QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate informatica

Razboi informational si operatii informationale - repere conceptuale, studii de caz



Razboi informational si operatii informationale - repere conceptuale, studii de caz


1. RAZBOIUL INFORMATIONAL


In general, societatea umana asimileaza informatia unei comunicari sau unui mesaj care aduce stiri despre unele fapte, actiuni, evenimente, obiecte, procese, insusiri, transmise pentru realizarea unui scop.



Competitia pentru informatii este tot atat de veche ca si conflictul uman, fiind cu adevarat o caracteristica definitorie a umanitatii. Statele, corporatiile si indivizii cauta sa-si mareasca si sa-si protejeze propria banca de informatii, in timp ce incearca sa o limiteze si sa o penetreze pe cea a adversarului. Momentul istoric ce a marcat amploarea deosebita luata de tehnologia informationala l-a reprezentat pregatirea si desfasurarea operatiei militare, cunoscuta sub nume de cod  "Furtuna in Desert", executata asupra armatei si regimului lui Saddam Husein din Irak, in anul 1991.

Acest moment a pus bazele implementarii in cadrul actiunilor militare a noului concept numit ulterior:  "Razboi Informational" (Informational Warfare - IW).


In cadrul societatilor militare de cercetare operationala, existente in lume, si a altor grupuri de lucru de profil au fost identificate doua aspecte ale desfasurarii razboiului informational. Primul model, care se pare ca este mai bine cunoscut pe baza studiilor ample ale lectiilor invatate, il vom numi "Razboi informational fundamental" ("Cornerstone of Information Warfare"), iar al doilea va fi "Razboi baza pe retea" ("Network Centric Warfare"). Conceptul de "Razboi bazat pe retea" a fost realizat, prezentat si dezvoltat de V.Am. Arthur Cebrowski, director al Departamentului SUA din Biroului Apararii si Transformare a Fortei. Se poate afirma, cu real temei, ca razboiul bazat pe retea reprezinta, in prezent, forma cea mai evoluata de manifestare a razboiului informational. Acest fapt a devenit posibil numai datorita evolutiei extrem de rapide si implementarii reformelor sistemelor militare si prin urmare a tehnologiei actiunilor militare.

In continuare, cand ne vom referi la razboiul informational fundamental vom folosi doar termenul de razboi informational urmand ca prin razboi bazat pe retea sa intelegem a doua forma de clasificare a actiunilor tipologiei specifice militare contemporane.


DEFINITIE


Definim prin razboi informational orice actiune destinata dezinformarii, perturbarii, stricarii sau distrugerii informatiilor inamicului si a capabilitatilor sale functionale, concomitent cu protejarea fortelor proprii si/sau aliate impotriva actiunilor similare executate de catre inamic si cu asigurarea functionalitatii sistemelor informationale proprii.

Razboiul informational include orice activitate ostila indreptata impotriva informatiilor, cunostintelor si credintelor (telurilor) de orice natura. Fundamentele razboiului informational stabilite de doctrina SUA publicata in Joint Doctrine for Command and Control Warfare J-Pub 3-13 (Doctrina intrunita pentru razboiul comenzii si controlului), sunt:

Cresterea dependentei mondiale de sistemele informationale sofisticate si interconectarea dintre acestea;

Razboiul informational valorifica cresterea semnificativa a capacitatilor tehnologice determinate de posibilitatile de interconectare, sofismul si credibilitatea acestora;

Razboiul informational reprezinta o strategie, suportul al strategiilor nationale si al tuturor tipurilor de operatii sau militare de tipul 'non-combat';

Prin urmare, razboiul informational se bazeaza pe tehnologia informationala ca mijloc de realizare a unei economii de timp si forte si ca mijloc de eficientizare a actiunilor;

Razboiul informational utilizeaza informatia ca arma si/sau obiectiv.


2. COMPONENTELE RAZBOIULUI INFORMATIONAL


Actiunile care caracterizeaza desfasurarea razboiului informational se clasifica pe 3 COMPONENTE dupa cum urmeaza:

- Cercetarea informationala care cuprinde totalitatea masurilor de procurare a informatiilor atat despre inamic cat si despre fortele proprii, despre teatrul de actiune, prelucrarea acestora, informarea factorilor decizionali, schimbul de informatii dintre acestia, colectarea lor in baze informationale sau actualizarea informatiilor precedente.

- Atacul informational care cuprinde include totalitatea masurilor de blocare a cercetarii, prelucrarii si transmiterii informatiilor precum si introducerea elementelor de dezinformare in toate etapele si fazele de asigurare informationala a inamicului.

- Protectia informationala care reprezinta un cumul de masuri menite sa realizeze blocarea informationala dinspre sistemul informational propriu catre cel al adversarului si neutralizarea dezinformarii inamice care a patruns in sistemul informational propriu.


3. FORMELE DE BAZA ALE RAZBOIULUI INFORMATIONAL


Analistii militari contemporani definesc pentru razboiul informationala ca operationale sapte FORME DE BAZA si anume:

Razboiul de comanda si control (C2W - Command & Control Warfare) - pentru neutralizarea comenzii si a sistemelor de comanda - control ale adversarului;

Razboiul suprematiei informatiilor (IBW - Intelligence-Based Warefare) - consta in proiectarea, protectia si anihilarea sistemelor ce functioneaza pe baza informatiilor obtinute in timp real sau aproape-real;

Razboiul electronic (EW - Electronic Warfare) - utilizeaza tehnici de cercetare, neutralizare si distrugere a sistemelor electronice ce genereaza sau transporta informatii, precum si tehnici criptografice;

Razboiul psihologic (ΨW[PSIW] - Psyhological Warfare) - in care informatia este utilizata pentru a modifica atitudinile si optiunile amicilor, neutrilor si adversarilor;

Razboiul hackerilor (HW - Hacker Warfare) - in care sistemele informatice sunt tintele preferate ale atacatorilor, de regula prin utilizarea de software distructiv;

Razboiul informatiilor economice (EIW - Economic  Information Warfare) - urmareste blocarea sau canalizarea informatiilor, cu scopul de a obtine suprematia economica;

"Cyberwarfare" (CybW - Cyber Warfare) - reprezinta alte forme conflictuale bazate pe informatii, desfasurate intr-un spatiu virtual.

In numeroase publicatii au mai fost remarcate alte forme care, de fapt sunt derivate ale formelor de baza si anume:

razboiul extra-atmosferic;

razboiul financiar;

razboiul cultural;

razboiul geofizic;

razboiul religios etc.


4. OPERATIILE INFORMATIONALE


Documentul de linie al Departamentului Apararii SUA, directiva DoD 3600.1/oct. 2001, stabileste ca operatia informationala este "o actiune menita sa influenteze afecteze sau neutralizeze informatiile, sistemele informationale si de luare a deciziei". De aici rezulta cu claritate faptul ca aceasta este indreptata catre un obiectiv inamic, catre o tinta militara.


DE RETINUT


Sub notiunea de Razboiul informational se va gasi partea de cunostinte despre acest aspect al razboiului (informatii, date istorice, analize, metode, suport cibernetic pentru relatiile ce guverneaza razboiul informational) iar sub notiunea de operatii informationale se va intelege partea de stiinta aplicata adica modul de organizare, planificare si executie a unei actiuni specifice in functie de un anumit obiectiv de atins.


Operatiile informationale sunt realizate pe baza studierii amanuntite ale capabilitatilor sistemelor informationale militare ale actorilor. O operatie informationala executata impotriva unei structuri ale puterii statale este esential modificata, ea avand ca scop principal afectarea capacitatilor de sustinere a actiunii militare mai ales in momentul trecerii de la starea de pace la cea de razboi. In timp de pace structurile puterii statale cu implicatii militare conduc activitatile de sprijin a misiunilor si a formelor mediului international.

In acest context operatiile informationale prezinta un aspect ofensiv - determinat de modul distructiv de atac a informatiilor si sistemelor informationale inamice si defensiv prin protectie sistemelor si informatiilor proprii.

De regula, in domeniul militar, operatiile informationale sunt asimilate formei de razboi al comenzii si controlului (C2W). Comandantii, prin statele sale majore, sincronizeaza elementele C2W cu ale altor capabilitati specifice razboiului informational si cu alte capabilitati actionale ale fortelor active sau de sprijin, pentru neutralizarea inamicului prin distrugerea elementelor (fortelor si mijloacelor combative), sau a unor elemente logistice vitale ale inamicului (de regula se evita a fi distruse), precum si paralizarea sau blocarea altor elemente aferente si actiune acestora de sprijin ale fortelor combatante.


Spre exemplu: Pentru atingerea obiectivului de a intarzia ciclul decizional al unui comandament advers (o actiune specifica C2W) vor fi utilizate actiuni de dezinformare, de bruiaj electronic (razboi electronic), de lovire cu foc (actiune clasica), de influentare a perceptiilor decidentilor (PSYOPs), blocada informationala (IEW) etc.


Operatiile informationale, prin capabilitatile sale actionale, exploateaza oportunitatile si vulnerabilitatile inerente in activitatile militare de asigurarea ale suportului informational. De asemenea, structurile decizionale guvernamentale de comanda si control militar, pot asimila operatiile informationale ca fiind componente ale procesului decizional atunci cand politicile de dezvoltare, doctrinele si functiile (incluzand toata gama de responsabilitati privind antrenarea si echiparea fortelor, achizitionare, mentenanta si sustinere), asemanator componentelor de planificare si executare a operatiilor.


1. Capabilitati actionale

- Razboi electronic

- Operatii pe retele informatice

- Dezinformare militara

- PSYOPS

- Securitatea operationala

2. Capabilitati relationale

- Afaceri publice

- Operatiuni CIMIC

3. Capabilitati logistice

- Asigurarea informationala

- Securitate fizica

- Atac fizic

- Contrainformatiile


Domeniile afacerilor publice si operatiunile civili-militari au un impact direct asupra desfasurarii operatiilor informationale, pentru justificarea legitimitatii pentru natiunea gazda, pentru coalitie, pentru sprijinul actiunii mondiale, in special in cadrul operatiilor militare altele decat razboiul. Afacerile publice sunt integrate in cadrul operatiilor informationale pentru realizarea unei informari corecte, echilibrate si credibile, in special prin mijloacele mas-media. Activitatile corespunzatoare domeniului civili-militari sunt importante pentru realizarea interfetei structurilor militare cu organizatiile si personalitatile mediului de informare civila. Un rol important in aceste domenii il au consilierii juridici ai comandantilor care analizeaza legislatia internationala si interna, ajuta la formularea unor reguli de angajare a operatiilor informationale corespunzatoare conducerii desfasurarii operatiilor.


Se poate afirma ca operatiile informationale desfasurate in timp de pace detin, de regula, un pronuntat caracter secret. Continutul acestuia in principal consta in desfasurarea actiunilor informative (cercetare, spionaj etc.), si a actiunilor de influentare politico-psihologica a adversarului potential precum si a masurilor si actiunilor de protectie si asigurare a sistemului informational propriu. In aceasta etapa un rol mereu ascendent il are folosirea eficienta a echipamentelor si programelor sistemului tehnic, ale resurselor informationale ale adversarului potential sau real. In aceasta perioada se pot rezolva problemele legate de crearea, dezvoltarea si ridicarea nivelului pregatirii de lupta a fortelor armate, intocmirea si actualizare permanenta a planurilor de folosire eficienta a resurselor informationale ale fortelor proprii precum si identificarea oportuna a amenintarilor reale, neutralizarea acestora precum si a tuturor actiunilor de contraactiune informationala ale inamicului.


In perioada de aparitie a pericolului iminent, in plus fata de masurile executate pe timp de pace, se mai desfasoara si unele masuri ce asigura realizarea conditiilor optime indeplinirii eficiente a misiunilor planificate. Acestea, se executa in cadrul intregii infrastructuri a sistemului de comanda si conducere a fortelor planificate sa execute actiuni de lupta cu respectarea riguroasa a cerintelor impuse de conditiile de mascare a tuturor actiunilor. Principala particularitate a desfasurarii operatiilor informationale in aceasta perioada consta in limitarea la maxim a folosirii fortelor, a mijloacelor si procedeelor de actiune si contraactiune asupra adversarului, respectarea cu strictete a normelor dreptului international in vigoare (executarea bruiajului electronic asupra unor frecvente planificate pentru exploatare de catre adversar, spre exemplu, reprezinta o incalcare a normelor stabilite in Regulamentul Uniunii Internationale de Transmisiuni), realizarea unei stranse colaborari si coordonarea activitatilor intre diferitele sisteme ale structurilor nationale pe timpul desfasurarii masurilor si activitatilor specifice razboiului informational etc.


O data cu inceperea actiunilor militare, fortele si mijloacele de razboi informational vor indeplini, in principal, urmatoarele misiuni:

executarea unor actiuni intense asupra resurselor informationale ale gruparilor de forte ale inamicului concomitent cu preintampinarea slabirii posibilitatilor de lupta ale fortelor proprii si a folosirii eficiente a armamentului si tehnicii de lupta, ca urmare a utilizarii de catre inamic a unor procedee de lupta similare;

executarea sistematica a masurilor de reducere a stabilitatii moral-psihologice a fortelor inamicului si anihilarea sau neutralizarea informatiilor care pot influenta starea moral-psihologica a fortelor proprii;

organizarea si executarea activitatilor permanente de cercetare si asigurare a masurilor eficiente de mascare a actiunilor celor mai importante desfasurate de catre fortelor proprii pe timpul pregatirii si ducerii operatiilor militare. In aceasta etapa este forate important sa nu se permita executarea unor actiuni informationale intamplatoare sau din eroare asupra unor obiective ale infrastructurii proprii.



5. STUDII DE CAZ


Privind unele momente atestate de istorie pat fi amintite si analizate unele momente precum:

Razboiul macedonian: Alexandru Macedon trimitea oameni sai in viitoarele teritorii asupra carora urma sa desfasoare campanii militare pentru a induce valori culturale grecesti si pentru a le cunoaste pe cele locale.

Razboaiele mongole: Genghis Han initial pretindea un anumit tribut zonelor pe care urma sa le  cucereasca. In mod normal acestea refuzau sa se predea. Urma un atac puternic al cavaleriei mongole asupra primelor sate intalnite. De regula, celelalte aflate pe directia loviturii se predau fara a mai riposta.

Razboiul propagandei din perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial

Este specific majoritatii confruntarilor sec. XIX, in special pe timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Hitler isi prezenta ideologia prin discursuri la microfon. Alianta a folosit ample actiuni de dezinformare in cadrul operatiuni "Husky"(1943) etc.

Anii 1960-1970 sunt usor de identificat prin prisma analizei manifestarilor de propaganda care avea ca scop preintampinarea propagandei ostile, anti-guvernamentale, anti-stabilitatii sociale, contra culturii si anarhismului, pentru care au fost infiintate structuri de cenzori (activitatea de cenzura).


CONFLICTUL ANGLO - ARGENTINIAN (1982)


In acest conflict, fortele expeditionare engleze, formate din nave de suprafata si aviatie, au folosit o gama variata de mijloace si de procedee de razboi electronic, care s-au dovedit eficiente in lupta ce rachetele antinava intrebuintate de catre aviatia argentiniana, dina care numai 3 au lovit obiectivele.

Fara a dispune de echipamente de contramasuri electronice, aviatia argentiniana, in 167 de atacuri aeriene au reusit sa scufunde un distrugator si doua fregate cu pretul a 117 avioane de lovire.

Ce a fascinat, in primul rand pe specialistii in razboi electronic, in cadrul acestu-i razboi a fost momentul scufundarii navei amiral "Schefield" a englezilor exact in momentul cand contramasurile electronice nu functionau.


OPERATIA "FURTUNA IN DESERT" (1991)


Bombardierele F-117A au atacat Bagdadul sub protectia atat a bruiajului radar cat si a tehnologiei Stealth realizata prin constructia acestora.

In acelasi timp elicopterele Apache au atacat cu rachete Hellfire un post radar - cheie care deservea partea de sud-vest a sistemului de aparare antiaeriana cu care era inconjurat si pe care miza Irakul. Dintre toate aceste misiuni efectul a fost sesizat imediat pentru cea din urma. Prin bresa creata au patruns, in cateva minute, o multime de avioane de vanatoare bombardament - conventionale (fara tehnologie Stealth) cu misiunea de a distruge posturile radar irakiene, statiile de comunicatii, centralele electrice si posturile de comanda militare.

S-au folositi pentru prima data munitiile generatoare de impusuri electromagnetice nenucelare pentru distrugere a centralelor electrice, a centrelor de comunicatii si posturilor TV.


OPERATIUNEA AERIANA DIN KOSOVO


Atacul fortelor aliate s-a desfasurat numai cu forte aeriene si rachete de croaziera fiind lovite obiective militare si civile de importanta strategica in logistica fortelor sarbe, de importanta strategica de tip SIGINT. Armata iugoslava, folosind experienta armatei irakiene au folosit intens masurile de dezinfomare pentru a fi reperate de sateliti si celelalte mijloace de cercetare si coordonare a focului. La decolarea avioanelor de bombardament piesele erau mutate astfel ca rachetele si bombele NATO loveau locul unde acestea fusesera dispuse. Pentru aceasta armata iugoslava beneficia de informatii primite pe suportul retelei Interenet, prin e-mail, convorbiri prin chat-uri (Interenet on-line in camere de discutii) sau chiar telefonice, de la cetatenii americani de origine sarba care intereceptau convorbirile dintre piloti, piloti-baze sau monitorizau activitatea in bazele aeriene aliate.

Fortele NATO au folosit intens alte genuri de arme neconventioanale, testate in conflictele anterioare, care aveau ca efect intreruperea alimentarii cu energie electrica - bomba cu grafit.

Au fost folosite mijloace care beneficiau de "binefacerile" tehnologie Stealth, cum ar fi avioanele "invizibile" F- 117, B - 2 , F - 22.

Au fost testate si aplicate noi tehnici si procedee de razboi. Un astfel de procedeu a fost folosit de armata sarba pentru sufocarea cailor de comunicatii a aliatilor, pentru a nu se mai transmite si receptiona mesaje electronice, s-au creat si utilizat virusi informatici pentru infestarea calculatoarelor si scoaterea lor din uz.


RAZBOIUL DIN IRAK (2003)


Forte si mijloace aliate de razboi electronic:

NESPECIALIZATE (incluse in sisteme de arma): senzori si echipamente de atac electronic: rachete TOMAHAWK; munitii electromagnetice de tipul "e-bomb"; capcane electromagnetice; dispozitive energetice in infraunde.

SPECIALIZATE: B.311 Inf.Mil. "Eyes of the Eagle; Gp. 193 Op.Spec. "Commando Solo; EA-6B Prowler din structurile ambarcate pe portavioane.

Forte si mijloace irakiene de razboi electronic:

NESPECIALIZATE (incluse in sisteme de arma):  echipamente de protectie electronica: incluse in sistemele de arma; structuri guvernamentale si civile tempestizate; masuri improvizate - incendierea unor santuri cu petrol.

SPECIALIZATE: 'Proiectul 858' ('Project 858' - The al Hadi Project), din cadrul Directoratului nr. 4 'Serviciul Secret', din subordinea Serviciului de Informatii Generale; structuri din Garda Republicana Speciala; echipamente de bruiaj electronic (GPS, radio, radar etc.).

Cu aspect general:

Sisteme si dispozitive ale razboiului electronic au fost incluse in sisteme de arma si nu numai in structuri specifice; Analiza situatiei electronice s-a executat la nivelul tuturor esaloanelor ierarhice; Indicarea tintelor a reprezintat un atribut electronic majoritar; Identificarea si neutralizarea dispozitivelor de cercetare si razboi electronic ale adversarului s-au constituit in elemente definitorii in proiectarea actiunii.


BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

  1. R.E. 1 Doctrina pentru razboi electronic, SMG, Bucuresti, 2003;
  2. Joint Doctrine for Command and Control Warfare (C2W). Battlefield Application of Information Warfare, J-Pub 3-13.
  3. * * , Manualul pentru operatii psihologice, Bucuresti, 2004.
  4. * * , F.M.34-80. Operatii de razboi informational si electronic la nivel brigada si batalion (Brigade and Battalionn Intelligence and Electronic Warfare Operations; Washington D.C., Editura Headquarters Department of Army 1986. 326p., Cota S.1071
  5. FM 34-1 Intelligence and Electronic Warfare Operations. Headquarters; Department of The Army. Cota S.1064
  6. Topor Sorin, Aspecte teoretice ale razboiului informational contemporan, Editura UNAp, Bucuresti, 2004, cota A.M. 1584.
  7. Topor Sorin, Razboiul de comanda si control, Editura UNAp, Bucuresti, 2005, cota A.M. 1623.
  8. Teodorescu Constantin, Razboiul informational - Agentii si servicii de informatii, Editura UNAp, Bucuresti, 2005, cota A.M. 1633.
  9. Topor Sorin, Principiile desfasurarii razboiului electronic in operatie (lupta), Editura UNAp, Bucuresti, 2002, cota A.M. 1443.
  10. Topor Sorin, Razboiul hackerilor si razboiul cunoasterii desfasurat in spatiul realitatii virtuale. Principalele elemente definitorii, Editura
  11. Muresan Mircea, Vaduva Gheorghe, Razboiul viitorului, viitorul razboiului, Editura UNAp, Bucuresti, 2004.
  12. Paun V., Popa A., O provocare strategica: razboiul informational, Editura UTI, Bucuresti, 2002.
  13. Ionel Marin, Cuvant de deschidere - workshop Razboiul informational - riscuri si amenintari la adresa apararii nationale, aprilie 2000, Bucuresti.
  14. Ioana Vasiu, Hackerii - Cybercriminali, sau rebeli cu o cauza?, Editura Nemira, Bucuresti, 2001.
  15. Emil Strainu, Sorin Topor, Razboiul radioelectronic, Romania-Decembrie 1989, Kosovo-Iugoslavia 1999, Editura Z 2000, Bucuresti, 2000.
  16. Col.prof.univ.dr. Constantin Teodorescu, Gl.bg.(r)prof.univ.dr. Constantin Alexandrescu, Razboiul electronic contemporan, Editura Sylvi, Bucuresti, 1999.
  17. Nicolo Machiavelli, Arta razboiului, Editura Antet, Bucuresti, 1999.
  18. Sun Tzu, Arta razboiului, traducerea Alexandra Niovaru, Raluca Parvu, Editura Antet XX Press, Bucuresti, 1999.
  19. James Adams, Urmatorul - Ultimul razboi mondial, Arme inteligente si front pretutindeni, Editura Antet, Bucuresti, 1999.
  20. Alvin Toffler, Razboi si Anti-razboi, Supravietuirea in zorii secolului XXI, Editura Antet, Bucuresti, 1995.
  21. Teodor Filip, Razboiul parapsihologic impotriva Romaniei, Editura Obiectiv, Craiova.

Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }