QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate istorie

Parlamentul







„Parlamentul este-asa cum il definea Apostol Stan- o creatie moderna care se impune in viata politica a statului in epoca de trecere de la feudalism la capitalism, ca urmare a unor necesitati de schimbare a structurilor institutional-politice bazate pe conducerea efectiva a treburilor publice de catre puterea executiva prin dregatorii ei.”(1) Parlamentul deriva din adunarea de stari care este o institutie specifica oranduirii feudale prin care puterea centrala consulta in situatii extraordinare membrii claselor si stratelor sociale dominante, devenind astfel o institutie indispensabila in opera de guvernare a statului. Constituirea lui este concretizarea principiului separarii puterilor in stat, pentru ca o societate nu mai poate fi guvernata de un grup de oameni din jurul unui suveran in chip absolut. In gandirea revolutiilor burgheze, parlamentul apare ca un mecanism in care sa se reflecte interesele tuturor claselor sociale emancipate de privilegii feudale. Se infaptuieste astfel principiul suveranitatii poporului prin care o dispozitie trebuia mai intai sanctionata de un for central chemat sa adopte intreaga legislatie, ca sa poata fi adoptata. Parlamentul intruchipa, astfel, vointa poporului in conducerea si organizarea societatii.



In Franta adunarile de stari, compuse din nobilime, cler, burghezia dar li se vor
alatura si elemente ale paturilor nevoiase ale oraselor, erau convocate in sec. IV-lea de regalitate, in secolele urmatoare ele mentinandu-si rolul fiscal de stabilire a impozitelor.(2)
Contrar monarhiei franceze, luminismul lansa teoria separarii puterilor in stat si aceea a controlului poporului asupra vietii politice, fiindca oamenii erau egali din punct de vedere natural si toate starile trebuiau sa fie egal protejate de lege, deschizandu-se astfel calea spre sistemul reprezentativ parlamentar.(3) Revolutia franceza din 1789-1794 demonstreaza ca natiunea trebuie sa fie asociata la guvernare, fiind un pas spre sistemul parlamentar.(4)
In Anglia prerogativele coroanei erau reduse datorita guvernarii cu concursul parlamentului ce era o traditie inca din evul mediu. Elementele burgheziei orasenesti constituiau Camera Comunelor. Sistemul reprezentativ parlamentar se stabileste treptat prin reforma electorala din 1832.(5)
Preluand ideile social-politice ale colonistilor din Anglia si Franta constitutia americana din 1787 organiza conducerea Statelor Unite pe baza principiului separarii puterilor in stat.
In tarile cental-est europene ideile moderne de guvernare au venit in urma unor necesitati proprii de dezvoltare social-economica. Nobilimea si boierimea liberala au avut un rol deosebit in lupta pentru transformare societatii in spiritul parlamentar.
Ideile moderne de guvernare a statului se afirma in societatea romaneasca spre finele sec. XVIII odata cu ascensiunea elementelor burgheze si a transformarii a unei parti a boierimii intr-o forta sociala care tindea sa aiba un rol politic. Pentru noul sistem de guvernare se pornea de la adunarile de stari din evul mediu. Procesul s-a accelerat prin patrunderea si difuzarea ideilor revolutiei franceze in anumite proiecte cu scopul de a lichida absolutismul puterii centrale si crearea unei institutii politice bazate pe separarea puterilor in stat prin introducere a unui corp legislativ in care sfera de reprezentare sa fie extinsa la toate nivelurile boierimii.(6)
„Adunarea norodului”, de care vorbea Tudor Vladimirescu in revolutia de la 1821, era investita cu dreptul de a actiona in numele intregii tari si era ca un for de adoptare a legislatiei tarii. Legile tarii trebuiau sa concorde cu interesele poporului. Consultarea vointei tuturor locuitorilor dobandea un caracter plebiscitar.(7)Adunare exprima vointa poporului de libertate fata de Poarta. In proclamatia eteristilor de la Targoviste de la 1821 apare preocuparea de a face din popor depozitarul puterii legislative in stat dar si instrumentul prin care erau confirmate in cele mai inalte demnitati politice si ecleziastice diferite persoane, dar si necesitatea ca in noua lor organizare institutionala puterile statului sa fie separate.(8) Corpul legiuitor urma sa fie constituit din reprezentanti ai tuturor starilor sociale. Revolutia de la 1821 aduce nou pe planul luptei pentru reorganizarea si modernizarea institutiilor politice dreptul de reprezentare a intregului popor in forul legislativ al tarii si restrangerea demnitatilor si legislatiilor care nu erau dupa vointa poporului. „Constitutia” elaborata la Iasi la 13 septembrie1822 intitulata „Cererile cele mai insemnatoare ce se fac din partea obstii Moldoviei” tindea sa introduca un sistem modern .de guvernare prin separarea puterilor in stat, puterea executiva fiind incredintata sefului statului, cea legislativa apartinea Sfatului Obstesc si domnitorului.(9) Sfatul Obstesc trebuia alcatuit pe baza de alegeri, fiecare tinut trimitandu-si reprezentantul in Sfat la Iasi. Atributiile Sfatului Obstesc aveau o competenta nelimitata in elaborarea si amendarea legislatiei, vegherea asupra dezvoltarii economice, a agriculturii, comertului, sprijinea stabilimentele publice si lucrarile de interes general. Puterea Sfatului Obstesc era mai mare decat a domnitorului in materie legislativa. Se introducea principiul electiunii sefului statului de catre Adunarea Obsteasca.(10) In incercarile reformatoare se inscrie si proiectul lui Dimitre Sturdza de „ obladuire republicana” prin care atribuia puterea executiva Divanului Cel Mare care avea si initiativa legislativa prin cei 3 membrii reprezentanti ai Divanului Juridic. Deputatii tinuturilor alcatuiau Divanul de Jos ce trebuia sa solutioneze problemele fiscale.(11)


Prin Conventia de al Akerman, dintre Poarta si Rusia, se recunoaste alegerea sefului statului de boierii din divanul fiecarui Principat, constituiti intr-un corp politic cu puteri speciale. S-au adoptat doua regulamente organice ale Moldovei si Tarii Romanesti identice prin principiile si institutiile introduse. Adunarile Obstesti reprezentau forul legislativ al Moldovei si Munteniei.(12) Hotararile Adunarii obstesti urmau sa fie trimise domnitorului sub forma de „anaforale” si deveneau legi numai dupa ce erau sanctionate de domnitor. Forul legislativ se numea Obisnuita Obsteasca Adunare. Lucrarile ei durau doua luni si era convocata de domnitor.(13) Se observa preocuparea boierimii de a se constitui intr-un corp legiuitor prin intermediul careia sa exercite intreaga putere de stat. Adunarea generala era convocata o data pe an ca sa prezinte rezultatul activitatii lor. In baza tratatului de la Akerman, in iulie 1829 se reunea la Bucuresti un comitet de reforma compus dintr-o sectie munteana si una moldoveana, insarcinate cu pregatirea ameliorarilor organice.(14) La 28 februarie 1829 Mihail Sturdza propunea o adunare obsteasca care sa redacteze legiuirea organica si sa aleaga seful statului.(15). Prevederile mentionate erau un compromis intre spiritul liberal si cel conservator, intre ideile moderne de separare a puterilor statului si de guvernare cu concursul unui for legislativ de perpetuare a privilegiilor politice. Adunarile obstesti ale celor doua principate romane apar astfel ca o concretizare a proiectelor reformatoare ale boierimii, formulate in primele decenii ale secolului trecut, mai ales dupa revolutia de la1821.
Adunarile obstesti erau prin compozitia lor un parlament boieresc. Dupa incheierea fiecarei legislaturi, seful puterii executive chema corpul electoral pentru a alege compozitia noilor adunari.
Consulatul general al Rusiei si puterea executiva erau interesate de constituirea unui corp legislativ docil, de aceea reusita in campania electorala depindea de ei. (16) Adunarile obstesti erau convocate de obicei la sfarsitul fiecarui an si o sesiune parlamentara tinea doua- trei luni. Sesiunile parlamentare erau deschise de mesajul puterii executive in care erau schitate obiectivele activitatii parlamentare.(17) Se alegeau comisii pentru redactarea proiectelor legislative ce erau apoi supuse sanctiunii celorlalti deputati. In sesiune de asemenea se prezentau rapoartele principalelor ministere. In Muntenia se Incearca tragerea la raspundere a deputatilor fata de forul legislativ. Dominate fiind de marea boierime aceste corpuri legislative actioneaza dupa cum dicteaza interesele unei minoritati privilegiate. Adunarile obstesti sunt primele institutii parlamentare de tip modern. In componenta acestor corpuri legiuitoare si-au facut simtita prezenta, pe langa marii boieri, reprezentantii boierimii mici si a burgheziei in ascensiune. Figurile cele mai proeminente ale acestei epoci au fost: Ion Campineanu, fruntas al Partidei Nationale, Ioan si Grigore Cuza, Vasile Alecsandri, Costachi Conachi, Barbu Catargiu, Constantin Brailoiu, N. Golescu, C.A Rosetti, Petrachi Mavrogheni.


Revolutia romana de la 1848, in materii de institutii politice pornea de la principiul suveranitatii poporului ce era considerat un drept natural.(18) Se incerca o punere in practica a principiului de guvernare directa a poporului. Petitia-proclamatie de la Iasi din 28 martie 1848 urmarea concretizarea principiului separarii puterilor statului, autonomizarea Adunarii obstesti si scoaterea ei de sub tutela lui Mihail Sturdza.
La Brasov, emigrantii moldoveni in colaborare cu romanii transilvaneni au elaborat la 12 mai 1848 „Printipiile noastre pentru reformarea patriei” in care se lasa de inteles indirect, ca exista nazuinta de a constitui o adunare legislativa care sa exprime interesele intregului popor.(19)
In „Proiectul de Constitutie pentru Moldova” redactat de M. Kogalniceanu se prevede ca Adunarea obsteasca urma sa detina puterea legislativa, se extinde dreptul de vot la toti romanii ce aveau cel putin 21 de ani si care trebuiau sa indeplineasca cateva conditii legate de avere si de slujba.(20) Conform proiectului lui Kogalniceanu reprezentantii Moldovei erau inviolabili pentru opiniile exprimate in adunare. Sedintele adunarii erau publice, doar in cazuri exceptionale puteau fi secrete. Adunarea obsteasca alegea seful statului, mitropolitul, episcopul, vota darile, alcatuia bugetul, incuviinta imprumuturile publice, apara averea statului, stimula dezvoltarea agriculturii si industriei, intemeia o banca nationala si de scont, hotara tarifele vamale, decreta construirea de mijloace de comunicatie, reglementa unitatea greutatilor si instructiilor, intemeia depozite, reforma coduri civile, comercial si penal.(21). La 15 ani adunarea obsteasca se transforma in constituanta pentru a modifica constitutia in „spiritul epocii”(22) Kogalniceanu considera ca reprezentarea nu se mai putea face decat prin colegii electorale.
In „Proclamatia de al Islaz” se proclama necesitatea constituirii unui corp legislativ in care sa fie reprezentate toate starile sociale.(23) In acelasi program se prevedea si responsabilitatea ministrilor si a tuturor functionarilor publici. Corpul legiuitor trebuia sa exercite un control permanent asupra activitatii guvernamentale si a administratiei. In Adunarea constituanta avea dreptul sa voteze orice roman, indiferent de religie si nationalitate. Pentru ca Adunarea Constituanta trebuia sa puna bazele unui nou regim, guvernul tinea ca deputatii sa aiba o pregatire politico-legislativa. Unii lideri politici, in special N. Balcescu, erau nemultumiti ca taranii erau cetateni cu drepturi politice incomplete, argumentandu-se ca adunarea constituanta va fi puternica doar daca se va baza „in totimea poporului”(24). Adunarea constituanta pe langa dreptul de a elabora legile organice ale statului trebuia sa guverneze tara pana cand va fi ales un nou domn. Votul trebuia sa fie secret si direct, un alegator putand participa doar la o singura adunare. In 14 iulie se anunta deschiderea constituantei la 25 august 1848.(25) S-au organizat reuniuni populare prin care locuitorii luau cunostinta ca trebui sa isi trimita reprezentanti in Adunarea nationala. Guvernul cerea comisarilor de propaganda sa aiba o anumita grija in alegerea deputatilor pentru a avea loc inselatorii.(26) Activitatea de propaganda era coordonata de un Comitet central electoral, ales la Bucuresti. Datorita presiunilor externe, Locotenenta domneasca suspenda campania electorala, ceea ce a contribuit la imposibilitatea constituirii unui for politic reprezentativ. Revolutia de la 1848 a reprezentat un moment decisiv in lupta poporului roman pentru afirmarea idealurilor democratice cu privire la organizarea institutiilor politice, inclusiv a forului legislativ. Gandit ca un instrument fundamental de guvernare politica, corpul legiuitor este o emanatie a intereselor burgheziei legata de mesele populare. In Tara Romaneasca s-a incercat chiar transpunerea in practica a ideilor liberale si democrate din programele revolutionare. Acest fapt a avut o mare insemnatate pe planul dezvoltarii constiintei politice si nationale a poporului si a raspandirii ideilor moderne, democratice care trebuiau sa se aseze la temelia edificiului politic al statului modern. Bizuindu-se pe principiul suveranitatii poporului proclamat ti in celelalte tari europene, romanii luptau pentru abolirea vechilor structuri politice feudale, mai ales a adunarii de stari, de aceea in adunarea de la Blaj din 3-5 mai romanii din Transilvania cereau ca sa fie reprezentati in dieta tarii si ca natiunea romana sa aiba reprezentanti in „toate ramurile administrative, judecatoresti si militare”(27) desfiintandu-se astfel vechiul mod de reprezentare medieval. Adunarea dorind ca viitorul Transilvaniei sa fie hotarat de un organism nou „atunci cand natiunea romana va fi organizata si constituita cu vot deliberativ si decisiv in camera legislativa”.(28). „tot la Blaj in petitia nationala se insera ideea convocarii unei adunari constituante menita a elabora o constitutie si codice noua de legi civile, penale, comerciale” cu rol rezervat maselor populare de a participa la viata politica, inclusiv in organismele reprezentative.(29) Acesta era un pas spre un for legislativ in sistemul politic. La Blaj si la Nasaud se propunea „ sa se deschida o adunare nationala generala „(30) acest for legislativ trebuia sa includa si sasi, secui, romani, si trebuia sa recunoasca Comitetul national roman de la Sibiu si a decide soarta tarii. Din cauza impotrivirilor externe, a maghiarilor care promovau o politica unionist, si a curtii de al Viena, deziderate romanilor nu au putu fi aplicate.
Puterile suzerana si protectoare, prin conventia de la Balta Liman din 19 aprilie-1 mai 1849, aboleau adunarile obstesti deoarece vedeau in ele o forta de ce limita puterea domniei, dar si favorizau liberalismul ce contribuia la modernizarea vietii politice romanesti si la trezirea intereselor pentru treburile publice ale unor mari categorii sociale. Chiar daca erau restranse electoral, adunarile obstesti infatisau un parlament modern, in care spiritul liberal se facea tot mai simtit in constiinta politica romaneasca. „Locul corpurilor legiuitoare regulamentare era atribuit de Conventia de la Balta Liman consiliilor sau divanurilor ad-hoc, formate din boierii cei mai notabili si mai demni de incredere si membrii ai inaltului cler.”(31) Divanul obstesc al Moldovei este inaugurat sub presedentia lui Costache Sturdza la 22 februarie 1850.





Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }