniu ca urmare a unei activitati ineficiente aduc dupa sine, mai curand sau mai tarziu, starea de insolvabilitate ca termen limita de functionare a unei intreprinderi.

Solvabilitatea este apreciata pozitiv cand indicatorul se apropie de 100%, limita minima fiind 50%.

Valoarea raportului mai mare de 1,5 dovedeste ca intreprinderea are capacitatea de a-si achita obligatiile banesti imediate si indepartate fata de terti.

Activ imobilizat + Activ circulant

Solvabilitatea =

Total datorii

Rata solvabilitatii pe termen lung la nivelul societatii in cei doi ani analizati sub 1,5 evidentiaza riscul de insolvabilitate pe care si l-au asumat furnizorii de fonduri puse la dispozitia intreprinderii.

RATELE PRIVIND STRUCTURA ACTIVULUI SI PASIVULUI

Ratele privind structura activului si a pasivului stabilesc ponderea fiecarui post sau grupe de posturi de activ sau de pasiv in totalul bilantier.

Rata activelor imobilizate - masoara importanta relativa a activelor pe termen lung in totalitatea activelor intreprinderii. Acest indicator permite aprecierea flexibilitatii financiare a firmei in masura in care evidentiaza componenta de capital investit in active fixe.

Se observa o majorare a ratei activelor imobilizate de la 7,062 in 2008 la 7,933 in 2009 majorare obtinandu-se din imbunatatirea tehnicii de productie, cat si ameliorarea politicilor contabile

Rata imobilizarilor corporale masoara ponderea capitalurilor fixe corporale ( masini/ echipamente) in cadrul activelor intreprinderii. Nivelul in crestere al indicatorului, de la 5,44 % in 2008 la 7,136 % in 2009, este influentat de politica de amortizare, politica de investitii.

Rata imobilizarilor financiare evidentiaza dimensiunea legaturilor si relatiilor strategice si financiare pe care o anumita intreprindere le are cu alte entitati economice in vederea obtinerii efectelor de sinergie sau de sustinere a cresterii externe

Rata activelor circulante reflecta ponderea activelor circulante in totalul activelor intreprinderii, fiind o masura a flexibilitatii financiare in masura in care evidentiaza importanta relativa a activelor usor de transformat in bani.

Rata disponibilitatilor banesti si a plasamentelor ( Rata neta de asigurare cu disponibil) reprezinta o masura a lichiditatii interne a intreprinderii.

Rata stabilitatii financiare evidentiaza importanta relevanta a surselor de finantare pe termen lung si trebuie corelata cu marimea activelor pe termen lung. Capitalul permanent reflecta toate sursele de finantare pe termen lung, indiferent de sursa acestora.

Rata autonomiei financiare globale reprezinta o masura conservatoare de analiza a finantarii activelor intreprinderii, evidentiind ponderea surselor proprii pe termen lung in totalul activelor. Tinand cont ca in general nivelul de peste 33 % reprezinta o situatie de normalitate iar in 2008 indicele era de 10,98 % si in 2009 era de 10,55, rezulta o situatie nefavorabila, insa trebuie mentionat si faptul ca indicatorul este influentat sensibil de specificul firmei si de politiica financiara promovata de management.

Rata datoriilor totale masoara importanta relevanta a datoriilor indiferent de perioada de exigibilitate. Rata este influentata tat de specificul activitatii de exploatare, cat si de structura de finantare a intreprinderii.

2.2.4. RATELE DE INDATORARE

In activitatea pe care o desfasoara, pentru finantarea pe termen lung sau scurt, firma apeleaza la imprumuturi bancare. O asemenea operatie nu constituie o exceptie sau intotdeauna un indiciu cu privire la eventualele dificultati financiare.

Studierea gradului de indatorare a firmei reprezinta in primul rand o problema de gestiune interna, prin caretrebuie sa se asigure utilizarea eficienta a creditelor contractate si asigurarea conditiilor necesare pentru rambursarea la termen a ratelor scadente si a dobanzilor aferente. In acelasi timp analiza gradului de indatorare a intreprinderii constituie o problema in care sunt interesati subiecti diferiti in randul carora , bancile finantatoare ocupa un rol important.

Analiza gradului de indatorare urmareste punerea in evidenta a evolutiei acestuia intr-o anumita perioada in vederea adaptarii politicii financiare care sa asigure indepenenta necesara. Ca instrumente operationale, teoria si practica economica recomanda in principal ratele de indatorare. Aceasta analiza este cu mult simplificata datorita inexistentei unor datorii contractate de firma. Se poate calcula rata levierului care reflecta gradul in care capacitatile proprii asigura finntarea activitatii intreprinderii.

Ratele de indatorare pun in evidenta repartitia capitalurilor permanente intre fondurile proprii si cele imprumutate pe termen mediu si lung. Se calculeaza prin compararea finantarii externe prin datorii cu fondurile proprii.

Coeficientul total de indatorare sau "rata de levier" (N) reflecta gradul in care

capitalurile proprii asigura finantarea activitatii intreprinderii si gradul in care angajamentele sale, pe termen scurt si lung, sunt garantate de capitalurile proprii. Cu cat nivelul levierului este mai mare decat 1, cu atat intreprinderea va depinde mai mult de creantierii sai.

La sfarsitul anului 2008, nivelul ratei de indatorare a fost de 8,102, iar in anul 2009, intreprinderea S.C. PREST-RO S.R.L. Simeria a evidentiat un nivel al levierului de 8,47, ceea ce arata ca intreprinderea depinde de finantatorii externi.

Rata datoriilor financiare exprima gradul de indatorare pe termen lung. Se considera

ca rata datoriilor financiare trebuie sa fie mai mica de 0,5 pentru ca o intreprindere sa poata beneficia in continuare de credite bancare pe termen lung si scurt. Rata capacitatii de imprumut a scazut in 2009 de 0,79 ori, deoarece indicele de crestere a capitalurilor proprii (1,007) a fost devansat de indicele de crestere a datoriilor financiare (1,26).

Rata capacitatii de rambursare (rata acoperirii creditelor) exprima capacitatea

intreprinderii de a rambursa in totalitate imprumuturile contractate pe termen lung. Se obtine prin raportarea imprumuturilor pe termen lung la capacitatea de autofinantare. Cu cat valoarea raportului este mai mica (in numar de ani) cu atat mai mare va fi capacitatea de rambursare. Nivelul acoperirii ratelor la S.C. PREST-RO S.R.L. in anul 2008 a fost de 0,82 ani, iar in 2009 de 2,24 ani. Se constata ca durata de rambursare a creditelor a crescut in 2008 cu un an si jumatate.

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare pune in evidenta capacitatea de plata a

costului de indatorare. Nivelul maxim admis pentru ca intreprinderea sa-si desfasoare activitatea in continuare in conditii bune este de 0,6. La nivelul societatii analizate aceasta rata a avut in cei 2 ani valorile de 0,16 si 0,06. Excedentul brut de exploatare in suma de 178.737 lei in 2008 a scazut in 2009 la 28.600 lei datorita diminuarii veniturilor din vanzarea bunurilor si produselor finite.

Indicatorul privind acoperirea dobanzilor se obtine prin compararea profitului

inaintea dobanzilor si a impozitului pe profit la cheltuielile cu dobanzile. In anul 2008 profitul net inaintea platii dobanzilor si a impozitului pe profit a fost de 45.545 lei, diminuandu-se in 2009 la valoarea de 23.400 lei. Raportul in cei 2 ani a fost supraunitar, ceea ce inseamna ca cheltuielile cu dobanzile nu influenteaza in sens negativ profitul intreprinderii.

- lei -

CAPITOLUL III

3.ANALIZA RISCULUI

Riscul economic reprezinta incapacitateaa intreprinderii de a se adapta la timp si cu cel mai mic cost, la variatiile mediului, adica exprima vualitatea rezultatului economic la conditiile de exploatare. In teoria economica s-a impus analiza cot - volum - rezultat, numita si analiza pragului de rentabilitate, ca o modalitate operationala si eficienta de analiza a riscului.

Pragul de rentabilitate sau "punctul mort operational" este punctul la care rezultatul este nul, adica cifra de afaceri acopera cheltuielile de exploatare; dupa acest prag activitatea devine rentabila. Determinarea pragului de rentabilitate se poate face in unitati fizice sau valorice, pentru un singur produs sau pentru intreaga activitate a firmei.

Pragul de rentabilitate in unitati fizice se determina pornind de la ipoteza unui cost variabil constant (v=ct) in raport cu cresterea volumului productiei; adica indiferent de volumul fizic al productiei vandute (Q), cheltuielile variabile pe unitatea de produs sunt constante, variind in schimb volumul total al acestora (CV); CV = v*Q

3.1. RISCUL DIN EXPLOATARE

Oriceintreprindere, pentru a fi rentabila, trebuie saisi acopere integral cheltuielile si sa obtina profit. Riscul de exploatare reprezinta incapacitatea unei societati de a se adapta la modificarile mediului cu costuri minime.

Practic, pentru determinarea riscului de exploatare se analizeaza pragul de rentabilitate (cifra de afaceri critica) precum si evolutia lui in raport cu factorii conjuncturali care pot influenta volumul de activitate, implicit indicatorii de performanta si rezultate aiintreprinderii.

- lei -

CT = CV + CF

CA= CF+CV

CA - (CV+CF) = 0

CAcr2008 = CF = 1.695.758 lei

1 - CV/CA

CAcr2009 = CF = 2.210.432 lei

1 - CV/CA

Intreprinderea trebuie sa realizeze vanzari de 1.695.758 lei in 2008, respectiv 2.210.432 lei in 2009 pentru a nu inregistra pierderi.

Perioada critica = CAcr / CAz - timpul in care se realizeaza CA pana la nivelul critic

CAz 2008 = CA 2008 / 360 zile = 5247.60

CAz 2009 = CA 2009 / 360 zile = 7043.45

Perioada critica 2008 = CAcr / Caz = 323 zile

Perioada critica 2009 = CAcr / Caz = 313 zile

Se observa ca pragul de rentabilitate se atinge in 2008 in timp de 323 de zile, in 2009 in 313 de zile. Peste aceasta perioada se inregistreaza profit.

Masurarea riscului de exploatare pe baza:

1. indicatorilor de pozitie fata de pragul de rentabilitate in marime relativa:

Re = CA - CAcr x 100

Cacr

(CA - CAcr) in 2008 =

(CA - Cacr) in 2009 =

Re 2008 = Re 2009 = 14.63 %

Se observa prin urmare ca valoarea Re este pozitiva, intreprinderea avand o situatie stabila din perspectiva exploatarii observandu-se o crestere in 2009 fata de anul precedent .

2. coeficientului de elasticitate

CA

E = 

CA-Cacr

E 2008 = 9,82   E 2009 = 7,83

Cu cat elasticitatea este mai mare cu atat riscul este mai mare, prin urmare riscul de exploatare scade in 2009 fata de 2008 (o alta explicatie ar fi ca CA este mai apropiata de CA critica in 2008 fata de 2009).

3.2. RISCUL FINANCIAR

In acest caz marimea cifrei de afaceri trebuie sa acopere pe langa cheltuielile totale de exploatare si cheltuielile cu dobanzile.

CAcrg= CF + D

1- CV/ CA

CAcrg 2008 = lei

Cacrg 2009 = lei

Analiza riscului pe baza indicatorului de pozitie fata de CA critica globala:

Re = CA - CArg x 100

CA

Re 2008 = 0,41% Re 2009 = 26,63 %

Analiza pe baza coeficientului de elasticitate critic global:

E = CA/ ∆CA

E 2009 = 240    E 2008 = 3,75

Se observa o situatie instabila din punct de vedere financiar si o crestere a riscului financiar in 2009 fata deanul anterior .

3.3. RISCUL DE FALIMENT

Aparitia falimentului este determinat de urmatoarele stari: imposibilitatea achitatii obligatiilor curente, lipsa de surse pentru rambursarea creditelor, incasari de la clienti cu intarziere, peste scadenta facturilor si nu in ultimul rand aparitia pierderilor.

In analiza riscului d faliment vom folosi doua modele si anume : modelul Bailesteanu si modelul Anghel

3.3.1. Modelul B - Bailesteanu

G₁ = Active curente/Pasive curente = lichiditatea curenta

G₂ = Activ total / Datorii totale = solvabilitatea

G₃ = CA / Clienti = recuperare clienti

G₄ = Profit net / Cost = rentabilitate costuri

B = 0,444*G₁ + 0,909*G₂ + 0,0526*G₃ + 0,0333*G₄ + 1,414

B = 0,444* + 0,909 * + 0,0526* + 0,0333* + 1,414 =

= 0,4218 + 1.5498 +0.05786 + 1.414 + 0.0023976 = 3.4458576

B = 0,444 * + 0,0333* + 1,414 =

= 0.45954 + 1.258056 + 0.051548 + 0.0470862 + 1.414 = 3.2302302

B> 2,0 prin urmare intreprinderea se afla intr-o zona favorabila.

3.3.2. Modelul A - Anghel

X₁ = Profit net/Venituri - rata rentabilitatii veniturilor

X₂ = Cash-flow net / Active totale - rata de acoperire a datoriilor cu cash-flow

X₃ =Datorii / Active - rata de indaorare a activului

X₄ = Obligatii curente / CA * 360 - rata de achitare a obligatiilor

Functia scor este:

A= 5,676 + 6,3718 X1+ 5,3932 X2 - 5,1427 X3 - 0,0105 X4

A 2008 = 5,676 + 6,3718 *

A 2008

A 2009 = 5,676 + 6,3718 * - 0,0105 *

A 2009

Conform acestui model daca functia este intre 0 si 2,05 este situatie de incertitudine, iar daca este mai mare ca 2,05 este situatie non-faliment

Se observa foarte clar ca intreprinderea in anii 2008 - 2009 era intr-o zona de non-faliment se afla intr-o situatie buna .

CONCLUZII

Datorita instabilitatii financiare din economia romaneasca, nu se poate realiza o analiza pertinenta a situatiei financiare a firmei pe baza indicatorilor economico-financiari in date contabile decat folosind datele actualizate care se realizeaza pe baza Indicelui Preturilor de Consum (IPC) pentru actualizarea la inflatie a elementelor patrimoniale.

In anul 2008 indicele preturilor de consum a inregistrat o valoare de 1,31, ajungand la un nivel de 1,18 in anul 2009.

In cadrul stocurilor se observa o pondere redusa a materiilor prime. Acest fapt se datoreaza importurilor de materii prime efectuate de societate in regimul contractarii in lohn. In consecinta, aceste marfuri sunt inregistrate extracontabil, in conturilor din afara bilantului.

Materialele consumabile se folosesc tot in procesul de productie, dar si pentru intretinere si curatenie, cat si pentru nevoi curente ale firmei.

Produsele in curs de executie se realizeaza in urma lansarii in productie a comenzilor si a finalizarii acestora in decursul a mai mult de o luna de zile.

Creantele detin o pondere de 83% din totalul activelor circulante. Clientii externi au o valoare foarte mare, sumele neincasate datorandu-se faptului ca partenerul extern este si furnizorul principal al societatii, iar aceasta din urma inregistreaza datorii pe masura. Firma PREST-RO doreste sa realizeze o compensare a datoriilor cu creantele, insa datorita formalitatilor si cheltuielilor ce deriva din aceasta operatiune se va realiza, dar mai dureaza in timp.

Capitalul social subscris varsat este integral strain. Rezervele legale sunt formate astfel: rezerve legale constituite pana la nivelul la 0,05% din capitalul social, iar diferenta o reprezinta alte rezerve constituite.

Rezultatul exercitiului este profit. Repartizarea a fost facuta in anul 2008 cu ajutorul contului de profit si pierdere. S-au constituit din profitul anilor precedenti si alte rezerve.

Din totalul datoriilor, furnizorii externi au o pondere de 91%. Din totalul furnizorilor, cel extern are cea mai mare valoare. Nu s-a achitat partea care depasea creanta avuta asupra aceluiasi partener extern din cauza disponibilitatilor, diferenta urmand a fi fiind supusa compensarii.

Remuneratia datorata personalului este achitata pe 10 ianuarie anul urmator, aceasta fiind data platii salariilor, iar datoriile aferente asigurarilor si protectiei sociale s-au achitat de asemenea in anul urmator.

Dividendele de plata nu s-au achitat deoarece actionarul majoritar nu a solicitat plata acestora.

Valoarea veniturilor pe anul 2008 este de 2.050.826 lei din care se scad cheltuielile in suma de 1.893.427 lei, valoarea profitului ridicandu-se la 157.425 lei.

Rezultatul poate fi o marime pozitiva, denumita profit sau beneficiu, atunci cand veniturile sunt mai mari decat cheltuielile, sau o marime valorica negativa denumita pierdere, in situatie inversa.

In cazul. rezultatul financiar al anului 2008 al societatii S.C. PREST-RO S.R.L Simeria este sub forma de profit.

La nivelul firmei S.C. PREST-RO S.R.L. activele circulante au fost la sfarsitul anului 2008 in valoare de 1.983.397 lei si la sfarsitul anului 2009 de 2.950.146 lei din care stocurile de 224.363 lei, iar datoriile exigibile pe termen scurt 2.074.146 lei in anul 2008 si de 350.698 lei, respectiv 2.851745 lei in 2009.

Rata lichiditatii a crescut cu 2 procente.

