In genere, constitutiile nu-si propun sa defineasca institutia parlamentara, preocupandu-se indeosebi de modul cum este organizata si cum functioneaza ca autoritate a statului.
Conform art. 61, alin. 1 din Constitutie " Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii".
In complexul sistem de autoritati statale, Parlamentul se infatiseaza intr- o contrapondere fata de Guvern, constituind totodata si autoritatea de directivare si control asupra activitatii executive.
Asadar, Parlamentul este institutia juridica si politica formata din una sau doua adunari ori "CAMERE",fiecare compusa dintr-un numar diferit de membri (deputati, senatori ),care se bucura de anumite imunitati, avand drept de control asupra autoritatilor executive si fiind unica autoritate legislativa din stat.
Parlamentele contemporane sunt formate fie dintr-o singura Camera , fie din doua Camere .Cele formate dintr-o singura Camera sunt Parlamente cu structura camerala, cele formate din doua Camere sunt Parlamente cu structura bicamerala.
In general, structura Parlamentului este determinata de sistemul de stat; astfel intr-un stat federal este obligatorie existenta in cadrul Parlamentului si
a unei Camere care sa apere si sa reglementeze interesele statelor membre, pe cand cealalta Camera e formata din reprezentantii statului federal.
Sunt insa si state unitare care au Parlamente bicamerale, de exemplu: Italia, Belgia,Spania,Japonia,Marea Britanie,Romania.
In Romania potrivit art.61 alin.2 din Constitutie,Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.
Parlamentul poate adopta acte cu caracter juridic si acte cu caracter exclusiv politic.
SECTIUNEA 1
LEGILE
Potrivit art.67 din Constitutie,Camera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotarari si motiuni, art.73 alin.1 stipuland ca Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.
Este necesara prezentarea conceptului de ,,lege".
Acest termen este folosit in doua acceptiuni si anume :in sens larg ( lato senso) se are in vedere orice act normativ si in sens restrans (stricto senso),
se are in vedere actul juridic al organului legiuitor.
Delimitarea este necesara in vederea ierarhizarii izvoarelor de drept a explicarii suprematiei legii si argumentarii acesteia.
De obicei ,in denumirea legii se are in vedere continutul actului normativ si procedura de adoptare.
Au fost date diverse definitii termenului ,,lege", majoritatea autorilor surprinzand criteriul formal si mai putin pe cel formal ( continutul normativ al legii).
O definitie care reuseste sa acopere si sa raspunda necesitatilor determinate atat de criteriul material cat si de cel formal, este formata de prof. I. Muraru.
Autorul precizeaza ca legea este "actul juridic al Parlamentului, elaborat in conformitate cu Constitutia si potrivit unei proceduri prestabilite si care exprimand vointa si interesele poporului, reglementeaza relatiile sociale cele mai generale si importante". 1
Legea este in exclusivitate emanatia unicului organ legiuitor, conform cu dispozitiile constitutionale si elaborata dupa o procedura prestabilita chiar prin legea fundamentala.
Parlamentul adopta legea in vederea reglementarii celor mai importante relatii sociale, de aici rezultand faptul ca nu toate relatiile sociale vor fi reglementate de lege, ramanand astfel ca relatiile sociale de mai mica importanta sa fie reglementate prin acte normative subordonate legii
( hotarari, ordine)2.
__________ ______ ____ _____ _______ ______ __________
1 I MURARU, Drept Constitutional si Institutii politice,Edit. Proarcadia, Bucuresti ,pag.128
2 I RUSU, Drept constitutional si institutii politice, Edit. "Lumina lex", Bucuresti, 2004, pag.463
CLASIFICAREA LEGILOR
Majoritatea sistemelor de drept clasifica legile in constitutionale, organice si ordinare
Astfel, Constitutia franceza din 1958 a dispus ca anumite materii vor fi obligatoriu reglementate de legile organice, iar procedura de elaborare a acestora
difera de a legilor ordinare.
Conform dispozitiilor art. 73, pct. 2 din Constitutie, legile constitutionale sunt cele de revizuire a legii fundamentale.
Legile organice reglementeaza anumite domenii prevazute de Constitutie in mod limitativ. Ele se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere parlamentare ( majoritatea absoluta).
Astfel prin lege organica se reglementeaza:
a) sistemul electoral, organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente;
b) organizarea, functionarea si finantarea partidelor politice;
c) statutul deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora;
d) organizarea si desfasurarea referendumului;
e) organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a tarii;
f) regimul starii de mobilizare partiala sau totala a fortelor armate si al starii de razboi;
g) regimul starii de asediu si al starii de urgenta;
h) infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora;
i) acordarea amnistiei sau a gratierii colective;
j) statutul functionarilor publici;
k) contenciosul administrativ;
l) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii,a instantelor judecatoresti ,a Ministerului Public si a Curtii de Conturi;
m) regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii;
n) organizarea generala a invatamantului ;
o) organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala;
p) regimul general privind raporturile de munca, sindicatele,patronatele,precum si protectia sociala;
q) statutul minoritatilor nationale in Romania;
r) regimul general al cultelor;
s) celelalte domenii pentru care in Constitutie se prevede adoptarea de legi organice;
