QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate istorie

Umanismul renasterea







,,Nu pot trece sub tacere pe aceia care nu se deosebesc intru nimic de ultimul carpaci, totusi se mandresc grozav cu un titlu zadarnic de noblete ; isi arata in fiece ciolt chipuri sculptate sau pictate de-ale inaintasilor, ti-i insira pe mosii stramosii lor, cu strabunele lor titluri. Ei insisi nu prea se deosebesc de statuile mute, ba sunt chiar mai lipsiti de duh decat chipurile acestea cu care se falesc . Si nu lipsesc altii, tot atat de prosti, care privesc cu admiratie, ca pe niste zei, acest soi de dihanii.’’
Erasmus din Roterdam, ,,Lauda prostiei’’

Contextul politic, economic si social in care apare
Ajunsa in pragul anului 1300, societatea de pe Batranul Continent, avea nevoie de o schimbare radicala in toate ramurile colectivitatii existente. Aceasta schimbare avea sa fie cunoscuta in urmatoarele trei secole, cand se va desfasura un amplu proces de restructurare in cadrul tuturor componentelor sale. Astfel, intre secolele XIV-XVI s-a dezvoltat si s-a impus un nou tip de economie, au avut loc marile descoperiri geografice, s-au conturat teritorial si institutional statele nationale, iar stiintele, artele si literatura au cunoscut o diversificare fara precedent. Comparativ cu Evul Mediu, societatea europeana a inregistrat o autentica ,,Renastere’’.



Societatea din Epoca Medievala este dominata de catre o economie naturala inchisa, cu o circulatie restransa a marfurilor, si care este putin favorabila progreselor. Organizarea sociala este intemeiata pe dependenta servila sau pe cea vasalica, pe sistemul corporatist, in care omul era considerat precum un element al unei colectivitati constituite (obste, breasla, stare sociala etc.) nu reusea sa incurajeze o dezvoltare spectaculoasa a societatii. Biserica controla gandirea si viata culturala. Abaterile de orice fel de la modul de a gandi al Bisericii era considerata drept erezie si era pedepsita intr-un mod foarte aspru.
Toate acestea se afla in concordanta cu existenta unei societati tipice traditionale, dar ele nu mai reuseau sa corespunda noilor realitati economice care erau impuse de dezvoltarea oraselor si de aparitia unei noi paturi sociale care va reusi sa ocupe un rol important in aceasta perioada, anume burghezia.
In urma cruciadelor s-a reusit reluarea legaturilor comerciale cu Orientul, si s-a revigorat circulatia aurului si a marfurilor pe continentul european. Orasele-repubilici din Italia care dominau in aceasta perioada comertul din partea orientala a Mediteranei, au cunoscut incepand cu secolul XIV, o dezvoltare economica si demografica foarte importanta. Acestea, precum si alte orase care erau centre economice importante (Florenta, Roma, Milano, Venezia etc.) au reusit sa transforme Italia in regiunea cea mai dezvoltata din punct de vedere economic si cultural, acest lucru fiind insa sprijinit si de mostenirea romana din antichitate.
In urma acestei activitati au reusit sa i-a nastere anumite paturi bogate (negustori, bancheri, mestesugari) ce puneau sub semnul intrebarii vechea organizare social-politica si cea morala, in special pozitia sociala care era dobandita prin nastere si ascetismul, ca model de viata. Era mare nevoie de profesionisti in domeniul administratiei, in politica, diplomatie pentru a fi asigurata buna functionare a orasului.
Progresele si reusitele evidente realizate in domeniul constructiilor si cel al confortului casnic au inceput sa puna sub semnul intrebarii conceptia medievala a rolului neimportant pe care il are omul in lume si in societate, deoarece noile progrese si realizari erau rezultatul inteligentei si al efortului uman.
Umanismul o noua ideologie despre lume
In fata trufiei nobililor si a intolerantei manifestata de clerici, burghezia avea nevoie de o noua teorie, care sa intemeieze valoarea umana nu pe nastere, ci pe meritele dobandite de-a lungul vietii, care ar trebui sa ii confirme sentimentul superioritatii sale.
Aceasta confirmare avea sa fie data de catre umanism, care a reusit sa devina forma de constiinta a burgheziei. In acelasi timp umanismul i-a dat acesteia incredintarea ca aspiratiile pe care le are coincid cu directia capatata de evolutia ei sociala si in acelasi timp a reprezentat o reactie impotriva superioritatii sociale pe care a infatisat-o nobilimea feudala si de asemenea impotriva misticismului medieval.


Burghezia din Italia, Flandra si cea din Germania nu se multumeste sa se impartaseasca din privilegiile lumii medievale, ci doreste sa aspire, sa impuna celorlalti cererile sale, sa domine societatea din aceasta perioada.
De la bun inceput scopurile pe care si le propune nu se refera la consolidarea feudalismului, ci la destramarea ordinii feudale. Reorganizarea societatii pentru interesele burgheze nu se putea face fara credinta intr-un sens determinat al vietii si intr-o ierarhie de valori care sa se exprime intr-un nou stil de viata. Umanismul nu dorea sa justifice doar importanta burgheziei ci sa elaboreze si un nou sistem de educatie, care sa fie in interesul capitalismului si sustinerii ascendentei clasei burgheze.
Astfel, in conformitate cu aceste scopuri se constituie acest nou ideal de cultura, care este caracterizat prin glorificarea vietii, prin sentimentul valorii naturii, a omului si a studiului antichitatii clasice. Astfel, umanismul a fost expresia acestui ideal, diametral opus ascetismului medieval.
Conceptul de umanism este de o importanta primordiala pentru definirea si intelegerea intregii culturi a Renasterii. In esenta umanismul denumeste o anumita atitudine mentala, o anumita conceptie despre om si societate, si o anumita viziune despre lume si viata, asa cum acestea s-au exprimat ori s-au manifestat in diferite perioade ale istoriei. Astfel, se poate vorbi despre un umanism antic clasic, sau de unul alexandrin, bizantin, medieval, luminist etc.; dar constituit ca un curent de gandire ai carui exponenti detin o pozitie recunoscuta si apreciata in societate. In forma sa plenara, substantiala, cu cele mai importante consecinte in mai multe domenii ale culturii, cu o mentalitate penetrand si influentand filosofia si arta, religia si istoriografia, literatura si gandirea politica, sistemul educational si invatamantul - in acest sens, umanismul renascentist, umanismul secolelor Renasterii este cel mai autentic, integral si reprezentativ: este umanismul prin autonomaza.
Afirmarea comunei si evolutia acesteia au constituit cadrul in care a aparut si s-a dezvoltat umanismul, care reprezinta una dintre cele mai mari si mai importante miscari culturale din istoria Europei. In esenta exista trei cauze care au reusit sa contribuiasca la afirmarea si dezvoltarea umanismului.
Unul dintre ele este nevoia de profesionisti pentru diferite domenii precum administratia, politica, diplomatia, toate acestea pentru a se asigura o buna functionare a orasului.


Tipul de relatie contractuala stabilit intre locuitorii comunei si organismele conducatoare a reusit sa garanteze individualitatea si libertatea juridica a oricarui cetatean. Acest mod de existenta civica a reusit sa asigure statutul de demnitate sociala, dignitas, specific locuitorilor oraselor, permitand formarea unor culturi civice, care sa cuprinda diferite aspecte politice, economice, sociale si religioase.
Constituirea unui climat de stabilitate politica si prosperitate economica, in ciuda crizelor de tot felul, care a reusit sa deosebeasca Italia de celelalte zone ale batranului continent.
Termenul de umanism, desi a aparut tarziu, in secolul XIX, descrie miscarea de idei ivita in Italia secolului XIV si care a reusit sa se extinda in Europa occidentala si centrala, fiind expresia unei restaurari a studiului Antichitatii, pentru a cunoaste mai tarziu manifestari literare, filosofice, stiintifice si artistice.
Umanismul a situat dupa modelul antic (la Cicero humanitas, insemna educatia fiintei umane) omul in centrul tuturor preocuparilor.
Umanismul a reusit sa largeasca orizontul cunoasterii si a redescoperit viata, sau, mai bine zis, importanta vietii.
Potrivit umanismului lumea pamanteasca nu este locul pacatului originar, ci o sursa posibila de placeri si bucurii. Insa, nici aceasta viata nu este socotita drept o simpla etapa de suferinte, care trebuie parcursa pana la viata adevarata, cea de dincolo. Munca nu trebuie sa fie socotita drept o povara ci o sursa de libertate, de bogatie si de multe satisfactii. Omul Renasterii pune accentul pe atitudinea activa fata de existenta. Daca viata aceasta trebuie traita pentru bucuriile pe care ni le poate oferi, atunci ea trebuie imbunatatita printr-o activitate diversa. Astfel, principala indatorire a fiintei umane este de a isi imbunatati viata.
Umanismul model de educatie si gandire
Umanistii aveau o mare dorinta, aceea de a pune in valoare omul si demnitatea lui atat la nivel individual cat si la nivel social, ei dorind prin aceasta sa creeze un nou ideal uman, cu o cultura enciclopedica, un om care sa fie savant, diplomat, muzician, artist, cavaler si om de lume, in acelasi timp. Prin toate acestea se dorea un standard mai inalt de viata si o intelegere mai adanca a realitatii in care traiau oamenii.
Astfel, se pornea de la ideea calitatilor native ale omului si de la premisa ca o educatie adecvata le poate pune in valoare, umanistii au modificat optica in mare masura asupra educatiei omului.
Acest nou model de educatie venea in sprijinul burgheziei, in scopul de a fi intarita pozitia sociala care se dorea sa fie dobandita.
Astfel, figuri marcante ale umanismului precum Erasmus din Roterdam, Thomas Morus, Francois Rabelais si multi altii au criticat sistemul traditional de educatie bazat pe exercitii de memorie si pe pedepse corporale. Ei propuneau o educatie care sa fie bazata pe stimularea curiozitatii celui care doreste sa invete si pe increderea capacitatii acestuia de a rezolva diferite probleme.
Sistemul de educatie propus de umanisti nu a fost o constructie abstracta fara nici un raport cu viata practica. El a fost inspirat de lupta pentru o existenta libera a acestei noi clase sociale, care considera institutiile statului incompatibile cu idealul de viata ascetica a Bisericii, cu tirania si trandavia nobililor. Astfel, criteriul de valoare propus de acest nou model nu este nasterea ci meritul dobandit prin faptele realizate de-a lungul vremii.
,,Nobletea nu sta in trandavie, ci in activitatea depusa in interesul statului si al familiei’’, spunea Bernardino da Siena. Impreuna cu trandavia el condamna melancolia, asceza inutila si renuntarea. El vede in activitatea cetateneasca conditia esentiala pentru realizarea unei personalitati integrale si libere.
Planul cel mai complet de educatie umanista se datoreaza lui Pier Paolo Vergerio, care a cuprins in celebra sa scriere intitulata, Despre moravurile nobile si despre studiile liberale, preceptele potrivite pentru a forma fii de nobili, obligati sa se intruiasca, pentru a merita conditia sociala pe care au mostenit-o si pentru a se dovedi capabili sa administreze bunurile.
Scopurile educatiei umaniste sunt de a intari pornirile bune si de a indrepta pe cele rele, mijlocul cel mai eficace de a realiza aceste lucruri fiind acela de a stimula prin exemple clasice iubirea de lauda si de glorie. Vergerio intra apoi in toate amanuntele pedagogice practice: cum trebuie paziti baietii de unele vicii, de desfrau, de minciuna, de lene, de excese la mancare si bautura, si cum trebuie deprinsi sa fie respectuosi cu superiorii si amabili cu inferiorii.
Tinerii, nu numai cei dotati, ci si cei mediocrii, trebuie pusi sa studieze inca din copilarie si deprinsi cu ideea ca trebuie sa invete toata viata. ,,Timpul de studiu nu o sa se termine niciodata.’’
Rolul educatiei este de a cultiva diferite dispozitii innascute ale omului. Astfel, tinerii trebuie sa fie pusi din vreme la munca grea si aspra, pentru ca prin staruinta si truda sa dobandeasca lauda adevarata si multa gratie. Parintii trebuie sa creasca copii, astfel incat o data cu inaintarea in varsta sa sporeasca in invatatura si stiinta.





Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }