Reactualizarea planului de amenajare a teritoriului judetean, judetul mures

REACTUALIZAREA PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETEAN, JUDETUL MURES

Partea I-a

Analiza situatiei existente

VOLUMUL II

STRUCTURA TERITORIULUI

2. Mediul, zone protejate

3. Reteaua de localitati

2. MEDIUL, ZONE PROTEJATE

2.1. Calitatea factorilor de mediu (aer, apa, sol, deseuri)

Factorul de mediu AER

Monitorizarea calitatii aerului

Monitorizarea calitatii aerului in judetul Mures este realizata direct de catre agentii economici si de catre laboratorul Agentiei de Protectie a Mediului (APM) Mures. Strategiile generale de monitorizare a calitatii aerului la nivelul Uniunii Europene indica necesitatea organizarii modulare a retelei de monitorizare a mediului si in particular a mediului atmosferic.

Datele obtinute permit identificarea si prioritizarea masurilor de imbunatatire a calitatii aerului la nivelul judetului. Componentele sistemului de monitorizare a calitatii aerului includ: monitorizarea emisiilor si monitorizarea calitatii aerului (imisiile).

Monitorizarea emisiilor prin masuratori directe la sursa si calcule de bilant sunt efectuate in general conform metodologiei europene CORINAIR. Modulul emisii al sistemului de monitorizare a calitatii aerului permite astfel identificarea principalelor surse de poluare si a poluantilor generati de catre acestea precum si conectarea datelor de emisie cu datele de imisie. Acest aspect are avantaje in pozitionarea punctelor de monitorizare a calitatii aerului in zonele de interes la nivelul judetului.

In judetul Mures aerul atmosferic este influentat intr-o masura moderata de emisiile din activitatile economico-sociale. Sursele antropice de emisie in atmosfera cu potential semnificativ sunt amplasate la Targu Mures, Iernut si Tarnaveni in timp ce in alte localitati precum Reghin, Sovata, Ludus, sursele de emisie antropice nu produc o poluare semnificativa.

Conform datelor APM Mures caracterizarea surselor de poluare de pe teritoriul judetului la nivelul anului 2007 se prezinta astfel:

A) Surse fixe:

Surse industriale:

industria chimica, industria de prelucrare a lemnului, producerea materialelor de constructie;

industria energetica si de termoficare (care utilizeaza gazele naturale in scopuri energetice si deseuri din lemn in centralele termice recent modernizate);

stocarea si distributia carburantilor;

utilizarea solventilor;

prepararea hranei si consumul casnic s.a.

In general, combustibilul utilizat este gazul natural (peste 98 %).

Sursele de emisie in atmosfera din agricultura sunt reduse dar nu de neglijat.

Depozitele de deseuri reprezinta surse moderate de emisie in atmosfera fiind amplasate

la distante relativ mari de localitati.

B) Surse mobile:

traficul rutier care se desfasoara in principal pe DN13 (E60) si pe DN15 (Targu-Mures - Toplita) si care traverseaza localitatile urbane si rurale ale judetului;

traficul feroviar (mai slab reprezentat teritorial).

Emisiile de substante ce pot provoca acidifierea in atmosfera, ca de exemplu dioxidul de sulf (SO₂) sau oxizii de azot (NO_x), in special rezultati de la arderea combustibililor fosili, pot persista in aer cateva zile si astfel pot fi transportati la sute de kilometri unde devin prin conversie chimica, acizi (sulfuric sau nitric). Acest proces interfereaza cu ecosistemele conducand la cunoscuta problematica a "acidifierii mediului".

In ceea ce priveste poluantii importanti si impactele potentiale asupra calitatii mediului si sanatatii umane la nivel local, regional si global (ex. acidifiere, schimbari climatice, ozon) datele APM Mures prezinta urmatoarele aspecte:

Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot si de amoniac (SO₂, NO_x, NH₃).

Emisiile de substante ce pot provoca acidifierea in atmosfera (ex. dioxidul de sulf (SO₂) sau oxizii de azot (NO_x), rezultati in special de la arderea combustibililor fosili, pot conduce la cunoscuta problematica a "acidifierii" la nivelul ecosistemelor judetului.

Emisii anuale de dioxid de sulf In anul 2007, cantitatea de SO₂ emis in atmosfera a fost de 1.032 t din care:

14,32 t - arderi in industria energetica s industriile de transformare;

63,0 t - arderi neindustriale;

199,5 t - arderi in industria de prelucrare;

cca. 599,0 t - transport rutier;

156,0 t - alte surse mobile si utilaje.

Din analizele efectuate de catre laboratorul A.P.M. Mures rezulta ca majoritatea concentratiilor de SO₂ nu depasesc limitele admise de normativele in vigoare.

Emisii anuale de monoxid si dioxid de azot (NOx). Din cantitatea totala de NO_x - 11.700 t rezultate in judetul Mures in anul 2007, 6444 t provin din arderi in industria energetica si industriile de transformare, ardere neindustriala, arderi in industria de prelucrare, 1295 t provin din procesele de productie iar 1928 t provin din transportul rutier si alte surse mobile si utilaje.

Emisii de amoniac Din cantitatea totala de 12.732 t NH₃ emis in atmosfera in cursul anului 2007, 8010 t (63,0%) provin din procesele de productie iar 4233 t (33%) din agricultura.

Emisii de COV nemetanici Cantitatea totala de NMVOC emis in atmosfera in cursul anului 2007 a fost de 14.609,36 t din care:

- 1610,5 t - provin din arderi in industria energetica si industriile de transformare, ardere neindustriala, arderi in industria de prelucrare;

- 596,93 t - provin din procesele de productie;

- 1333,5 t - provin din extractia si distributia combustibililor fosili;

- 2472,0 t - provin din utilizarea solventilor si a altor produse;

- 2026,0 t - provin din transportul rutier;

- 5318,0 t - provin din padurile foioase si de confere neamenajate.

Pulberi in suspensie (PM10 si PM 2,5). Cantitatea totala de TSP (pulberi totale in suspensie) emisa in atmosfera in cursul anului 2007 a fost 967 t din care: 115,7 t provin din arderi in industria energetica si industrii de transformare si ardere neindustriala iar 558,0 t provin din arderi in industria de prelucrare si alte procese de productie.

Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb). In ceea ce priveste metalele grele cantitatile evacuate in anul 2007 (exprimate in kg) sunt urmatoarele:

Mercur - 1,28 - provenit din arderi in industria de prelucrare;

Cadmiu - 4,87 - provenit din arderi in industria de prelucrare;

Plumb - 709,63 - provenit din arderi in industria de prelucrare si transport rutier.

Emisii de poluanti organici persistenti (POPs). Cantitatea evacuata in anul 2007 (exprimata in kg) este reprezentata de catre:

PAH - 39,04 - de la motorina pentru locomotive;

Flouranthe - 7,03 - de la motorina pentru locomotive;

Benzo(b) - 0,78 - de la motorina pentru locomotive;

Benzo(a) - 0,468 - de la motorina pentru locomotive;

PCBs - 0.

Calitatea aerului in judet

Poluarea aerului in special in zonele urbane are drept cauze producerea de energie, emisiile de la autovehicule si activitatile industriale.

Poluarea aerului nu este doar o functie a sumelor poluantilor emisi in atmosfera. Topografia, conditiile meteorologice, momentul zilei, categoriile de poluanti si interactiunile dintre acestia sunt factori care servesc la determinarea nivelului de poluare. In general nivelul traficului, calitatea combustibililor utilizati sau profilul si structura industriilor ar putea sa nu fie semnificative daca sunt luate individual dar ele sunt reprezinta surse cu contributie majora la poluarea atmosferica.

Materiile sub forma de particule purtate de aer cuprind praful, funinginea, fumul si particulele lichide emise in aer. Particulele din atmosfera constau dintr-un amestec complex de substante organice si anorganice care se caracterizeaza prin parametri lor fizici si prin compozitia chimica. In timp ce parametri fizici influenteaza comportarea particulelor la transport si depunere impactul lor asupra sanatatii este influentat de compozitia chimica.

Calitatea aerului ambiental

Programul de monitorizare a calitatii aerului a fost stabilit in baza Legii 655/2001 care aproba O.U.G. nr. 243/2000 privind protectia atmosferei si tinand cont de prevederile Ordinului M.A.P.M. nr. 592/2002 si STAS 12574/1987.

Poluantii gazosi (ex. amoniac, oxizi de azot si oxizi de sulf) sunt monitorizati in trei puncte pe raza municipiului Targu-Mures si anume:

sediul Agentiei pentru Protectia Mediului Mures - Tg. Mures, str. Podeni, nr. 10;

sediul Foraj Sonde Tg.Mures -Str. Aradului nr.3;

sediul Administratiei Nationale "Apele Romane" - Directia Apelor Mure, - Tg. Mures, str. Köteles Sámuel, nr. 33.

Pulberile in suspensie Poluarea aerului in special in zonele urbane este in principal o consecinta a producerii de energie, a emisiilor de la autovehiculele si a activitatilor industriale.

Pulberile sedimentabile sunt monitorizate in patru puncte pe raza municipiului Targu-Mures localizate astfel:

• sediul Agensiei pentru Protectie a Mediului Mures - Tg. Mures, str. Podeni, nr. 10;
• sediul Administratiei Nationale "Apele Romane" - Directia Apelor Mures - Tg. Mures, str. Köteles Sámuel nr. 33;
• Administratia Nationala "Apele Romane" - Directia Apelor Mures - Tg. Mures, barajul nou;
• Statia meteorologica Tg. Mures.

Precipitatiile sunt monitorizate la statia meteorologica Tg. Mures pentru a pune in evidenta prezenta ploilor acide (cu pH < 6,5). Probele de precipitatii sunt prelevate saptamanal si sunt analizate de laboratorul A.P.M. Mures atunci cand cantitatea de precipitatii cazuta atinge 2,4 l/m².

In anul 2007 au fost efectuate 1139 analize in regim manual pentru a determina concentratia poluantilor gazosi in aerul inconjurator, durata de prelevare fiind de 24 h (principiul metodei consta in aspirarea probei de aer cu ajutorul unei pompe intr-o solutie absorbanta specifica si apoi analizarea probei in laborator) si 48 de analize pentru determinarea pulberilor sedimentabile.

Analizorul automat HORIBA APNA 360, amplasat la sediu A.P.M. Mures, a efectuat 2159 determinari orare pentru concentratia de bioxid de azot in aerul inconjurator acoperind o perioada de 90 zile in cursul anului 2007. In perioada in care nu a functionat analizorul automat HORIBA APNA 360, pentru estimarea imisiilor de bioxid de azot au fost efectuate analize in regim manual, durata de prelevare fiind de 24 h (principiul metodei consta in aspirarea probei de aer cu ajutorul unei pompe intr-o solutie absorbanta specifica si apoi analizarea probei in laborator).

Timpul acoperit cu date prin functionarea statiei de la sediul APM Mures este de 51% din an, timpul acoperit cu date prin functionarea statiei de la sediul Foraj Sonde este de 29% din an iar timpul acoperit cu date prin functionarea statiei de la sediul Directiei Apelor Mures este de 34% din an. De asemenea, timpul acoperit de masuratori este distribuit uniform pe parcursul anului. Captura de date din masuratori este de peste 90% atat in cazul masuratorilor continue cat si in cazul masuratorilor indicative.

In cursul anului 2007, in municipiul Tg. Mures nu s-au inregistrat depasiri ale valorii limita zilnice pentru protectia sanatatii umane la niciunul dintre indicatorii supravegheati.

Trebuie insa mentionat faptul ca in anul 2007 nu a fost supravegheata concentratia de pulberi in suspensie PM10 in nici un punct pe teritoriul municipiului Tg. Mures, echipamentul necesar fiind defect. Statiile de supraveghere a calitatii aerului in municipiul Targu Mures au functionat necorespunzator, cu intermitente, acoperind in medie doar 30-50% din perioada anului, ca urmare a uzurii fizice si morale a echipamentelor.

In cadrul obiectivului de identificare a riscurilor pentru sanatate Autoritatea de Sanatate Publica ia in studiu date demografice, date de mortalitate si date de morbiditate.

Aceste date sunt preluate de la Compartimentul de Biostatistica medicala din cadrul A.S.P. Mures si se transmit anual la Institutul de Sanatate Publica Bucuresti in vederea intocmirii sintezei nationale 'Calitatea aerului si identificarea riscurilor generate de poluantii atmosferici specifici'.

Autoritatea de Sanatate Publica Mures nu detine informatii privind efectul poluarii aerului asupra starii de sanatate a locuitorilor judetului Mures.

Poluarea sonora

In centrele populate sursele de zgomot sunt numeroase. Cele mai importante pot fi considerate urmatoarele: transportul urban, zborul avioanelor, circulatia libera pe strazi, santierele de constructii, circulatia trenurilor, echipamentele cu manipulanti si pietonii. In functie de zona in care locuieste sau lucreaza o persoana va suferi influenta negativa a unora sau altora din sursele enumerate mai sus.

Ponderea cea mai mare in zgomotul urban o detine traficul rutier (ex. cresterea puterii motoarelor cu care se echipeaza autovehiculele, cresterea vitezei de deplasare a acestora corelate cu cresterea numprului de autovehicule).

Principalele surse de zgomote s vibratii la autovehicule sunt motoarele si caroseriile. Deosebit de importanta este imbracamintea strazilor si neuniformitatile acestora. Distributia procentuala a surselor de poluare este urmatoarea: 37,4% transport, 35,7% mestesuguri si comert, baruri, restaurante, 17,9% vecini, instalatii de incalzire, instalatii sanitare, copii si adolescenti, 7,2% santiere, 1,7% alte surse.

Localitatile jude-ului Mures nu dispun de centuri ocolitoare si din acest motiv traficul greu este dirijat in zonele rezidentiale. Desi au fost elaborate numeroase proiecte de sistematizare a circulatiei acestea nu au fost promovate din cauza lipsei de fonduri.

In cursul anului 2007, Agentia pentru Protectia Mediului Mures a efectuat doua campanii de estimare a zgomolui produs de traficul rutier atat in municipiul Tg. Mures cat si pe arterele rutiere mai importante din judet.

Campaniile au fost efectuate in perioada de primavara si in perioada de toamna a anului 2008. A fost supravegheat traficul rutier pe 19 sectiuni de drum in judetul Mures si pe 10 sectiuni de drum in interiorul municipiului Tg. Mures.

Supravegherea traficului rutier a constat in estimarea traficului rutier mediu zilnic (numararea manuala a numarului de masini ce trec prin acea sectiune de drum in ambele sensuri) concomitent cu masurarea nivelului de zgomot echivalent si determinarea cantitatii de plumb existente in sol in apropierea cailor rutiere principale din judet. Pe retelele mentionate anterior au fost efectuate un numar de 136 de masuratori de 30 minute fiecare .

In patru ani (2003-2007) s-a dublat traficul rutier pe relatia Reghin-Toplita si pe traseul Balauseri - Sovata - Praid concomitent cu cresterea procentului de "masini grele" in structura traficului. In interiorul localitatilor de pe aceste sectoare de drum nivelul de zgomot echivalent la limita cladirilor de locuit variaza intre 52-55 dB(A). Aceasta variatie este determinata de cat de aproape de carosabil si cat de compacte sunt amplasate cladirile dar si de inaltimea acestora.

Reabilitarea drumul judetean Ungheni-Acatari a dus la preluarea pe acest sector a unui trafic rutier mediu zilnic de 3300 masini, in principal "masini grele". Desi traficul rutier este mai redus pe acest sector de drum in comparatie cu sectoarele mentionate anterior, datorita faptului ca este vorba in principal de "masini grele" mult mai zgomotoase, nivelul de zgomot echivalent la limita cladirilor de locuit din localitatile riverane, atinge in unele locuri 55 dB(A). Acest nivel de zgomot se constata in interiorul localitatilor, in zonele cu constructii de locuit compacte, inalte si amplasate in imediata apropiere a partii carosabile.

Traficul rutier pe relatia Iernut-Tarnaveni si Tarnaveni-Sibiu s-a redus la jumatate concomitent cu reducerea nivelului de zgomot echivalent pe acest sector de drum pana la cca. 50 dB(A) la limita cladirilor de locuit din localitatile riverane. Pe baza datelor de care dispunem putem aprecia ca s-a mentinut pe aceasta relatie o pondere ridicata a traficului greu din totalul traficului.

Pe relatia Balauseri - Sighisoara - Brasov a scazut traficul rutier cu cca. 30-40%, dar nivelul de zgomot echivalent in afara localitatilor s-a mentinut in jurul valorii de 72 dB(A) ceea ce poate fi interpretat ca o crestere a traficului greu in structura traficului. Nivelul de zgomot echivalent la limita cladirilor de locuit din localitatile riverane atinge in unele locuri 55-58 dB(A). Acest nivel de zgomot se constata in interiorul localitatilor, in zonele cu constructii de locuit compacte, inalte si amplasate in imediata apropiere a partii carosabile.

Conform legislatiei sanitare in vigoare la limita cladirilor de locuit trebuie sa se asigure un nivel de zgomot echivalent de maxim 50 dB(A).

Traficul rutier este o sursa de poluare a aerului inconjurator, o sursa de zgomot dar si o sursa de poluare cu plumb a solului si vegetatiei din zonele limitrofe arterelor rutiere. Din analizele de sol efectuate pe probe prelevate din zonele limitrofe ale sectoarelor de drum analizate s-au evidentiat concentratii de Plumb peste limitele normale in sol, dar mai mici decat limitele de alerta (limitele de concentratie a plumbului in sol la care trebuie sa devenim ingrijorati si sa ne punem problema supravegherii mai atente a zonelor respective).

In ceea ce priveste evolutia traficului rutier la nivelul municipiului Tg. Mures in ultimii patru ani am costatat o deosebita intensificare spre extremitatile municipiului.

Facem referire la tronsoanele de drum spre Vatman, spre Cristesti dar si spre Ernei pana in zona magazinului Selgros, zone in care traficul mediu zilnic ajunge pana la valori de 30000 masini pe zi. Nivelul de zgomot echivalent pe aceste tronsoane de drum atinge 73 - 75 dB(A). In acest context trebuie mentionat ca in aceste zone nivelul de zgomot echivalent este amplificat de existenta blocurilor de locuit, amplasate compact pe unele portiuni.

Traficul rutier pe B-dul 1 Decembrie 1918 si in centrul municipiului intre cele doua catedrale (cea greco-catolica si cea ortodoxa), a crescut cu cca. 15-20%, concomitent cu o crestere sensibila a zgomotului cu 2- 3 dB(A).

Analizand rezultatele monitorizarii putem aprecia ca in general valorile nivelului de zgomot echivalent datorat traficului rutier, masurate in anul 2007 sunt mai mari decat cele masurate in anul 2006. Cresteri mai mari ale nivelului de zgomot s-au inregistrat pe arterele rutiere pe care se desfasoara traficul greu, in special DN E60 si DN15. Compania Nationala de Drumuri si Autostrazi a elaborat harta de zgomot pentru DN13, portiunea ce traverseaza centrul municipiului Sighisoara. Prin acest studiu a fost evidentiata populatia afectata de zgomot ca urmare a traficului rutier. Pimaria municipiului Sighisoara trebuie sa elaboreze planuri de actiune pentru eliminarea acestui impact asupra populatiei.

Primaria municipiului Tg. Mures a obtinut in anul 2007 finantare de la Administratia Fondului pentru Mediu pentru elaborarea hartii de zgomot a orasului. In baza acestui studiu vor fi stabilite zonele de liniste si populatia afectata de zgomot ca urmare a traficului rutier, traficului feroviar, activitatiilor industriale. Pentru limitarea impactului va fi elaborat un plan de actiune si se vor lua masurile necesare de catre administratia publica a municipiului Tg. Mures.

Masuri de diminuare a poluarii sonore

Principalul obiectiv in domeniul combaterii poluarii cauzate de zgomote, in judetul Mures, este reducerea nivelului acestora prin folosirea urmatoarelor metode:

reducerea nivelului de zgomot la sursa;

masuri urbanistice;

masuri de protectie a constructiilor si cladirilor;

protectia directa a omului expus in mediu zgomotos.

Reducerea zgomotului la sursa

Este masura cea mai eficienta si economica. Astfel, in cazul transportului orasenesc, masurile de protectie vizeaza achizitionarea de mijloace de transport in comun silentioase, precum si imbunatatirea cailor de rulare (folosirea materialelor elastice si poroase in constructia soselelor poate reduce nivelul de zgomot cu 2 - 6 dB(A). De asemenea, construirea paravanelor de protectie la strazi sau plantarea de pomi in apropierea cladirilor, pot fi masuri care sa duca la imbunatatirea confortului sonor.

Masurile urbanistice

Un oras poate fi impartit in trei zone:

a) Zone zgomotoase ce cuprind unitati industriale cu nivel de zgomot peste 90 dB si strazi cu trafic intens. Constructia de locuinte, scoli si spitale in aceste zone trebuie conditionata de asigurarea unei protectii corespunzatoare la actiunea zgomotului;

b) Zonele mixte cuprind locuinte, unitati social - culturale, spitale, iar la nivelul acestora zgomotul nu depaseste 65 dB;

c) Zonele linistite cuprind numai locuinte si strazi de tranzit cu trafic limitat.

Protectia cladirilor si constructiilor

Se realizeaza prin stabilirea zgomotului la marginea unei liziere verzi (plantatie). Pentru a obtine o eficienta corespunzatoare a reducerii nivelului zgomotului, se recomanda perdele dese si plantatii complexe de diferite marimi. Prezenta apei in atmosfera (din bazine de apa, fantani arteziene) micsoreaza distanta de propagare si atenueaza intensitatea zgomotului.

Protectia directa a omului

Consta in folosirea unor sisteme special construite, denumite antifoane, care pot fi:

de tip intern (realizeaza atenuari de 30 dB);

de tip extern (realizeaza atenuari de 45 dB);

Principala directie de actiune in reducerea poluarii fonice in Uniunea Europeana este limitarea zgomotului produs de vehicule si de anumite tipuri de echipamente. Politica de reducere a poluarii fonice in Uniunea Europeana consta in principal in impunerea standardelor de produs prin care se stabilesc pentru fiecare echipament si vehicul limite de emisie pentru zgomotul provocat de functionarea acestora.

La nivelul Uniunii Europene este in curs de elaborare strategia sectoriala privind "Mediul Urban" in cadrul celui de-al saselea Program de Actiune pentru Mediu. Aceasta strategie urmeaza sa se concentreze pe patru teme principale (managementul mediului urban, transport urban, constructii durabile si arhitectura urbana) cu scopul de a imbunatati calitatea mediului in zonele urbane si de a asigura un mediu de viata sanatos cetatenilor Europei.

Si in Romania, odata cu procesul de aderare la Uniunea Europeana a fost adoptata aceeasi politica de impunere a standardelor de produs care sa cuprinda limite pentru zgomotul provocat de fiecare echipament sau vehicul.

Totodata conform prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 195 din 2005 privind protectia mediului, proprietarii si detinatorii legali de teren sunt obligati sa intretina si sa extinda perdelele si aliniamentele de protectie, spatiile verzi, parcurile, gardurile vii pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei, protectia fonica si eoliana.

De asemenea, persoanele fizice si juridice sunt obligate sa asigure masuri si dotari speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoare de zgomot si vibratii, sa verifice eficienta acestora astfel incat sa nu conduca prin functionarea acestora la depasirea nivelurilor limita a zgomotului ambiental.

Zone critice pe teritoriul judetului sub aspectul poluarii atmosferei

Emisiile principalilor poluanti au scazut in general, mai ales dupa anul 1989, in urma transformarilor economice inregistrate la nivel national, regional si local.

Reducerea pe scara larga a productiei din principale zone industriale si inchiderea multor instalatii poluatoare a condus la reducerea cu peste 50% a emisiilor industriale pentru multi poluanti mai ales in perioada 1989-2008. Totusi, multe zone sunt inca puternic poluate industrial si se impune in continuare luarea masurilor pentru imbunatatirea calitatii aerului la nivelul lor.

Poluarea aerului este, potential, cea mai grava problema pe termen scurt si mediu din punctul de vedere al sanatatii umane, aerul poluat fiind mai dificil de evitat decat apa poluata. Efectele poluarii aerului se resimt peste tot si dauneaza sanatatii, degradeaza constructiile si mediul natural.

Principalele surse fixe de poluare atmosferica sunt identificate in unitati industriale amplasate in localitatile Tg. Mures si Tarnaveni  prin S.C. AZOMURES S.A. Targu-Mures, respectiv S.C. CARBID FOX S.A. Tarnaveni si iar cele mobile sunt identificate prin traficul rutier din aglomerarile urbane (ex. Targu-Mures, Reghin, Sighisoara).

Activitatea Combinatului de Ingrasaminte Chimice din Targu-Mures are impact semnificativ asupra atmosferei prin emisiile de amoniac, oxizii de azot si pulberile generate. Rezultatele automonitorizarii emisiilor de poluanti in atmosfera efectuate evidentiaza depasirea valorilor admise. In zona de impact a activitatii Combinatului de Ingrasaminte Chimice, conform prevederilor legislatiei in vigoare si a autorizatiei de mediu, titularul efectueaza determinari ale emisiilor de amoniac si oxizi de azot in atmosfera, in puncte fixe de automonitorizare.

S.C. CARBID FOX S.A. Tarnaveni, cu activitate specifica fabricarea carbidului este reglementata prin Autorizatia de mediu cu Program de conformare nr. 486 din 02.06.2003. Amplasamentul prezinta impact asupra atmosferei prin emisiile de particule peste pragurile de interventie.

Principalele aspecte generate de traficul urban sunt urmatoarele: poluarea aerului atmosferic cu particule, pulberi sedimentabile, NO_x, SO_x, hidrocarburi si plumb. Poluarea atmosferei este cuantificata prin masuratori sistematice efectuate de A.P.M. Mures si A.S.P. Mures si confirma ca traficul rutier contribuie in mod semnificativ la cresterea concentratiilor de poluanti in aerul atmosferic al aglomerarilor urbane.

Traficul greu genereaza valori ridicate ale zgomotului stradal si vibratiilor in municipiile Targu-Mures, Reghin, Sighisoara. Desi nu au fost facute masuratori ale concentratiei O₃ in zonele rezidentiale traversate de traficul intens se poate aprecia faptul ca acesta are valori semnificative in perioadele cand se inregistreaza valori ridicate ale traficului rutier, tinand cont de starea tehnica precara a unor mijloace de transport, de la care emisiile de NO_x si hidrocarburi (radicali liberi) sunt ridicate.

Incepand cu data de 1 ianuarie 2006 valorile limita pentru sanatatea populatiei sunt mai restrictive decat valorile limita corespunzatoare anului 2005, pentru indicatorii dioxid si oxizi de azot, pulberi in suspensie PM10, plumb, oxizi de sulf.

In acest context problema determinata de concentratia pulberilor in suspensie in aerului inconjurator devine tot mai acuta ceea ce impune initierea unui proces de elaborare a unui Program de gestiune a calitatii aerului care sa cuprinda actiunile, responsabilitatile si resursele necesare incadrarii in limitele admise.

In concluzie principalele probleme legate de calitatea aerului in judetul Mures sunt in continuare:

ineficienta sau inexistenta sistemelor de retinere a emisiilor de noxe in atmosfera, in sectorul industrial si al serviciilor catre populatie;

poluarea atmosferei datorata traficului auto in mediul urban.

Obiective majore in domeniul calitatii aerului

Principalele obiective privind calitatea aerului atmosferic sunt:

imbunatatirea calitatii aerului ambiental prin reducerea emisiilor de noxe provenite din activitatile industriale si de servicii catre populatie;

reducerea poluarii aerului  in mediul urban, datorata traficului auto.

Obiectivele specifice pe termen mediu privind calitatea aerului sunt:

reducerea poluarii atmosferice generate de unitatile industriale ce intra sub incidenta directivelor europene privind prevenirea poluarii si managementul riscului, precum  SC AZOMURES SA , SC CARBID FOX SA ; SC BICAPA SA, SC MOBEX SA, SC ILEFOR SA , SC MOBILA SOVATA SA , SNGN ROMGAZ SA s.a.;

reducerea poluarii atmosferice produse de depozitarea benzinei la statiile de distributie si la terminale;

eliminarea din trama stradala a mijloacelor de transport apartinand agentilor economici din judetul Mures  ce nu corespund din punct de vedere al emisiilor de noxe;

reabilitarea cailor rutiere intraurbane;

promovarea sistemelor alternative de transport.

Obiectivele specifice pe termen lung privind calitatea aerului sunt:

reducerea poluarii aerului la un nivel acceptabil din punct de vedere al standardelor comunitatii Europene;

alinierea la prevederile Conventiilor intenationale de mediu, prin programe speciale pentru : schimbari climatice, protectia stratului de ozon, alarmare in caz de accidente;

dezvoltarea sistemului de monitoring a calitatii aerului.

Actiuni strategice privind atmosfera si schimbarile climatice

Evaluarea impactului activitatilor antropice asupra atmosferei trebuie facuta in conditiile realizarii urmatoarelor aspecte:

definitivarea elaborarii sistemului de monitoring integrat al mediului;

crearea unei baze de date, atasata sistemului informational de mediu;

scaderea principalelor emisii de poluanti (ex. amoniac, oxizi de azot, substante organice volatile, pulberi);

reducerea sub normele de emisie a evacuarilor de poluanti in atmosfera, pe baza principiului "poluatorul plateste";

stabilizarea concentratiilor emisiilor de gaze cu efect de sera, la nivelul care sa permita prevenirea interferentelor antropice periculoase cu sistemul climatic.

Factorul de mediu APA

Resursele hidrografice

Judetul Mures este situat integral in bazinul hidrografic al raului Mures, pe teritoriul lui fiind 214 cursuri de ape codificate, avand o lungime totala de 2727 km, ceea ce corespunde unei densitati de  0,40 km/km² (peste media de 0,39 km/km² a bazinului).

Principalele cursuri de apa sunt urmatoarele:

- Mures:  212 km in judetul Mures;

- Gurghiu:   53 km;

- Niraj:    82 km;

- Lechinta:  66 km;

- Paraul de Campie:    59 km;

- Tarnava Mare:  33 km in judetul Mures;

- Tarnava Mica:  128 km in judetul Mures

TOTAL: 633 km

Apele subterane freatice sunt slab reprezentate cu debite cuprinse intre 0,1-16 l/s in zonele de lunca ale raurilor. Apele subterane de medie si mare adancime au o mineralizare foarte puternica cu continut ridicat de Ca²⁺, Mg²⁺, Na⁺, SO^2-4-, Cl^-, Br^-, I^-. Mineralizarea este caracteristica zonelor cu domuri gazeifere din judetul Mures.

Categorii de calitate a  apelor de suprafata

Raul Mures prezinta urmatoarele aspecte de calitate a apei (pe sectoare de curs):

intrare judet - amonte de evacuarea apelor uzate provenite de la S.C. AZOMURES S.A. Targu- Mures apa se incadreaza in clasa a II-a de calitate (buna), incadrare determinata de grupa de indicatori: "regim de oxigen", "nutrienti";

aval de evacuarea apelor uzate provenite de la S.C. AZOMURES S.A. Targu Mures - iesire din judetul Mures apa se incadreaza in clasa a IV-a de calitate (slaba), incadrare determinata de grupa de indicatori: "nutrienti".

Raul Gurghiu pe toata lungimea sa se incadreaza in clasa a II-a de calitate (buna), incadrare determinata de grupa de indicatori: "regim de oxigen", si "micropoluanti anorganici si organici".

Raul Niraj pe 44 km din lungime se incadreaza in clasa a II-a de calitate (buna), incadrare determinata de grupa de indicatori: "regim de oxigen", cu diferenta de 38 km care se incadreaza in clasa a III-a de calitate (moderata), incadrare determinata de indicatorul: "regim de oxigen".

Raul Lechinta pe toata lungimea sa se incadreaza in clasa a III-a de calitate (moderata), incadrare determinata de grupa de indicatori: "regim de oxigen", "nutrienti" si "salinitate".

Paraul de Campie pe toata lungimea sa se incadreaza in clasa a IV-a de calitate (slaba), incadrare determinata de grupele de indicatori: "salinitate".

Raul Tarnava Mare pe tronsonul aferent judetului Mures se incadreaza in clasa a II-a de calitate (buna), incadrare determinata de grupele de indicatori "regim de oxigen", "nutrienti" si "micropoluanti anorganici si organici".

Raul Tarnava Mica prezinta pe pe sectoarele de curs urmatoarele aspecte:

intrare judetul Mures - amonte de batalurile S.C. BICAPA S.A. Tarnaveni se incadreaza in clasa a III-a de calitate (moderata), incadrare determinata de grupele de indicatori: "regim de oxigen" si "salinitate";

exfiltratii din bataluri - iesire din judetul Mures se incadreaza in clasa a IV-a de calitate (slaba), incadrare determinata de "concentratia medie anuala a cromului hexavalent = 0,155 mg/l ".

Rezultatele determinarilor au fost prezentate conform Metodologiei Ministerului Mediului transmis prin adresa nr. 7211/1990. Din anexa "Statistica privind calitatea apelor de suprafata in judetul Mures - anul 2006" rezulta ca in judetul Mures, in cursul anului 2006, calitatea raurilor in ansamblu a fost buna.

Lunand in considerare "incadrarea globala", calitatea apelor de suprafata din judetul Mures in anul 2007 s-a mentinut la nivelul anului 2006.

O imbunatatire evidenta se constata pe sectorul: Tarnava Mica - aval S.C. BICAPA S.A. Tarnaveni - iesire din judetul Mures (concentratia Cr6+ in anul 2004 a fost 0,346 mg/l iar in anul 2005 a fost de 0,155 mg/l ceea ce inseamna in 2004 clasa a V-a de calitate, iar in 2005 clasa a IV-a de calitate fata de prevederile Ordinului nr. 1146/2002).

Principalele surse de poluare ale caror evacuari influenteaza depasirile constatate pe cursurile de apa sunt:

pentru indicatorii amoniu, azotati, fosfor: S.C. AZOMURES S.A. Targu Mures si canalizarea menajera a municipiului Targu Mures;

pentru indicatorii cloruri, rezidiu fix, mangan, fier, zinc: cadrul natural;

pentru indicatorul Cr6+: batalurile de noroaie provenite de la fabricile de bicromat de sodiu, saruri de bariu si noroaie din statia de epurare.

Starea calitatii lacurilor

In cadrul judetului Mures exista in acest moment:

- 2 lacuri de acumulare permanente, cu rol complex, ambele in curs de executie:

acumularea BEZID - volum total/volum util: 31/14 mil. m³;

acumularea RASTOLITA - volum total/volum util: 43/40 mil. m³ (in constructie);

- 3 lacuri de acumulare nepermanente, cu rol in combaterea inundatiilor:

acumularea Balauseri - volum total: 24,5 mil. m³;

acumularea Vanatori - volum total: 24,0 mil. m³;

acumularea VALEA - volum total: 6 mil. m³;

amenajari piscicole:

18 iazuri piscicole;

16 helestee.

Singurul lac de acumulare monitorizat in cadrul Sistemului National de Supraveghere a Calitatii Apelor de Suprafata este acumularea complexa Bezid, supravegheata din punct de vedere fizico - chimic, biologic si bacteriologic, fiind recoltate sezonier (de 3 - 4 ori pe an) probe de apa in trei sectiuni:  amonte baraj, mijloc lac si coada lac, la diferite adancimi, inclusiv sedimente din doua sectiuni (amonte baraj si coada lac).

Din punct de vedere calitativ, apa acestui lac de acumulare nu contine compusi ai fosforului si azotului care ar duce la fenomene de eutrofizare. Din punct de vedere al regimului de oxigen, lacul este corespunzator temperaturii mediului ambiant. Ecosistemul acvatic este bine dezvoltat, echilibrat. Probele de adancime analizate au demonstrat ca nu se produc fenomene de fermentatie anaeroba (in perioadele cand nu se produce omogenizarea verticala a apei), cu degajare de gaze: CH₄ si H₂S. Incarcarea bacteriana a fost scazuta: 2080 / dm³ (coliformi totali).

Calitatea apelor subterane

La nivelul judetului Mures sunt incluse in Sistemul National de Supraveghere a Calitatii Apelor Subterane 59 de foraje hidrogeologice, dintre care din punct de vedere fizico - chimic sunt monitorizate 17 foraje (tabelul 2.1).

Tabelul 2.1. Incadrarea in categorii de calitate conform Legii nr. 311/2004 - anul 2005

Apele uzate

In judetul Mures, in cursul anului 2006 s-a evacuat in cursurile de apa un volum de 324,182 milioane m³ (cca. 10,3 m³/s). Principalele activitati care evacueaza cantitati insemnate de ape uzate sunt:

producerea energiei electrice: 268,595 milioane m³ (8,5 m³/s), din care 268,449 milioane m³ (8,5 m³/s) reprezinta apa de racire, prin urmare nu necesita epurare;

statiile de epurare orasenesti evacueaza 38,2 milioane m³ (1,2 m³/s), toata cantitatea fiind epurat insuficient;

prelucrari chimice: 15,2 milioane m³ (0,483 m³/s), din care 12,6 milioane m³ se epureaza insuficient.

Prin apele uzate se evacueaza in receptori mari cantitati de substante impurificatoare. In judetul Mures in cursul anului 2005 s-au evacuat in receptori:

rezidiu fix: - 42,3 mii tone, din care 22,5 mii tone rezulta de la statiile de epurare orasenesti si 18,3 mii tone de la prelucrari chimice;

suspensii:  - 3,7 mii tone, din care 0,8 mii tone provin de la statiile de epurare orasenesti iar 2,7 mii tone de la prelucrari din industria chimica;

cloruri: - 3,9 mii tone, din care 3,8 mii tone provin de la statiile de epurare orasenesti;

CCO-Cr: - 3,0 mii tone, din care 2,4 mii tone provin de la statiile de epurare orasenesti iar 0,5 mii tone de la prelucrari din industria chimica;

azotati: - 4,0 mii tone, din care 0,6 mii tone provin de la statiile de epurare orasenesti iar 3,4 mii tone de la prelucrari din industria chimica;

sulfati: - 3,2 mii tone, din care 3,0 mii tone provin de la statiile de epurare orasenesti;

CBO₅: - 1,50 mii tone, din care 1,1 mii tone provine de la statiile de epurare orasenesti iar 0,2 mii tone de la prelucrari din industria chimica;

amoniu: - 1,0 mii tone din care 0,6 mii tone provine de la statiile de epurare orasenesti iar 0,4 mii tone de la prelucrari din industria chimica.

Zone critice sub aspectul poluarii apelor

La nivelul judetului Mures, zona cea mai critica din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata este tronsonul de rau Tarnava Mica, aval de Tarnaveni, unde calitatea apei s-a situat in afara categoriilor de calitate, din cauza concentratiilor foarte ridicate ale cromului hexavalent. Mentionam, ca unitatea in cauza, respectiv S.C. BICAPA S.A., si-a incetat activitatea de mai bine de trei ani, dar poluarea remanenta deosebit de ridicata se datoreaza depozitelor de deseuri, situate de a lungul raului, care si la ora actuala polueaza, prin intermediul freaticului. Pe raul Tarnava Mica, la debite scazute, creste mult salinitatea apei, din cauza apelor sarate din zona Praid - Sovata.

Un alt tronson de rau, afectat din punct de vedere fizico-chimic si mai ales bacteriologic, este raul Mures, in aval de municipiul Targu Mures, din cauza poluarii produse de S.C. AZOMURES S.A. si R.A. AQUASERV (Statia de epurare Cristesti). Probleme deosebite la indicatorii regimului de oxigen si nutrienti apar in lunile cu debite scazute (ianuarie, februarie, iulie, august, decembrie). Acest tronson de rau este considerat sensibil la eutrofizare (din cauza concentratiilor de nutrienti), de la Targu Mures pana la limita de judet.

Un alt tronson critic si care s-a incadrat in categoria apelor sensibile la eutrofizare a fost raul Tarnava Mare aferent judetului Mures (cca. 33 km), din cauza deversarilor de ape uzate, fecaloid menajere, insuficient epurate, din localitatile Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc si Sighisoara. Pe acest tronson de rau, in fiecare an, in perioada iunie - august, din cauza conditiilor hidro - meteorologice favorabile, pe fondul aportului de nutrienti intr-un raport N/P optim, se constata o inflorire algala accentuata (20 - 30 milioane alge/litru), cu consecinte grave asupra prepararii apei potabile la Sighisoara si Medias si aparitia mortalitatii piscicole (in zona aval Medias - judetul Sibiu).

Cursul de apa Paraul de Campie, de asemenea, este considerat critic, dar in cazul lui, concentratiile ridicate ale nutrientilor si mai ales a salinitatii se datoreaza conditiilor pedologice ale zonei (soluri saraturoase). Concentratiile mai ridicate ale unor indicatori ai regimului de oxigen si ai nutrientilor are ca sursa, mai ales, poluarea difuza.

Zone critice din punct de vedere al poluarii apelor subterane

Calitatea apelor freatice din judetul Mures, scot in evidenta faptul ca la nivelul tuturor forajelor hidrologice monitorizate apa nu se incadreaza in calitatea potabila. La jumatate din aceste foraje calitatea este determinata doar de unu - doi indicatori, depasirea limitei admise fiind foarte mica.

Probleme deosebite sunt in zona localitatilor Reghin (zona vulnerabila la azotati), Targu-Mures (zona vulnerabila la azotati), Cristesti, din cauza S.C. AZOMURES S.A. (batalul de ape uzate si perimetru Combinat),  zona Iernut - Ludus (din cauza fostelor ferme zootehnice, actual desfiintate) si zona platformei SC BICAPA SA /din cauza batalurilor de reziduuri).

Masuri de gospodarire durabila a resurselor de apa

Conceptia de gospodarire integrata a apelor imbina aspectele de utilizare a acestora, cu cele de protectie a ecosistemelor naturale. Astfel, se au in vedere urmatoarele obiective:

a)   Asigurarea alimentarii continue cu apa a folosintelor si, in special, a populatiei

realizarea de noi surse de apa;

realizarea de retele de distributie separate de alimentare cu apa pentru populatie si pentru industrie;

economisirea apei si reducerea pierderilor din retelele de distributie a apei;

armonizarea cu standardele europene in domeniul asigurarii calitatii apei potabile, a tratarii apelor menajere,  are drept scop asigurarea unui standard de viata ridicat al locuitorilor.

b)   Imbunatatirea calitatii resurselor de apa

retehnologizarea proceselor de productie prin utilizarea unor tehnologii curate, nepoluante;

realizarea de statii de epurare noi si modernizarea celor existente;

asanarea zonelor degradate prin activitati industriale;

implementarea unor mijloace de prevenire, limitare si diminuare a efectelor poluarii accidentale.

c)   Reconstructia ecologica a raurilor

imbunatatirea si realizarea de habitate corespunzatoare conservarii biodiversitatii;

asigurarea de debite corespunzatoare pe cursurile de apa, in scopul protectiei ecosistemelor acvatice;

asigurarea continuitatii debitului pe cursurile de apa, pentru facilitarea migratiei speciilor piscicole.

d)   Reducerea riscului producerii de inundatii

realizarea de acumulari cu folosinte complexe, prevazute cu volum de protectie contra inundatiilor;

realizarea de indiguiri, concomitent cu protejarea zonelor umede;

interzicerea amplasarii constructiilor in zonele inundabile.

Factorul de mediu SOL

Starea de calitate a solurilor (degradare si poluare) este urmarita de laboratoarele specializate ale M.A.A.P. (laboratoare OSPA).

Solurile degradate ca urmare a depozitarilor neorganizate de deseuri la nivelul judetului Mures, sunt in suprafata de circa 20 ha. O suprafata de aproximativ 6 ha situata amonte de batalul de reziduuri tehnologice nr. 3 de pe platforma S.C. BICAPA S.A. Tarnaveni este afectata de exfiltratiile produse in perioada 1992-1994 din acest batal (Cr⁶⁺).

Terenurile afectate de eroziunea de suprafata sunt in suprafata de 60000 ha. Alunecari de teren circa 30 ha sunt prezente in zona Sardul Nirajului in bazinul paraului Niraj si in zona aval Balauseri in bazinul raului Tirnava Mica. Restrangerea utilizarii ingrasamintelor chimice si a pesticidelor din grupa I si II-a de toxicitate pentru fertilizare respectiv combaterea bolilor si a daunatorilor a redus impactul acestor substante asupra solului.

Carierele de suprafata pentru extragerea de nisip si balast ocupa in total 32 ha; sunt amplasate in terenuri slab productive. Lucrarile de redare in productia agricola vegetala a acestor amplasamente sunt executate in intarziere.

Zone critice sub aspectul deteriorarii solurilor

Calitatea solului rezulta din interactiunile complexe intre elementele componente ale acestuia si poate fi legata de interventiile introducerea in sol de compusi mai mult sau mai putin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activitatile industriale si urbane. Evaluarea calitatii solurilor consta in identificarea si caracterizarea factorilor care limiteaza capacitatea productiva a acestora.

Sursele cele mai importante de deteriorare a solului sunt reprezentate de poluarea chimica, eroziunea de suprafata si alunecari de teren,depozitare incorecta a deseurilor industriale si menajere. In judetul Mures, din datele furnizate situatia se prezinta astfel:

Soluri degradate ca urmare a depozitari necorespunzatoare a deseurilor industriale: circa 20 ha;

Terenuri afectate de eroziune: circa 60000 ha;

Alunecari de teren: circa 30 ha;

Terenuri degradate in urma extrageri de nisip si balast cca: 32 ha;

Solurile degradate ca urmare a depozitarilor neorganizate de deseuri, la nivelul judetului Mures, sunt in suprafata de circa 20 ha. O suprafata de aproximativ 6 ha, situata in amonte de batalul de reziduuri tehnologice nr. 3, de pe platforma S.C. BICAPA S.A. Tarnaveni, este afectata de exfiltratiile produse in perioada 1992-1994, din acest batal. Starea de calitate a solurilor este urmarita de laboratoarele specializate ale Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (laboratoare OSPA). Terenurile afectate de eroziunea de suprafata sunt in suprafata de 60000 ha.

Alunecarile de teren, circa 30 ha, sunt prezente in zona Sardul Nirajului, in bazinul paraului Niraj si in zona aval Balauseri, in bazinul raului Tarnava Mica.

Restrangerea utilizarii ingrasamintelor chimice si a pesticidelor din grupa I si a II-a de toxicitate, pentru fertilizare, respectiv combaterea bolilor si a daunatorilor, a redus impactul acestor substante asupra solului.

Prin imbunatatirea tehnologiilor de foraj, la sondele de gaz si a lucrarilor de interventie, s-au minimizat efectele negative ale acestor lucrari asupra solului. Analizele de sol efectuate la terminarea lucrarilor atesta calitatea corespunzatoare a lucrarilor de redare in productia agricola, a terenurilor ocupate temporar.

Carierele de suprafata pentru extragerea de nisip si balast ocupa in total 32 ha si sunt amplasate in terenuri slab productive. Lucrarile de redare in productia agricola a acestor amplasamente sunt executate cu intarziere.

Poluarea mediului acvatic cu crom hexavalent si trivalent este determinata de exfiltratiile din batalurile de reziduuri si poluarea istorica, difuza datorata spalarii amplasamentului poluat anterior de catre apele pluviale.

In vederea decantarii namolurilor rezultate din fabricatiile de bicromat de sodiu si saruri de bariu ale societatii S.C. BICAPA S.A., au fost realizate si puse in functiune trei bataluri. Ca urmare a cresterii umiditatii materialului din structura digurilor, in unele locuri, malul a curs iar in altele au alunecat. Au aparut prabusiri ale taluzurilor de pana la 4 m, pe verticala. Apa din precipitatii ce se infiltreaza in masa deseurilor depuse in interiorul batalurilor, nu este drenata artificial ci natural, prin radierul si digurile batalurilor; se alimenteaza astfel solul, subsolul si stratul freatic, cu ape impurificate si in acelasi timp, aceste ape tin sub presiune intreaga constructie, contribuind la reducerea coeficientului de siguranta, in special a digurilor.

Studiul "Expertiza tehnica etapa II privind evaluarea sigurantei in exploatare a batalurilor B1, B2, B3" efectuat in 2005 a scos in evidenta situatiile de risc cu consecinte grave asupra sanatatii populatiei din zona si a mediului inconjurator. Aceste studii recomanda interventia de urgenta pentru asigurarea sigurantei structurale, a gospodaririi apelor si la seism, actiunile de interventie necesare constand in consolidarea digurilor, inchiderea batalurilor si monitorizarea post-inchidere a acestora.

In judetul Mures, S.C. Bicapa S.A. Tarnaveni a fost inchisa ca urmare a ineficientei activitatii economice si ca atare amplasamentul obiectivului necesita lucrari de reconstructie ecologica si gasirea unei solutii de rezolvare a situatiei celor trei bataluri de decantare a namolurilor cu continut ridicat de Cr hexavalent. Aceste bataluri sunt depasite ca si capacitate si prezinta situatii de risc pentru factorii de mediu din zona. Ansamblul celor trei bataluri nu este dotat cu aparatura necesara monitorizarii lor.

Aceasta situatie se regaseste si la Iazul batal al S.C. Azomures S.A. Targu-Mures, al carui strat de impermeabilizare este deteriorat astfel incat se produc exfiltratii semnificative de uree, amoniu si azotati. Au fost finalizate lucrarile la un nou batal impermeabilizat corespunzator cu o suprafata de de 2,5 ha, fiind create astfel conditiile pentru reducerea nivelului de lichid si pentru limitarea exfiltratiilor din aceasta zona.

Traficul rutier este o sursa de poluare a aerului, o sursa de zgomot dar si o sursa de poluare cu plumb a solului si vegetatiei din zonele limitrofe arterelor rutiere.

Din analizele de sol efectuate pe probe prelevate din zonele limitrofe ale sectoarelor de drum analizate s-au evidentiat concentratii de plumb peste limitele normale in sol, dar mai mici decat limitele de alerta (aceasta impune problema monitorizarii mai atente a acestor zone). APM Mures va continua efectuarea analizelor pentru supravegherea continutului de plumb in sol cu o frecventa semestriala.

Principalele restrictii ale calitatii solurilor sunte legate de aprovizionarea solurilor cu:

humus - foarte mic (80,38 ha), mic (195,95 ha), mijlociu (127,67 ha) si mare (10,74 ha);

azot - slaba (59,38 ha), mijlocie (225,11 ha), buna (105,57 ha), foarte buna (24,69 ha);

fosfor - foarte slaba (100,30 ha), slaba (153,62 ha); mijlocie (98,32 ha), buna (45,13 ha) si foarte buna (17,37 ha);

potasiu - slaba (9,42 ha), mijlocie (91,15 ha), buna (181,39 ha) si foarte buna (132,78 ha).

Actiuni intreprinse pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor

Pentru ameliorarea starii de calitate si reducerea aciditatii solurilor din judetul Mures, in cursul anului 2005 au fost executate o serie de lucrari, constand in studii agrochimice pentru amendarea solurilor acide, au fost utilizate amendamente calcaroase, au fost receptionate perimetrele de ameliorare, s-a intocmit un studiu pedologic privind folosirea apelor uzate de la crescatoria de porci S.C. SILVAUR IMPEX S.R.L. Iernut ca si ingrasaminte lichide pe terenurile societatii.

Fata de anul anterior suprafata fondului agricol in judetul Mures a scazut cu 103 ha; a scazut suprafata fondului viticol cu 23 ha, pomicol cu 168 ha, pasuni cu 146 ha si a crescut suprafata fanetelor cu 219 ha si terenul agricol cu 15 ha.

Starea de calitate a solurilor s-a mentinut constanta. Fata de anul anterior a scazut semnificativ suprafata de teren fertilizata. In anul 2005 s-au continuat lucrarile de ameliorare a calitatii solurilor.

Problema principala care se ridica in zonele afectate de seceta consta in adoptarea a unei politici manageriale adaptate previziunilor privind seceta, astfel incat sa se asigure masuri pe termen scurt (compensarea deficitului de umiditate prin irigatii, structura culturilor, adaptarea tehnologiilor de lucru a solului si de fertilizare etc) si pe termen mediu si lung (asigurarea rezervelor de apa in lacurile de acumulare, crearea perdelelor forestiere de protectie etc).

Actiunile de reconstructie ecologica au constat in identificarea terenurilor degradate, stabilirea perimetrelor de ameliorare prin impaduriri si intocmirea fiselor perimetrelor de catre comisiile numite prin ordin al prefectului la Saschiz si Sarmasu.

Dezvoltarea si modernizarea agriculturii in judetul Mures trebuie sa aiba ca obiectiv principal crearea unor sisteme si structuri moderne si eficiente care sa asigure:

produse alimentare si nealimentare pentru piata interna si disponibilitati pentru export, in conditiile cerintelor crescande pentru calitate;

protectia resurselor naturale: solul, apa, aerul si biodiversitatea, resurse limitate care, in conditiile globalizarii agriculturii, vor deveni o problema strategica mondiala;

mentinerea patrimoniului funciar al agriculturii la standarde de calitate superioara, atat prin eliminarea dereglarilor provocate de propria activitate, cat si din actiuni de anulare a efectelor daunatoare produse de industrializare si urbanizare;

crearea de sisteme si structuri viabile de organizare si productie adecvate aplicarii tehnicilor si tehnologiilor eficiente in productia agricola, specifice conditiilor ecologice, luand in considerare pluralismul categoriilor de proprietate in agricultura;

stabilizarea si/sau reducerea concentratiei de nitrati in apele subterane prin implementarea celor mai bune practici agricole;

reducerea semnificativa a utilizarii pesticidelor pe unitate de teren productiv si aplicarea unor metode integrate de control a daunatorilor;

elaborarea de planuri de management pentru ariile rurale aflate in pericol.

La nivelul judetului Mures starea de calitate a solurilor s-a mentinut constanta. Fata de anul anterior a crescut semnificativ suprafata de teren fertilizata si cantitatea de ingrasaminte chimice folosite. In anii 2007 si 2008 s-au continuat lucrarile de ameliorare a calitatii solurilor.

Presiuni ale unor factori asupra starii de calitate a solurilor

Aspecte deosebit de importante in ceea ce priveste impactul activitatilor din agricultura asupra starii factorilor de mediu se refera la utilizarea ingrasamintelor chimice si naturale si a pesticidelor.

Utilizarea excesiva a ingrasamintelor chimice si a celor naturale conduce la cresterea semnificativa a nivelului de nutrienti si metale grele in mediul inconjurator. Dintre nutrienti, azotul si fosforul creeaza cele  mai mari probleme.

Compusii azotului contribuie la acidifierea solului, aerului si apei, precum si la efectul de sera si la deprecierea stratului de ozon. De asemenea patrunderea unor compusi ai azotului in apele subterane si de suprafata poate, in anumite concentratii sa contribuie de asemenea la eutrofizarea apelor de suprafata.

In ceea ce priveste ingrasamintele naturale, desi acestea creeaza efecte negative asupra mediului cu mult mai mici fata de cele artificiale, trebuie de asemenea utilizate controlat in anumite limite mai ales in scopul reducerii volumului de fosfati transferati in mediul inconjurator. La nivelul judetului, se constata o crestere a cantitatii de astfel de ingrasaminte utilizate si o scadere a celor chimice in special in mediul rural (Tabelul 2.2. si 2.3.).

Tabelul 2.2. Cantitatile de ingrasaminte chimice si naturale la nivel national si la nivelul judetului Mures (APM Mures, 2007) anul 2004 - tone-

Tabelul 2.3. Ingrasaminte chimice si naturale folosite in agricultura, la nivelul judetului

(APM Mures, 2007)

- tone -

Inundatiile In judetul Mures se poate vorbi de o frecventa anuala a inundatiilor, in special primavara la topirea zapezilor si vara din cauza ploilor torentiale, cand debitele raurilor cresc foarte mult, producand inundatii c pagube materiale foarte mari, uneori chiar si pierderi de vieti omenesti.

Frecventa de producere a inundatiilor si amploarea lor a crescut continuu din cauza modificarilor climatice, defrisarilor neautorizate, inexistenta in unele zone a digurilor de protectie. Din punct de vedere al vulnerabilitatii, cele mai afectate zone sunt cele a le bazinelor Mures si Tarnave, in anul 2005 fiind inundate un numar de 24 localitati, cele mai multe fiind in zonele periurbana (6), nord (4), vest (4).

Utilizarea durabila a solului

Utilizarea durabila a solului in agricultura presupune respectarea Bunelor Conditii Agricole si de Mediu, care au ca scop protectia solului si a mediului inconjurator prin: evitarea eroziunii solului, mentinerea continutului optim de materiei organice in sol, mentinerea structurii solului, mentinerea unui nivel minim de intretinere a solului dar si a suprafetei existente de pajisti permanente.

Bunele Conditii Agricole si de Mediu reprezinta un set de 11 conditii (cerinte) pe care fermierul trebuie sa le indeplineasca pentru a avea rezultate pozitive. Acestea sunt:

1. pe timpul iernii, terenul arabil trebuie sa fie acoperit cu culturi de toamna sau perene si/sau sa ramana nelucrat dupa recoltare, pe cel putin 20% din suprafata arabila a fermei;

2. lucrarile solului (arat si semanat) pe terenul cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prasitoare, se efectueaza numai in lungul curbelor de nivel;

3. mentinerea traseelor existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007;

4. floarea soarelui nu se cultiva pe aceeasi suprafata mai mult de 2 ani consecutiv;

5. arderea miristilor este acceptata doar in cazuri exceptionale si doar cu acordul autoritatii competente pentru protectia mediului;

6. conservarea structurii solului prin utilizarea de masini agricole adecvate;

7. nu se permite suprapasunatul pajistilor permanente;

8. pajistile permanente pot fi arse doar cu acordul autoritatii competente pentru protectia mediului;

9. pastrarea peisajului agricol prin interzicerea taierii arborilor solitari sau a grupurilor de arbori de pe terenul arabil;

10. prevenirea instalarii vegetatiei nedorite pe terenurile arabile, in special pe cele care nu mai sunt exploatate pentru productie;

11. mentinerea suprafetei de pajisti permanente existente la nivel national la data de 1 ianuarie 2007.

Gestionarea deseurilor

Gestiunea deseurilor se efectueaza in conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor legilor in vigoare.

Situatia existenta

O problema importanta in ce priveste mediul si protectia acestuia in judetul Mures, este reprezentata de prezenta si gestionarea deseurilor menajere si din productie: colectare, transport, tratare, valorificare si eliminare.

In zonele urbane, gestionarea deseurilor este realizata in mod organizat prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primariilor sau al firmelor de salubritate.

In mediul rural, nu exista servicii organizate pentru gestionarea deseurilor. Doar localitatile rurale aflate in zonele limitrofe centrelor urbane sunt deservite de servicii de salubritate. Cantitatea de deseuri municipale inregistreaza o tendinta de crestere, determinata de cresterea consumului populatiei dar si de populatia deservita, planul national estimand o crestere medie de 0,8% pe an a acestora.

Impactul depozitarii deseurilor urbane sau a celor industriale asupra mediului este semnificativ, factorii de mediu agresati fiind solul, aerul, apele (de suprafata si subterane). Aceste probleme sunt create datorita unei gestionari improprii si ilicite a deseurilor.

Gospodarirea deseurilor in general si a deseurilor menajere in special, este una din problemele majore de mediu cu care se confrunta autoritatile locale.

Oricat de grea ar fi rezolvarea sa, problema impune un inalt nivel de cooperare, atat din partea locuitorilor, in ceea ce priveste alegerea sistemului si modul practic de realizare, cat si din partea autoritatilor prin institutiile statului direct implicate in acest proces si care trebuie sa informeze corect despre situatia gestiunii deseurilor.

Deseurile periculoase sunt o categorie aparte de deseuri de productie. Principalele activitati generatoare de deseuri periculoase din judet sunt: industria chimica anorganica, transporturi (uleiuri uzate, anvelope uzate, emulsii, solventi), activitati agricole (pesticide si ambalaje de pesticide, uleiuri uzate, reziduuri petroliere, baterii si acumulatori uzati, etc.), industria lemnului (lacuri, vopsele) si acoperiri metalice - galvanizari (namoluri cu metale grele si cianuri), activitati medicale.

Deseurile periculoase rezultate din gospodariile locuitorilor judetului nu sunt colectate separat (vopsele, lacuri, lesii, substante fitosanitare expirate, tuburi fluorescente, s.a.), aceste deseuri eliminandu-se impreuna cu cele menajere.

Pe teritoriul judetului Mures nu exista un depozit de deseuri periculoase, practicile actuale  utilizate prezentand un risc mare pentru poluarea solului, a apelor de suprafata si a celor subterane.

Deseurile rezultate din activitatile de ocrotire a sanatatii sau din activitatile veterinare (deseuri considerate periculoase pentru sanatatea populatiei) nu sunt neutralizate corespunzator cerintelor legale in vigoare, eliminarea acestora efectuandu-se prin ardere in incineratoarele apartinatoare spitalelor.

Anul prevazut pentru inchiderea acestora este 2007, instalatiile nefiind conforme cu cerintele UE si neputandu-se realiza o retehnologizare in vederea conformarii. Alternativa pentru inchiderea crematoriilor constau in sterilizarea termica, incinerarea deseurilor medicale impreuna cu deseurile periculoase industriale, in capacitati noi ce se vor realiza pana la finele anului 2008.

Pesticidele sunt substante a caror utilizare este periculoasa pentru mediu. Ele sunt toxice chiar in cantitati mici si in general nu numai pentru organismele pentru care au fost create sa le distruga.

Prin utilizarea lor in agricultura ele pot difuza un puternic impact negativ asupra surselor de apa de suprafata si subterane. In ultimii ani se constata o cantitate insemnata de astfel de deseuri stocate in depozitele de deseuri urbane si industriale, care ocupa mari suprafete de teren si afecteaza calitatea mediului, in special a apelor subterane si de suprafata.

In acest context, managementul deseurilor ocupa un rol important, deoarece deseurile nu sunt numai o potentiala sursa de poluare, dar ele pot constitui si o sursa de materii prime secundare.

In prezent, in zonele montane, datorita activitatilor de prelucrare a lemnului, exista mari cantitati de rumegus, depozitat fie pe malul raurilor, fie pe marginea drumului sau in gradinile proprietarilor de instalatii de debitat material lemnos.

Urmare a angajamentelor asumate in procesul de negociere cu Comisia Uniunii Europene, toate aceste depozite neconforme trebuie inchise.

Astfel, administratia locala trebuie sa furnizeze o alternativa viabila pentru realizarea punctelor de colectare selectiva la sursa a deseurilor, racordate la statiile de transfer care sa asigure compactarea si transferul deseurilor la depozitul ecologic regional.

Directiva privind depozitarea deseurilor, prevede urmatoarele cerinte pentru depozitele municipale:

inchiderea depozitelor neconforme cu cerintele de mediu (Tabelul 2.4.);

Tabelul 2.4. Situatia depozitelor de deseuri neconforme cu cerintele de mediu la nivelul judetului Mures (APM Mures, 2007)

reducerea cu 75% a cantitatii de deseuri biodegradabile pana in anul 2010 (an de referinta 1995);

construirea conform planului national de gestionare a deseurilor a doua depozite municipale conforme la Sighisoara ( realizat) si a unui depozit zonal de deseuri municipale - in curs de realizare, proiect realizat in parteneriat public-privat, in derulare, termenul de finalizare fiind luna iunie 2006 pentru etapa I;

realizarea statiilor de transfer;

extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate prin extinderea colectarii deseurilor municipale;

extinderea colectarii selective;

inchiderea si ecologizarea spatiilor de depozitare din zonele rurale pana in luna iulie 2009 si realizarea punctelor de colectare pentru aceste zone racordate la statiile de transfer;

campanii de constientizare, informare si educare.

Directiva privind depozitarea deseurilor, prevedea inchiderea depozitelor de deseuri industriale neconforme in perioada 2006-2009, obiectivele in cauza fiind situate in localitatile Targu Mures, Tarnaveni, Ludus, Iernut, Sighisoara ( SC Azomures, SC Bicapa, RA Aquaserv, SC Zaharul, SC Carbid Fox, SC Electrocentrale - sucursala Mures, SC Gecsat).

In vederea respectarii acestor angajamente, s-au luat masuri de constructie in parteneriat public - privat al unui depozit ecologic la nivelul judetului asigurandu-se astfel colectarea si transportul deseurilor menajere din mediul urban si rural, precum si infiintarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor recuperabile. Acesta va permite in final colectarea tuturor categoriilor de deseuri.

Tipuri de deseuri si gestionarea lor

Pentru o abordare cat mai corecta a managementului deseurilor urbane, trebuie luate in considerare o serie de informatii privind cantitatea, compozitia si calitatea componentelor acestora in stricta dependenta cu marimea si caracterul localitatii, modul si nivelul de trai al populatiei, conditiile climaterice, cat si stadiul dezvoltarii tehnologiilor si tehnicilor utilizate la nivelul localitatii.

In localitatile urbane ale judetului Mures, colectarea deseurilor se realizeaza de catre serviciile de specialitate din cadrul primariilor (orasele Sarmasu si Ungheni), serviciile de salubritate ale regiilor de gospodarire comunala (municipiul Reghin), sau de societati comerciale care au ca profilul lor de activitate colectarea, transportul si depozitarea deseurilor (municipiile Targu-Mures , Sighisoara, Tarnaveni, orasele Sovata, Iernut, Sangeorgiu de Padure, Miercurea Niraj si Ludus).

In localitatile rurale, colectarea, transportul si eliminarea deseurilor se face fie cu societati comerciale care au in profilul de activitate colectarea, transportul si depozitarea deseurilor fie prin serviciile de specialitate din cadrul primariilor. In acest fel s-a micsorat numarul situatiilor in care eliminarea deseurilor se face neconform cu legile in vigoare si cu normele stabilite de catre comunitate

Eliminarea deseurilor colectate se face in depozite de deseuri mixte, amenajate in localitatile judetului. Cantitatea reala de deseuri generate nu se cunoaste cu exactitate din cauza lipsei sistemelor de cantarire. Cifrele raportate reprezinta estimarea volumetrica a cantitatilor de deseuri generate. De aceea, evidenta si raportarea activitatilor de gestiune a deseurilor reflecta doar partial oglinda situatiei existente la nivelul judetului.

Din punct de vedere al compozitiei deseurilor, pentru judetul Mures nu exista studii sau baza de date in legatura cu acest aspect. In acest sens, tinand cont de compozitia deseurilor menajere estimate de catre agentii de salubritate pentru judetul Mures se poate considera compozitia existenta la nivel national.

Deseurile biodegradabile. Datorita nivelului scazut al dezvoltarii tehnologiilor din domeniul gestiunii deseurilor, pentru judetul Mures solutiile de viitor privind recuperarea si reciclarea pentru deseurile biodegradabile sunt: compostarea (fermentarea aeroba) si  descompunerea anaeroba cu producerea si colectarea de biogaz.

Deseurile biodegradabile sunt reprezentate atat de fractia biodegradabila din deseurile municipale cat si de fractia de deseuri de hartie si carton din deseurile municipale si asimilabile din comert si industrie colectate selectiv, care nu pot fi reciclate.

Pentru gestionarea corespunzatoarea a deseurilor biodegradabile din judetul Mures, ideal ar fi ca acestea sa fie colectate separat la sursa si apoi sa fie compostate. In acest mod, cantitatea de deseuri depozitata va fi mult redusa (cantitatea de deseuri biodegradabile depozitata in anul 2016 va trebui sa ajunga pina la 35% fata de cea generata in anul 1995).

Pentru colectarea separata a deseurilor biodegradabile trebuie asigurati recipienti speciali. Pentru cantitati mici vor fi distribuiti saci iar pentru cantitati mai mari vor fi distribuite containere speciale. Acestea vor fi amplasate astfel incat sa se evite poluarea factorilor de mediu si sanatatea populatiei din zona. Deseurilor biodegradabile provenite din mediu rural se composteaza in gospodariile proprii. Aceste deseuri ajung in cantitati relativ reduse la depozitare.

Deseurile din ambalaje Deseurile de ambalaje (cod 15.01 din Lista europeana a deseurilor) pot proveni atat de la populatie, regasindu-se in deseurile menajere, precum si din activitatile industriale, comerciale si de la institutii. Ponderea in functie de provenienta se determina pe baza informatiilor din baza de date privind ambalajele si deseurile de ambalaje si tinand seama de specificul judetului.

Conform informatiilor din baza de date privind ambalajele si deseurile de ambalaje si a datelor statistice din tarilor europene cu o dezvoltare economica mai apropiata de cea a Romaniei, la nivelul anului 2006 s-a estimat ca circa 60 % din cantitatea de deseuri de ambalaje provine de la populatie si 40 % de la industrie, comert si institutii.

Conform Metodologiei pentru elaborare PJGD Mures, ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de generare (%), pentru PJGD elaborat in 2007 - 2008 se estimeaza a fi de: 40 % de la industrie, comert si institutii; 60 % de la populatie.

In judet exista facilitati de reciclare pentru deseurile de ambalaje din sticla si metal, iar la nivel de regiune exista posibilitatea reciclarii deseurilor de hartie.

Deseuri de productie. Organizarea managementului deseurilor de productie cade in responsabilitatea celor care le-au generat. Producatorii de deseuri industriale isi folosesc mijloacele proprii pentru colectarea, transportul si eliminarea deseurilor sau contracteaza serviciile respective cu firme specializate si autorizate conform legii.

In judetul Mures activitatea firmelor specializate este limitata atat ca domeniu cat si ca cifra de afaceri (un singur agent comercial este autorizat pentru colectare si depozitare temporara a deseurilor periculoase).

Impactul depozitarii deseurilor industriale asupra mediului este semnificativ, factorii de mediu agresati fiind solul, aerul, apele (de suprafata si subterane). De asemenea o problema importanta consta in pericolele pe care le reprezinta pentru sanatatea locuitorilor din zona. Aceste probleme sunt create datorita unei gestionari necorespunzatoare a deseurilor generate din procesele de productie.

Pe teritoriul judetului Mures exista 9 depozite de deseuri de productie avand o suprafata ocupata de 62 ha. Unele societati detin platforme industriale proprii pentru depozitarea deseurilor (S.C. GECSAT S.A. Tarnaveni, S.N.G.N. ROMGAZ  - Sucursala Targu-Mures).

Pe platforma chimica de la Tarnaveni exista 3 bataluri si o halda pentru reziduuri industriale (cu o suprafata de circa 4 ha). Pe aceste bataluri s-a sistat depozitarea la 31 decembrie 2006, urmand ca in anii urmatori sa se realizeze ecologizarea zonei.

S.C. GECSAT S.A. Tarnaveni are amenajat un depozit pentru eliminarea deseurilor specifice in suprafata de 2,5 ha.

S.C. ZAHARUL S.A. Ludus a avut amenajat pe un teren slab productiv, in aval de orasul Ludus, un depozit pentru namolurile rezultate de la spalarea sfeclei de zahar si a namolului de fabricatie. Pe acest depozit s-a sistat depozitarea la 31 decembrie 2006 si s-a redat in circuitul agricol o suprafata de circa 1,5 ha.

S.C. AZOMURES S.A. Targu-Mures dispune de un iaz batal cu o suprafata de circa 32 ha pentru racirea si limpezirea apelor uzate de la fabricarea sarurilor complexe de N. P. K. Datorita exploatarii defectuoase din perioada 1973-1975, a instalatiei de fabricatie a ingrasamintelor complexe, iazul batal s-a colmatat cu deseuri de calcar. Pe acest iaz batal s-a sistat depozitarea la 31 decembrie 2006, urmand ca in anii urmatori sa se realizeze ecologizarea zonei.

S.N.G.N. ROMGAZ - Sucursala Targu-Mures a construit si pus in functiune in anul 2000 un depozit regional de deseuri cu o suprafata de 2,5 ha pentru depozitarea deseurilor specifice de la industria gazeifera.

Depozitele neorganizate de deseuri rezultate de la demolari ocupa la nivelul judetului Mures cca 5 ha. In judetul Mures exista o unitate autorizata pentru colectarea si valorificarea deseurilor din constructii si demolari.

Deseuri periculoase Pe teritoriul judetului Mures nu exista un depozit de deseuri periculoase, practicile utilizate pana in prezent generand un risc mare pentru poluarea solului, a apelor de suprafata si a celor subterane.

In mod caracteristic, circa 1% din totalul deseurilor generate intr-o gospodarie medie sunt deseuri periculoase. Deseurile menajere periculoase tipice sunt produsele de intretinere a casei (vopsele, diluanti, adezivi), bateriile, produsele de ingrijire personala (oja de unghii, diluantul, fixativul), substante pentru curatenie, produse pentru intretinerea automobilelor (vaseline, uleiuri), pesticide, produse pentru animalele de companie, ingrasaminte, substante chimice pentru piscine, benzine pentru brichete, medicamente s.a.

Uleiul de motor, vopselele, pesticidele, antigelul, substantele de conservare a lemnului, bateriile, cosmeticele si unele dintre substantele casnice de curatat sunt exemple de produse care pot contine solventi, produsi petrolieri, metale grele sau substante toxice chimice. Atunci cand aceste produse sunt aruncate la gunoi sau varsate in canalizare ele contamineaza mediul.

Deseurile menajere periculoase (DMP) sunt definite ca acele deseuri care ar putea sa accentueze proprietatile periculoase ale deseurilor solide municipale, atunci cand sunt depozitate, incinerate sau convertite in compost. In judetul Mures exista societati autorizate pentru transportul deseurilor periculoase.

Deseurile de productie periculoase au fost gestionate astfel incat sa nu puna in pericol sanatatea populatiei si a factorilor de mediu din zona. In anul 2007, in judetul Mures au fost colectate 281 t de ulei uzat si predate spre valorificare circa 393 t. De asemenea au fost colectate 986 t de acumulatori uzati si au fost valorificate 930 t.

Activitatea de management curent al deseurilor de productie este finantata in totalitate de catre producatori, care sunt obligati sa-si asigure propriile facilitati de gestionare a deseurilor sau sa plateasca efectuarea serviciilor respective de catre firme specializate. Cantitatile de productie generate nu se cunosc cu exactitate. Raportarea cantitatilor de deseuri generate se bazeaza pe estimarea lor ca volum si uneori pe bilantul de materiale.

In cazul deseurilor nepericulose rezultate in procesul de productie, gestionarea acestor deseuri este incredintata firmelor de salubrizare urbana. Unele tipuri de deseuri nepericuloase sunt reintroduse in circuitul economic in cadrul aceluiasi proces tehnologic sau utilizate ca materii prime secundare sau combustie in alte precese tehnologice din aceeasi firma (actiuni de minimalizare).

Anumite tipuri de de deseuri sunt vandute ca materii prime secundare altor intreprinderi care, fie le recicleaza direct, fie le pregatesc in vederea reciclarii (agentii economici de tip Remat). Cea mai mare cantitate de deseuri de productie se elimina fie in depozite industriale proprii, fie in depozite mixte de deseuri nepericuloase.

Gestionarea si controlul bifenililor policlorurati si ale altor compusi similari. In cursul anului 2007 au fost transportate pentru a fi eliminate prin incinerare 68 bucati de echipamente electrice care au continut de PCB.

Deseuri generate de activitati medicale Din activitatile de ocrotire a sanatatii rezulta deseuri periculoase. In judetul Mures eliminarea finala a deseurilor periculoase s-a realizat prin arderea lor in crematorii. Aceste instalatii prezentau o serie de inconveniente (ex: arderea nu era completa, se realiza la temperatura scazuta ceea ce ducea la emisii poluante atat pentru

mediu cat si pentru sanatatea populatiei din zona).

Din cele 6 crematorii existente in judet, 5 si-au sistat activitatea la sfarsitul anului 2006 (cele din municipiul Reghin, municipiul Sighisoara - 2, orasul Ludus, orasul Tarnaveni), iar la sfarsitul anului 2007 si-a sistat activitatea si crematoriul Spitalului Clinic Judetean din Targu-Mures.

Deseurile medicale periculoase de la spitale precum si cele de la cabinetele medicale sunt transportate de catre agentii economici autorizati spre un incinerator ecologic.

In anul 2007 au fost eliminate 509,32 t de deseuri periculoase spitalicesti.

Namoluri Legislatia in domeniul gestiunii deseurilor prevede reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile eliminate prin depozitare. In acest sens nu va mai fi permisa eliminarea namolurilor nestabilizate din statiile de epurare pe depozitele de deseuri nepericuloase. Namolurile rezultate de la epurarea apelor uzate pot fi folosite in agricultura (avand in vedere compozitia sa preponderent organica) daca nu pun in pericol calitatea solurilor si a produselor agricole rezultate.

In cursul anului 2007, in judetul Mures nu a fost eliberat nici un permis de utilzare a namolului in agricultura.

Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate orasenesti. In judetul Mures exista un numar de 6 statii de epurare municipale. Cantitatea de namoluri rezultata din epurarea apelor uzate orasenesti,exprimata in cantitate substanta uscata (30% din cantitatea totala eliminata) a fost de 5434 tone in anul 2006. Namolurile sunt deshidratate pe paturi de uscare si dupa perioada de macerare (fezandare) sunt transportate la depozitele de deseuri. Din datele existente, caracteristicile namolului rezultat in statiile de epurare orasenesti nu este adecvat utilizarii lui in agricultura deoarece aceste statii de epurare proceseaza si ape uzate industriale provenind din activitatea unor intreprinderi.

Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale Namolurile rezultate din baile de galvanizare (cu continut de cianuri) sunt depozitate la producator in spatii special amenajate si apoi sunt transportate si eliminate prin agentii economici autorizati. In judetul Mures, un numar de 6 agenti economici au statii de epurare a apelor uzate industriale. In anul 2006 cantitatea de namol provenit de la statiile de epurare a apelor uzate industriale a fost de 23710,8 tone.

Namolul provenit de la spalarea si curatarea sfeclei de zahar in cadrul societatii SC ZAHARUL SA Ludus este depozitat intr-un depozit localizat in albia veche a raului Mures. Aici se pompeaza namol cu un continut de substanta uscata de 10%. Namolul rezultat din compartimentul de purificare a zaharului este utilizat in agricultura ca amendament pentru solurile acide.

Deseuri din echipamente electrice si electrice. Prevenirea generarii deseurilor, precum si minimizarea impactului asupra mediului a deseurilor de echipamente electrice si electronice sunt doua actiuni de baza in politica de gestionare a DEEE (Directiva 2002/96/CE; HG 448/2005).

Obiectivul principal de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice este de 4 kg/locuitor/an, obiectiv care trebuie realizat pana la data de 31 decembrie 2008. Cantitatea de deseuri de echipamente electrice si electronice colectata in anul 2007 a fost de 136,64 tone.

In judetul Mures exista 12 producatori si importatori de echipamente electrice si electronice pentru care s-a emis numar de inregistrare in Registrul producatorilor si importatorilor de echipamente electrice si electronice. Gestionarea DEEE se poate realiza fie individual, fie prin intermediul unei organizatii colective. Participarea la o organizatie colectiva face ca producatorul sa nu mai fie obligat sa organizeze un sistem propriu de colectare si tratare a DEEE.

In vederea reducerii cantitatii de deseuri de echipamente electrice si electronice eliminate ca deseuri municipale nesortate si pentru atingerea unui nivel ridicat de colectare selectiva, posesorii trebuie sa predea deseurile de echipamente electrice si electronice pe care le detin, la punctele de colectare constituite in acest scop.

In judetul Mures exista 3 agenti economici autorizati sa colecteze deseurile de echipamente electrice si electronice avand punctele de lucru in localitatile Cristesti, Targu-Mures si Tarnaveni (Dambau).

Vehicule scoase din uz Directiva 2000/53/CE; HG 2406/2004). Directiva se aplica vehiculelor scoase din uz incluzand componentele si materialelor acestora.

In judetul Mures exista 5 societati autorizate care desfasoara operatiuni de colectare, dezmembrare si valorificare a vehiculelor scoase din uz. Din componentele vehiculelor scoase din uz se valorifica doar partile metalice, ceea ce reprezinta aproximativ 70% din masa vehiculului, restul fiind eliminate.

Gestionarea vehiculelor scoase din uz se poate face fie individual catre producatori, in instalatii proprii, sau in instalatii autorizate ale unor alti agenti economici cu care producatorii au contract, fie prin transferarea acestei responsabilitati catre o persoana juridica autorizata in acest scop de catre Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile.

Prevenirea generarii deseurilor are la baza responsabilitatea producatorilor de autovehicule de a utiliza in procesul tehnologic de productie cele mai bune tehnici disponibile.

Materialele si componentele vehiculelor pot fi introduse pe piata numai daca nu contin plumb, mercur, cadmiu si crom hexavalent. Minimizarea cantitatilor de deseuri rezultate din VSU se poate realiza si prin campanii si actiuni de constientizare a publicului in vederea unei bune gestionari a acestor categorii de deseuri.

Uleiuri uzate Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor reziduale este transpusa in legislatia romaneasca prin H.G. nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate. Uleiurile uzate sunt colectate prin intermediul atelierelor si a statiilor de carburanti. Uleiurile uzate au fost valorificate prin coincinerarea in fabricile de ciment sau au fost reutilizate la intretinerea utilajelor din dotare.

Colectarea si transportul deseurilor. La nivelul judetului Mures, activitatile de colectare si transport a deseurilor municipale sunt organizate in functie de marimea localitatii, de numarul persoanelor deservite, de forma de proprietate, de dotarea agentului de salubrizare.

In localitatile urbane ale judetului Mures colectarea deseurilor se realizeaza de catre societati comerciale care au ca profil de activitate colectarea, transportul si depozitarea deseurilor.

In localitatile rurale, colectarea, transportul si eliminarea deseurilor se face de catre Primarie prin serviciul de salubritate organizat sau de catre societati comerciale care au ca profil de activitate colectarea, transportul si depozitarea deseurilor. In acest fel s-a micsorat numarul cazurilor in care eliminarea nu se face in conformitate cu legile in vigoare si cu normele stabilite de catre comunitate.

Ponderea populatiei deservita de srviciile de salubritate, din totalul populatiei judetului, in anul 2006, este de 58,0%, in mediul urban fiind de 95% iar in mediul rural de 21%.

Cantitatea de deseuri colectata este de circa 70-80% din cantitatea generata, aceasta fiind estimata la circa 316 kg/loc/an.

In judetul Mures, in anul 2007, functioneaza 5 depozite de deseuri municipale si asimilabile, avand suprafata de cca 14 ha. Din cele 5 depozite de deseuri nepericuloase pentru depozitarea deseurilor municipale, doar un depozit este conform standardelor de mediu, fiind construit in conformitate cu legile in vigoare (depozitul de la Sighisoara, avand o suprafata de 3 ha si o capacitate proiectata de 374000 mc). Acest depozit are in functiune doua celule de depozitare.

Pentru colectarea deseurilor municipale se folosesc containere sau europubele. Ridicarea lor se face in general de 2-3 ori pe saptamana pentru asociatiile de locatari, o data pe saptamana pentru locuintele individuale, iar pentru societatile comerciale serviciul se face la cerere. Primavara si toamna se fac actiuni sezoniere de curatenie.

Eliminarea deseurilor municipale De-a lungul anilor, deseurile menajere si asimilabile celor menajere au fost eliminate prin depozitare, fara a se lua masuri adecvate pentru evitarea poluarii factorilor de mediu.

Infiltratiile de poluanti in sol, au dus la poluarea apelor subterane si a celor de suprafata iar emisiile rezultate din depozitare si autoaprinderea deseurilor duc la poluarea aerului.

Deseurile abandonate in locuri neamenajate, pun probleme speciale datorate faptului ca activitatea de remediere a situatiei trebuie sa se faca pe cheltuiala populatiei.

Principalele aspecte de neconformare cu privire la depozitarea deseurilor sunt:

depozitarea finala in amestec a deseurilor menajere si industriale, provenite de la agentii economici care nu au amenajate spatii de depozitare proprii;

autoapriderea frecventa a depozitelor datorita lipsei sistemului de colectare si evacuare a gazelor de fermentatie;

formarea levigatelor puternic incarcate cu substante organice, compusi ai azotului, fosforului, etc. care afecteaza apele de suprafata din zona;

operarea defectuoasa a depozitelor de deseuri, intrucat aceasta nu se face decat partial;

acoperirea acestora cu pamant;

depozitele de deseuri fiind supravegheate intr-un singur schimb, unii agenti economici care isi transporta singuri deseurile, nu respecta amplasamentele stabilite;

evidenta cantitatilor de deseuri se face prin aproximare neexistand dotari adecvate pentru cantarirea deseurilor (face exceptie depozitul de la Sighisoara).

Tratarea si valorificarea deseurilor municipale. Reciclarea deseurilor reprezinta operatiunea de reprelucrare intr-un proces de productie a deseurilor de ambalaje pentru a fi folosite in scopul initial sau pentru alte scopuri. Termenul include reciclarea organica, dar exclude recuperarea de energie.

In judetul Mures prelucrarea deseurilor valorificabile se face prin agenti economici autorizati care realizeaza colectarea deseurilor in vederea valorificarii (dupa prelucrarea mecanica a acestora). Prelucrarea deseurilor consta in sortarea manuala pe grupe de materiale, maruntire, presare, balotare si transportul lor la agentii economici care efectiv valorifica aceste deseuri.

In judetul Mures si agentii economici de salubritate colecteaza separat anumite fractiuni din deseurile menajere (ex. sticla, plastic, hartie).

Colectarea separata se face in puncte de colectare pentru hartie-carton si plastice (PET-uri).

Pe teritoriul judetului Mures nu exista incineratoare de deseuri.

In judetul Mures se valorifica deseurile de sticla. In acest sens, mentionam faptul ca in anul 2007 s-au valorificat prin unitati autorizate circa 13270 tone de cioburi de sticla.

Impactul activitatilor de gestionare a deseurilor asupra mediului

Impactul depozitarii deseurilor municipale sau a celor industriale asupra mediului este semnificativ, factorii de mediu agresati fiind solul, aerul, apele (de suprafata si cele subterane).

Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate si mediu datorita continutului lor in substante toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solventi, uleiuri uzate.

O problema importanta consta in pericolele pe care deseurile le reprezinta pentru sanatatea locuitorilor din zona. Aceste probleme sunt create din cauza unei gestionari neconforme si ilicite a deseurilor.

Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt: modificari de peisaj si disconfort vizual;  poluarea aerului; poluarea apelor de suprafata; modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate.

Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa poluarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite cat ssi apele scurse pe versantii depozitelor influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora.

O problema dificila o constituie materialale periculoase (inclusiv namolurile toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) care sunt depozitate in comun cu deseuri solide orasenesti. Aceasta situatie poate genera aparitia unor amestecuri si combinatii inflamabile, explozive sau corozive; pe de alta parte, prezenta reziduurilor menajere usor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce poluarea mediului.

Strategii de gestionare a deseurilor si initiative adoptate pentru reducerea impactului deseurilor asupra mediului

Masurile stabilite pentru reducerea cantitatilor de deseuri generate, promovarea reciclarii, reutilizarii, a recuperarii de energie sau pentru eliminarea in conditii sigure a deseurilor au fost stabilite pe baza unei strategii cuprinsa in Planul European de Actiune pentru Mediu si Sanatate, precum si in Strategia Nationala pentru Gestionarea Deseurilor, a Planul National pentru Gestionarea Deseurilor, a Planul Regional pentru Gestionarea Deseurilor si a Planul Judetean pentru Gestionarea Deseurilor. Aceste planuri vizeaza:

cantitatile de deseuri generate, valorificate, eliminate;

identificarea zonele contaminate din cauza gestionarii necorespunzatoare a deseurilor;

evaluarea riscurilor pentru sanatatea populatiei si a factorilor de mediu;

masurile care trebuie intreprinse pentru a reduce efectele negative datorate gestionarii necorespunzatoare a deseurilor generate;

prognoza gestionarii deseurilor pe urmatorii ani;

Carta Europeana a Mediului si Sanatatii prevede principiile si strategiile necesare unei dezvoltari durabile si accesul echitabil la un mediu sanatos.

Principalele directii de actiune ce trebuie avute in vedere pentru gestiunea integrata a deseurilor la nivelul judetului Mures sunt:

optimizarea relatiilor de parteneriat intre firmele de reciclare si administratiile publice locale;

crearea retelelor de colectare selectiva si valorificarea deseurilor reciclabile si implicarea responsabila a administratiilor publice locale;

stimularea prin instrumente economico-financiare a producatorilor interni, in vederea cresterii competitivitatii industriei de reciclare;

stimularea productiei care genereaza cantitati reduse de deseuri;

identificarea amplasamentului optim pentru un depozit centralizat destinat deseurilor periculoase;

crearea retelei de monitorizare a deseurilor toxice si radioactive.

implementarea si mediatizarea importantei colectarii deseurilor de echipamente electrice si electronice.

Implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor in mediul urban, se va realiza prin stabilirea urmatoarelor obiective specifice:

eliminarea depozitarii necontrolate;

colectarea selectiva a deseurilor industriale reciclabile din deseurile menajere provenite de la populatie;

cresterea gradului de reciclare al deseurilor;

reducerea cantitatilor de deseuri industriale eliminate la depozitele orasenesti de catre agentii economici industriali;

reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile.

Pentru gestionarea corespunzatoare a deseurilor municipale, in judetul Mures s-a luat in calcul depozitarea deseurilor in cele 2 depozite de la Ungheni (proiect) si Sighisoara (o celula functionala, din cele 6 proiectate).

In judetul Mures, in zonele cu densitate mica de locuitori, cu distante mari de parcurs intre localitati si cu infrastructura de drumuri mai slaba depozitarea deseurilor se face in locuri neamenajate. Acest inconvenient se va elimina prin infiintarea statiilor de transfer ce vor deservi cele doua depozite mari.

Realizarea depozitului proiectat este necesara deoarece depozitele care se exploateaza in prezent nu sunt gestionate ecologic (exceptie depozitul din Sighisoara).

Prin punerea in functiune a depozitului proiectat se va realiza colectarea tuturor deseurilor, inclusiv cele din mediu rural, eliminandu-se astfel depozitarea necontrolata a deseurilor.

In statiile de transfer aferente Depozitului zonal Ungheni (4 statii construite de catre Depozitul zonal Ungheni si 2 construite prin finantare PHARE 2003 - Schema de investitii pentru proiecte mici de gestionare a deseurilor) se va realiza separarea deseurilor pe sortimente, iar in urmatorii ani se va face o colectare selectiva la producator (hartie, materiale feroase, neferoase, P.E.T. etc). In acest mod se va reduce cantitatea de deseuri industriale trimise pe depozitele orasenesti.

Deseurile toxice provenite din activitatile gospodaresti si cele industriale se vor colecta separat si se are in vedere construirea unui depozit regional pentru aceste deseuri. De asemenea, s-au infiintat puncte de colectare pentru deseurile de echipamente electrice si electronice si s-a mediatizat importanta realizarii colectarii acestor deseuri.

Proiecte de gestionare a deseurilor in derulare la nivelul judetului Mures

Principalele proiecte de gestionare a deseurilor la nivelul judetului Mures sunt urmatoarele:

Depozitul Zonal Ungheni - proiect realizat in parteneriat public-privat (cu participarea consiliilor locale la P.P.P.);

Primaria Reghin are in derulare un proiect PHARE 2003 privind Gestionarea deseurilor menajere in municipiul Reghin. Denumirea proiectului este 'Statie de transfer pentru colectarea deseurilor menajere din municipiul Reghin';

Primaria Acatari are in derulare un proiect PHARE 2003 'Pro Regione Pura - Infiintarea unor servicii de salubritate si de colectare de deseuri menajere in microregiunea Vaii Nirajului'. Denumirea proiectului este 'Colectare selectiva la sursa , statie de transfer deseuri, pregatire pentru transport a deseurilor la groapa de gunoi'.

2.2. Biodiversitatea, starea habitatelor naturale, arii protejate

Dintre regiunile biogeografice europene, in judetul Mures se regasesc bioregiunile alpina, continentala precum si mici insule stepice. Habitatele naturale din judet au o stare de conservare satisfacatoare, dar sunt numeroase amenintari datorita dezvoltarii nedurabile in unele sectoare de activitate, in special in cele bazate pe exploatarea extensiva a resurselor naturale, si mai ales in urma retrocedarilor terenurilor, respectiv a extinderii intravilanelor localitatilor in zonele montane .

Activitatea de protectia naturii a avut ca obiectiv implementarea masurilor prevazute in Directivele Uniunii Europene in domeniul conservarii naturii.

Siturile Natura 2000 au fost declarate prin O.M. 776 / 2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara (Directiva 92143/CEE), respectiv ariile de protectie avifaunistica (Directiva 79/409/CEE ) prin H.G. 1284 / 2007 ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.

In judetul Mures pe Directiva Habitate au fost legiferate prin OM 776/ 2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara (Directiva Habitate) - 9 situri cu suprafata totala de 225.030 ha (33% din suprafata judetului).

APM Mures prin compartimentul de specialitate a propus 3 situri cu suprafata totala de 222.085 ha (98,7 % din SCI), cel mai mare sit Natura 2000 in regiunea continentala din Romania (Sighisoara-Tarnava Mare, 85.374 ha), respectiv printre cele mai mari ca marime din regiunea alpina propusa in Romania (Calimani-Gurghiu, Suprafata: 136.657 ha).

Directiva privind protejarea pasarilor salbatice. Au fost legiferate prin OM 1284/2007 un numar de 5 arii avifaunistice cu suprafata totala de 136.000 ha. Din cele 315.369 ha situri Natura 2000 legiferate pe cele 2 directive europene, in total 63.727,1 ha sunt suprapuneri. Total suprafete sit Natura 2000 in judetul Mures este de 251.642 ha, reprezentand 37,4 %. Compartimentul a adus contributii semnificative la extinderea retelei nationale de arii protejate si rezervatii naturale prin legiferarea initiativei A.P.M. de infiintare a Parcului Natural Defileul Muresului (9.156 ha - H.G. 1143/2007, publicat in Monitorul Oficial 691 din 11.10.2007).

Habitatele naturale

Principalele habitate naturale identificate in judetul Mures sunt urmatoarele:

Starea ariilor naturale protejate

Arii protejate de interes national

In judetul Mures exista 16 arii protejate de interes national: Rezervatia de bujor Zau de Campie, Padurea Mociar, Padurea Sabed, Rezervatia cu lalea pestrita Valenii de Mures, Lacul Faragau, Rezervatia de stejar pufos Sighisoara, Molidul de rezonanta din padurea Lapusna, Arboretul cu Chamaecyparis lawsoniana, Stejarii seculari de la Breite, Lacul Ursu si arboretele de pe saraturi, Poiana cu narcise Gurghiu, Defileul Deda - Toplita, Seaca, Scaunul Domnului, Parcul natural Defileul Muresului Superior si Parcul National Muntii Calimani.

