INSTITUTII POLITICE IN GRECIA ANTICA

Grecia antica este denumirea data teritoriilor unde a luat nastere si s-a dezvoltat civilizatia vechilor greci. Grecia antica a inaugurat in istorie formulele superioare de organizare politica - practic, a "inventat" politica, reguli de drept referitoare explicit la proprietatea privata, conducere reprezentativa si libertate juridica. Pe fundalul unei dezvoltari a agriculturii, comertului, mestesugurilor, a circulatiei monetare, s-a constituit polisul - cetatea-stat, ca unitate de teritoriu, locuire, institutii, valori juridice, religioase, morale etc. Intreaga viata publica si privata a vechilor greci se derula in jurul ideii de cetate, garantie a drepturilor civile, a averii si persoanei fizice. In legatura cu cetatea-stat, a luat nastere si s-a implinit si calitatea grecilor de cetateni, mai exact de oameni liberi, proprietari, purtatori de arme, membri ai unei comunitati de traditii, valori materiale, morale si religioase, de aspiratii etc. "Polisul este acolo unde se afla corpul civic". Politeia reprezenta ansamblul de institutii dintr-un polis. Patrios politeia echivala cu dreptul cutumiar al stramosilor. Strainii (periecii sau metecii) nu aveau drepturi politice, iar hilotii (populatii dependente de Sparta) si sclavii (prizonieri de razboi, datornici etc.), folositi la muncile agricole in mine, ateliere mestesugaresti, flota, erau considerati aproape animale; celelalte populatii neelene erau numite barbari. Grecii traiau organizati in triburi, fratrii, familii (génos) si vorbeau, pana in secolul II i.Hr., dialecte diferite. Puterea politica a evoluat de la autoritatea regilor la cea a aristocratilor agrari, pentru a atinge stadiul in care averea se va impune in locul originii sociale si a prestigiului religios si militar. Modelele de organizare politico-administrativa din Sparta si Atena se regasesc, cu adaosuri originale, desigur, si in alte polisuri grecesti. In Grecia propriu-zisa, orasele-stat mai puternice erau: Teba, Corintul, Argosul. Pe tarmul asiatic al Marii Mediterane, grecii fondasera cetati prospere precum: Milet, Efes, Halicarnas. In alte parti ale Mediteranei se evidentiau: Cumae, Crotona, Tarent, Sibaris, Cirene, Naucratis, Masalla. La Marea Neagra fiintau: Byzantion, Trapezunt, Chersones, Tomis, Histria, Callatis, Mesembria. Intreaga lume greceasca impartasea valori culturale, institutii si aspiratii politice comune. Pentru prima data in istorie aparea in Europa, in bazinele Marii Mediterane si ale Marii Negre, o asemenea unitate de inalta civilizatie; integrarea intr-un sistem economic unitar a furnizat Greciei produsele alimentare de baza, sclavi, materii prime pentru "industrie" si o piata de desfacere stimulativa pentru metropole. Economia de bani a spart tiparele economiei inchise de "supra venituri". Difuzarea valorilor vechii Elade pe spatii intinse, in Antichitate, a fost rezultatul si unei "mari colonizari", realizate in secolul VIII i.Hr. Razboaiele dintre orasele-stat, cresterea populatiei, conflictele sociale au determinat contingente de cetateni sa-si paraseasca locurile natale si sa intemeieze colonii. Prin intermediul lor, grecii au intrat in legatura cu popoarele Asiei, Africii, Europei Centrale, de Est si de Vest, au stimulat relatiile dintre culturi, pana atunci izolate, au edificat adevarate rute de navigatie si piete comerciale; procesele de intrepatrundere etno-culturala si de civilizatie au inceput, in consecinta, sa se intensifice pe Vechiul Continent. Grecia antica a lasat mostenire Romei si mai apoi Europei moderne o stiinta cutezatoare si o cultura stralucitoare . Ambele aveau ca element central cunoasterea si slavirea omului . Gandirea stiintifica a grecilor s-a cristalizat in secolele VII-VI i.Hr detasandu-se treptat de cea religioasa . Spiritul lor critic , preocuparea pentru intelegerea omului , naturii si Universului i-au determinat sa incerce depasirea explicatiilor traditionale oferite de religie . Daca explicatia clasica de aparitie si existentei lumii se bazase pe miturile homerice , pe actiunea zeilor in fruntea carora trona familia patriarhala a lui Zeus , o parte din greci , bantuiti de teama si neliniste , s-au orientat atunci si spre misterele de origine orientala sau spre zeitati precum Orfeu , Cybele , Sabazios ,Dionisios . Altii insa nu au incetat sa caute raspunsuri rationale straduindu-se sa ajunga , prin abstractizarea gandirii la principiile ce reglementau viata si moartea , existenta Universului , destinul oamenilor . Pentru ei stiinta unita pe atunci cu filozofia trebuia sa implineasca religia oficiala . Pana la Socrate gandirea stiintifica a grecilor nu si-a delimitat domeniul fata de cel al gandirii filozofice .Cei care se ocupau de stiiinta erau in primul rand filozofii .Pentru ei filozofia era stiinta stiintelor . Inceputurile folozofiei odata cu scoala ioniana au coincis cu inceputurile stiintei . Heraclit din Efes este autorul unei opere 'Despre natura In gandirea lui el afirma ca exista unelement primordial=focul dar car este in continua miscare 'Lumea a existat dintotdeauna , ea este si va fi un foc mereu viu' . Focul este simbolul miscarii continuii -- Caci in Univers totul se naste si moare , totul se descompune si se recompune .Democrit din Abdera a conceput 'conceptia atomista' .El afirma ca tot ceea ce exista este compus din particule , din materie in miscre , indivizibile si invizibile , identice sub raportul cantitatii . Acestia sunt atomii in vesnica miscare .Spre sfarsitul secolului al-V-lea i.Hr domeniul stiintei incepe sa se separe de cel al filozofiei . Situatia este mai evidenta in domeniul stiintelor exacte . Pitagora fundamenta o adevarata 'filozofie a naturii' si o matematiza sistematic . 'Totul este numar' considera acest matematician , fizician , filozof si 'zeu' omul in jurul caruia s-a format o miscare (eterie) politico-militara cu numeroase caracteristici de secta ascetista si purificatoare(in S italiei si Sicilia) . El si urmasii lui au fundamentat si matematica greaca . In epocaclasica scolile matematice au devenit mai numeroase;cea mai activa era la Atena , unde disciplina era votata si dezvoltata in cadrul Academiei Platoniene. Caracteristica generala a matematicii grecesti este depasirea evidentei sensibile sau experimentale si existenta democratiei rationale . Incepand cam de la mijlocul secolului al-V-lea i.Hr si continuanad pana la jumatatea secolului urmator gandirea filozofica si stiintifica greaca este marcata de momentul cultural al sofistilor . Termenul de sofist a putut capata un sens peiorativ in mare masura nemeritat pentru cva ideile lor nu le cunoastem decat in mica masura . Sofistii nu erau organizati in scoli , ci fiecare actiona independent . Ei predau in mod deosebit oratoria-areta succesului in tanar in viata sociala . Metoda folosita pentru asa convinge erea critica permanenta , discutia , controversa , disputa .Sofistii din prima perioada a curentului(Protagoras , Gorgias , Prodicos) erau filozofi empiristi , dispretuind stiintele exacte-matematica-combatand rationalismul si sustinand ca orice cunoastere se poate obtine numai pe calea simturilor . Scopul lor eraqa sa formeze tineri cetateni pregatiti pentru viata activa social-politica . Actiunea lor a fost importanta in difuzarea cunostintelor generale , au contribuit la dezvoltarea logicii , au pus bazele gramaticii . Protagoras era prietenul lui Pericle si al lui Euripide . A enuntat conceptul modern de pedeapsa ca mijloc de intimidare al celorlalti . Se indoieste de posibilitatea cunoasterii absolute . Omul-'masura tuturor lucrurilor'.Socrate nu facea parte din randul sofistilor , dar avea multe in comun cu acestia . Metoda sa de invatare a oamenilor era dialogul . S-a straduit sa predice indoiala creatoare , sa condamne viciile , incultura , sa fundamenteze o gandire rationala si o etica in spiritul ideii ca fericirea oamneilor consta in virtutea luminata de ratiune .Platon , nascut intr-o familie bogata si nobila , a studiat pianul si a compus tragedii . A trait in preajma lui Socrate , pana la moartea acestuia . A fondat la aten acdemia , unde timp de 30 de ani a predat gratuit . Academia si-a continuat existenta pana in 529 i.Hr .A scris 34 de scrieri in forma de dialof si 13 scrisori . Platon polemizeaza cu sofistii si ia aparrea doctrinei lui Socrate . A scris Phaidon , Republica , Legile . Porneste de la opozitia dintre realitate si cunoastere , dintre aparenta si esenta . A fi drept inseamna a-ti domina impulsurile si de a-ti impune o masura dorintelor .Aristotel a fost discipolul lui Platon . A fost fiul medicului personal al regelui macedonean . A fondat si condus 13 ani faimoasa sa acoala , in gradinile gimnaziului Likenion , ajunsese sa aibapana la 2000 de discipoli , un adevarat invatamant superior , dotat cu o mare biblioteca . Dupa moartea lui Alexandru Macedon a fost acuzat de impietate si de un aspect particular al realitatii (matematica - sub aspectul cantitatii fizica , sub aspectul miscarii).Obiectul fizicii este lucrul in miscare . Fizica lui Aristotel , fiind in fond o teorie a miscarii , stabileste patru tipuri de miscare:locala , substantiala ,calitativa , cantitativa . Universul este unic , finit , perfect si etern . Dupa filozofie si fizica , a treia si ultima stiinta teoretica este amatematica , stiinta care studiaza cantitatea .A modelat si structura logicii (pe care o numeste analitica) dupa structura matematicii : ca o stiinta perfect demonstrativa . Lucrarile sale in domeniul logicii sunt cunoscute generic sub numele de 'Organon A mai scris biologie:'Cercetare asupra animalelor' 'Partile animalelor', fizica 'Mertafizica','Politica fizica'.Pentru el rationamentul era calea cunoasterii si ca 'omul este perfectiunea luumii scopul in viata este fericirea omului. In literatura epoca clasica a daruit culturii universale indeosebi creatiile marilor greci , comedia antica si proza artistica.Simonide a fost cel mai mare poet al lumii grecesti in peroada razboaielor medice.A celebrat in ode corale victoriile invingatorilor la jocuri. Pindar , pe care Hortiu si Cicero il cosiderau 'printul poetilor' s-a bucurat de un prestigiu imens in antichitate . A fost poetul preferat al lui Plutarh , opera lui era mai mult o sinteza poeticxa a perioadei arhaice . A cultivat toate speciile de poezie corala. Parintele tragediei grecesti , Eschil , a scris 90 de tragedii . A dezvoltat dialogul dramatic . Au ramas 4 tragedii:'Rugatoarele''Cei 7 contra Tebei''Prometeu inlantuit''Persii'. Euripide se ineparteaza de grandiosul eroism uman al lui Eschil si de elevatul dealiasm moral al lui Sofocle . Euripide este un maestru in arta de a impresio0na prin sentimentalism , in provoca arta si a provoca groaza si mila . Este un artist mai apropiat de sensibilitatea moderna .. La originea comediei grecesti a stat farsa populara .

Institutii politice si juridice in Sparta si Atena

Pericle

Pericle (495-429 i.Hr.) a fost un om de stat atenian. Descendent al familiei aristocratice a Alcmeonizilor, s-a afirmat de timpuriu ca lider al "democratilor" atenieni in lupta impotriva conservatorilor. A condus cetatea in functia de strateg. A incercat sa impuna hegemonia Atenei in Mediterana de Est si sa creeze un adevarat "imperiu maritim"; totodata, a sprijinit artele, ca unul dintre cei mai straluciti protectori ai culturii din istorie. Sub conducerea sa, Atena atinge apogeul dezvoltarii economice si al democratizarii institutiilor de stat.

Bibliografie:

-Egiptul si Grecia Antica (de Neil Grant)

-Istoria culturii si civilizatiei (de Ovidiu Dramba)

- Internet (wikipedia.org, e-referat.net, referatele.com)

-Manual de Istorie pentru clasa a IX-a (de N. Dumitrescu, M.Manea, O.C. Bojica)

Note de subsol:

Berstein, S. si Milza, P - Istoria Europei, vol. V - Editura Institutul European, Iasi, ISBN 973-611-006-0.

-Dictionar al stiintelor speciale ale istoriei, p. 227.