Anexa 1:

BILANT LA S.C. PREST-RO S.R.L.

intocmit la data de 31.12.2009

lei

Anexa 2:

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE LA S.C. PREST-RO S.R.L.

incheiat la data de 31.12.2009

lei

NOTELE LA SITUATIILE FINANCIARE

NOTA 1. ACTIVE IMOBILIZATE

A. Imobilizari corporale

Reevaluarea imobilizarilor corporale

La 31 decembrie 2009 imobilizarile corporale ale societatii au fost evaluate la valoarea justa. Surplusul din reevaluare a fost creditat in contul de rezerve din reevaluare in cadrul capitalurilor proprii.

B. Imobilizari financiare

lei

NOTA 2. REPARTIZAREA PROFITULUI

Repartizarea profitului anului 2009 este aprobata de Adunarea Generala a Actionarilor.

Repartizarea profitului aferent anului 2009 efectuata in conformitate cu O.G. 64/30.08.2001 nu a fost reflectata in situatiile financiare intocmite conform OMF 94, cu exceptia repartizarilor obligatorii in rezerve legale.

lei

NOTA 3. ANALIZA REZULTATULUI DIN EXPLOATARE

Societatea a prezentat cheltuielile dupa natura lor, in conformitate cu cerintele IAS 1 - prezentarea situatiilor financiare. Dat fiind domeniul de activitate al societatii, analiza acestora pe functii nu este considerata ca fiind relevanta.

lei

NOTA 4. SITUATIA CREANTELOR SI DATORIILOR

.

lei

NOTA 5. PRINCIPII, POLITICI SI METODE CONTABILE

Intocmirea situatiilor financiare in conformitate cu OMFP nr. 94/2001 si OMFP nr. 1784/2002cere conducerii societatii sa faca estimari si ipoteze care afecteaza valorile raportate ale activelor si pasivelor, prezentarea activelor si datoriilor contingente la data intocmirii situatiilor datoriilor si veniturilor si cheltuielilor raportate pentru respectiva perioada. Cu toate ca aceste estimari sunt facute de catre conducerea societatii pe baza celor mai bune informatii disponibile la data situatiilor financiare, rezultatele realizate pot fi diferite de aceste estimari.

Prezentele situatii financiare au fost intocmite in baza principiului activitatii care presupune faptul ca societatea isi va continua activitatea si in viitorul previzibil. Pentru a evalua aplicabilitatea acestei prezumtii, conducerea analizeaza previziunile referitoare la intrarile de numerar. Pe baza acestor analize, conducerea crede ca societatea va putea sa-si continue activitatea in viitorul previzibil si prin urmare aplicarea principiului continuitatii activitatii in intocmirea situatiilor financiare este justificata.

Factori de risc financiar

Prin natura activitatii efectuate, societatea este expusa unor riscuri variate care includ: riscul de credit, riscul valutar, riscul de rata a dobanzii si riscul de lichiditate. Conducerea urmareste reducerea efectelor potential adverse, asociate acestor factori de risc, asupra performantei financiare a societatii.

Riscul de credit

Societatea este supusa unui risc de credit datorat creantelor sale comerciale si a celorlalte tipuri de creante. Referintele privind bonitatea clientilor sunt obtinute in mod normal pentru toti clientii noi, data scadenta a datoriilor este atent monitorizata si sumele datorate dupa depasirea termenului sunt urmarite cu promptitudine.

Riscul valutar

Societatea este expusa fluctuatiilor cursului de schimb valutar prin datoria generata de imprumuturile sau datoriile comerciale exprimate in valuta. Datorita costurilor mari asociate, politica societatii este sa nu utilizeze instrumente financiare pentru diminuarea acestui risc.

Riscul de rata a dobanzii

Fluxurile de numerar operationale ale societatii sunt afectate de variatiile ratei dobanzilor datorita imprumuturilor in valuta pentru investitii in patrimoniul propriu.

Riscul de lichiditate

Managementul prudent al riscului de lichiditate implica mentinerea de numerar suficient si a unor linii de credit disponibile. Datorita naturii activitatii, societatea urmareste sa aiba flexibilitate in posibilitatile de finantare, prin mentinerea de linii de credit pentru finantarea activitatilor de exploatare.

NOTA 6. INFORMATII PRIVIND SALARIATII,

ADMINISTATORII SI DIRECTORII

Salariatii

Numarul mediu de angajati in timpul anului a fost dupa cum urmeaza:

NOTA 7. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI

ECONOMICO-FINANCIARI

Evolutia principalilor indicatori economico-financiari

Sursa : Situatiile financiare anuale de la 31.12.2008 - 31.12.2009

BIBLIOGRAFIE