Dintre acestea, conform criteriilor IUCN, Scaunul Domnului este monument al naturii, Muntii Calimani este parc national avand structura de administrare, restul fiind rezervatii naturale.

Parcul National Calimani propus pentru ocrotirea si conservarea peisajului, a formatiunilor geologice, a biodiversitatii prin flora si fauna caracteristice muntilor, precum si elementelor endemice sau rare

Pe versantul sudic al muntilor Calimani (judetul Mures), managementul a ramas mai slab fata de cel de pe versantul nordic (jud. Suceava), considerat bun. Au scazut semnificativ in ultima perioada exploatarile cu impact semnificativ asupra structurii naturale a padurilor cvasivirgine, unde intensitatea interventiilor prin tratamente de regenerare era mult peste recomandarile din normele silvice.

Formatiile forestiere din aceasta zona, propuse au fost incluse in faza finala a elaborarii planului de management, avizate de Consiliul Stiintific al Parcului National Calimani, in zona de protectie integrala a parcului.

Consiliul Stiintific nu a avizat proiectele care puteau sa aiba impact semnificativ asupra parcului national ca: centralele eoliene, exploatari de doboraturi de vant din zona de protectie integrala din parc, etc. Amenajamentele Ocolului Silvic Rastolita si Lunca Bradului nu cuprind nici o mentiune privind Parcul National Calimani (care s-a infiintat dupa elaborarea amenajamentelor silvice);

Parcul natural Defileul Muresului Superior

Aria protejata a fost instituita prin H.G. 1143 din 2007 privind instituirea de noi arii protejate. In prezent nu are administratie desemnata, procedura de incredintare in administrare este in curs de desfasurare la nivel de minister.

Parcul Natural Defileul Muresului are suprafata de 9.156 ha, si se afla in raza administrativa a comunelor Deda, Rastolita, Lunca Bradului, Stanceni din judetul Mures.

Rezervatia naturala Defileul Deda- Toplita

Aria protejata cod 2.638, rezervatia Deda-Toplita are suprafata de 6.000 ha si este inclusa in Parcul Natural Defileul Muresului.

Rezervatia Poiana de narcise Gurghiu

S-a mentinut parteneriatul pentru conservarea ariei protejate intre APM si Grupul Scolar forestier din Gurghiu , dar aria protejata trebuie data in custodie.

Ca urmare activitatea de conservare a pajistilor cu narcise a fost satisfacatoare, dar nu a existat un sprijin real din partea consiliului local Gurghiu. In cadrul parteneriatului incheiat s-a revenit pe amplasamentul vechi si limitele vechi ale ariei protejate, avand in vedere ca narcisele au migrat din zona initial afectata de pasunatul ilegal si recoltare de flori ilegale de catre localnici.

Rezervatia Lacul Ursu si arboretele de pe Saraturi Sovata

Managementul ariei protejate a fost corespunzator, s-a elaborat planul de management de catre primaria Sovata pentru zona lacurilor, ocolul silvic pentru fondul forestier, dar integrate in final.

S-au respectat termenele de elaborare a planurilor si a regulamentelor si au fost executate lucrari de imbunatatire a infrastructurii de vizitare a ariei protejate (alei, iluminat etc.).

Sunt derulate cu regularitate actiuni de educatie ecologica in parteneriat cu ONG-uri de mediu, grupul tinta fiind elevi ai scolilor generale din oras. Sunt probleme datorita numarului mare de turisti in sezonul estival, capacitatea de suport a lacului Ursu fiind limitata. Primaria aloca fonduri pentru punerea in valoare si a altor lacuri mai mici din salba de lacuri sarate, fapt care va conduce la scaderea presiunii asupra lacului Ursu.

S-a inceput realizarea, din Planul de masuri de actiuni de reamenajare, la limita superioara a ariei protejate, a unui sistem de diguri pentru captarea unor afluenti ai lacului, pentru prevenirea procesului de indulcire si colmatare a acestuia.

Rezervatia Scaunul Domnului

Aria protejata a fost data in custodie Directiei silvice Mures prin O.S. Rastolita si au fost materializate limitele pe teren. Custodele ariei protejate nu a elaborat in cursul anului 2007 Planul de management, prevazut de conventia de custodie.

Activitatea de custodie s-a limitat la cateva vizite efectuate de personalul ocolului, in rest conservarea valorilor naturale ale zonei s-a datorat accesibilitatii scazute. Asociatiile de turism montan confirma inexistenta unui panou indicator si nu se constata pe teren existenta custodelui.

Nu au fost desfasurate activitati de educatie ecologica, desi turismul in perioadele de varf poate fi considerat turism de masa, sute de excursionisti ajungand pe platou la sfarsit de saptamana. Turismul nu este controlat in continuare si nu exista amplasate in aria protejata panouri informative asupra existentei ariei protejate.

Nu este reglementata amplasarea corturilor, a vetrelor de foc, deranjul cauzat de comportamente necivilizate de perturbare a linistii noaptea. Este necesara reabilitarea traseului montan pana la Scaun, actiuni de prevenire a poluarii cu deseuri de la turisti, campanii de igienizare, ghizi turistici.

Rezervatia Stejarii seculari de la Breite-Municipiul Sighisoara

Aria protejata a fost infiintata pe baza Hotararii Consiliului Judetean Mures nr.19/1993, integrata in sistemul national de arii protejate prin Legea nr.5 / 2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National - Sectiunea III - zone protejate (Anexa nr. I/02, pozitia 2635) - M. Of. 152/12.IV.2000.

Platoul Breite apartine unitatii fizico-geografice Podisul Transilvaniei, subunitatii Podisul Tarnavelor, fiind localizat pe cursul mijlociu al raului Tarnava Mare, versantul stang. Altitudinea platoului este cuprinsa intre 504 si 530 m fata de nivelul marii, crescand progresiv de la nord-est spre sud-vest.

Habitatul prioritar din rezervatie, conform categoriilor Natura 2000 este 6510 Pajiste de altitudine joasa (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis).

Habitatul de pajiste cu stejari seculari (Quercus robur, Q. Petraea si hibrizii acestora, inclusiv hibrizi Quercus robur x pedunculiflora si Q. Petraea x pedunculiflora ) de pe Platoul Breite este considerat ca fiind cel mai mare din Europa Centrala si de Est. Datorita particularitatiilor habitatului, precum si a statutului protectiv de Rezervatie Naturala, mult mai strict decat cel al siturilor Natura 2000, este necesar un management aparte, care sa asigure conservarea habitatului natural-cultural de pajiste cu stejari seculari, a diversitatatii de microhabitate si a speciilor de flora si fauna de aici.

Custodele ariei protejate - Fundatia Mihai Eminescu Trust alaturi de Consiliul Local Sighisoara a elaborat in cursul anului 2006 Planul de management, care a fost prezentat la A.P.M. Mures si a fost avizat favorabil de catre Academia Romana-Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, Aviz Nr. 1561/12.06.2007. Mentionam ca custodia este acordata incepand din 29 martie 2006.

Activitatea custodelui se poate aprecia ca model pentru judetul Mures, fiind preocupati de implementarea masurilor cu care s-au angajat la luarea in custodie.

In anul 2007 s-au implementat urmatoarele actiuni care deservesc obiectivele planului de management:

inlaturarea invaziei de carpen de pe o suprafata de 14 ha, invazie care ameninta existenta peisajului de pajiste cu stejari multiseculari precum si diversitatea habitatelor si a speciilor floristice si faunistice de aici;

inchiderea a 11 santuri de drenaj, pentru refacerea umiditatii solului, ceea ce atrage dupa sine restaurarea vechilor zone umede de pe platou, precum si a speciilor de flora si fauna caracteristice;

realizarea paginii web www.breite.ro si a catorva publicatii stiintifice si de popularizare referitoare la biota rezervatiei, pe baza studiilor realizate pentru intocmirea planului de management.

au fost angajati 2 paznici pentru asigurarea pazei in rezervatie.

Custodele a depus o cerere de finantare la POS mediu, axa 4 pentru revizuirea si implementarea planului de management avizat favorabil de catre Academia Romana - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii. Proiectul vizeaza o arie totala de 133 ha.

Se identifica 4 probleme majore, care ameninta atat peisajul natural-cultural de pajiste cu stejari seculari ca atare, cat si diversitatea de microhabitate, precum si diversitatea de specii floristice si faunistice.

(1) invazia de carpen, prin extinderea sa pe intreg platoul ameninta intrega rezervatie. Fara interventii active de management, in cativa ani platoul ar fi acoperit de o padure tanara de carpen;

(2) desecarea platoului in urma saparii a 15 santuri de drenaj in anii 1980. Aceste santuri au dus la pierderea unei cantitati semnificative de apa de pe platou. Consecintele acestei masuri sunt urmatoarele:

schimbarea structurii covorului vegetal (tendinta fiind de reducere a numarului de specii si a abundentei speciilor de zona umeda - ex. Sanguisorba officinalis, Succisa pratensis, Polygonum bistorta),

cresterea esecului reproductiv la unele specii de insecte si vertebrate cu cicluri complexe de viata (odonate, coleoptere acvatice, trichoptere, amfibieni),

favorizarea invaziei carpenului,

modificarea caracterului specific al platoului;

(3) extinderea speciilor de buruieni invazive (ex. Solidago canadensis, Cirsium vulgare) ameninta intreg covorul vegetal al rezervatiei si odata cu acesta numeroase specii de nevertebrate care depind de actuala compozitie floristica (ex. fluturele Maculinea teleius, care depinde de existenta speciei Sanguisorba officinalis);

(4) lipsa regenerarii naturale a stejarilor poate duce in timp la disparitia habitatului de pajiste cu stejari seculari, prin uscarea acestora si inlocuirea lor cu specii de padure invazive (ex. carpenul Rezervatia naturala conform legii 5/2000 are 70 ha (conform Anexei I.2 din Legea 5/2000 - Mon. Of. 152/12.IV.2000) respectiv 133 ha (conform planului de management avizat favorabil de catre Academia Romana - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, Aviz Nr. 561/12.06.2007, fundamentat pe baza avizului Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii - aviz CMN 884/CJ/24.10.2005 privind desemnarea intregului platou Breite ca arie protejata, la 133 ha).

In rezervatie se desfasoara o activitate de pasunat controlat cu efective mici (10-20 exemplare) de cai si vaci, conform planului de management.

Rezervatia Molid de Rezonanta Lapusna

Prin contractul de custodie incheiat in anul 2004, Directia silvica Mures prin ocolul silvic Gurghiu a luat in custodie aria protejata cu o suprafata totala 77,8 ha si face parteparte din UP VI ua 42 A, 43 B, 44 B.

Planul de management a fost intocmit in intervalul prevazut de lege si a primit avizul Academiei Romane, fara sa fi fost consultat de compartimentul de specialitate de la APM Mures. Totusi, in cursul anului 2007 in aria protejata nu s-au efectuat lucrari de exploatari forestiere, nici igiena marcata, s-a respectat intelegerea facuta cu seful de ocol silvic - ing. Pop Marcel. Se mentioneaza existenta doboraturilor dispersate, dar A.P.M. Mures nu a aprobat nici in anul in curs scoaterea arborilor izolati, deoarece nu prezenta pericol iminent de atac de ipide dupa determinarile efectuate la fata locului.

Este necesara analizarea planului de management inainte de a fi aprobat de minister, chiar daca conducerea actuala a ocolului silvic respecta valoarea zonei naturale ca ultima insula cu statiune cu molizi cu calitati genetice rare (de rezonanta). Avem un ecosistem forestier montan mijlociu cu exemplare de molid de rezonanta foarte rare, varsta 150 de ani, diametre medii peste 60 cm si inaltimi de 36 - 38 m, rezervatie de seminte forestiere, in climax cu tendinta spre structuri pluriene, multietajate cu functii multiple.

Rezervatia Padurea Mociar

Prin contractul de custodie incheiat in data de 22.07.2004, intre reprezentantul teritorial al M.M.G.A. - A.P.M. Mures si Directia Silvica Mures, aria protejata a fost luata in custodie cu o suprafata totala de 48,0 ha, localitatea com. Gurghiu. Planul de mangement a fost elaborat si avizat de COMN a Academiei in conditiile enumerate la partea generala si nu raspunde la intrebarile legate de viitorul rezervatiei, si de problema complexa ce o afecteaza.

La nivelul ecosistemului forestier exista o regenerare artificiala de productie inferioara, sub forma de arboret relativ echien, cu varste de cca. 40-45 de ani si avand compozitia - 60% stejari, 20% frasin, 10% carpen, 10% plopi tremuratori. Acest proces pericliteaza prin sufocare, sub impactul lipsei luminii, supravietuirea stejarilor multiseculari ramasi.

Arboretul cu Chiparos de California (Chamaecyparis Lawsoniana ) Sangiorgiu de Padure

Prin contractul de custodie incheiat in data de 22.07.2004, intre reprezentantul teritorial al M.M.G.A. - A.P.M. Mures si Directia Silvica Mures, aria protejata a fost luata in custodie cu o suprafata totala de 5,8 ha ha, localitatea Roua, Fantanele. Custodele a elaborat planul de management al rezervatiei, acesta primind Avizul Academiei Romane in anul 2006. In prezent planul se afla in analiza Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile.

Padurea in care se gaseste Chiparosul de California (Chamaecyparis lawsoniana) se gaseste in etajul forestier al fagetelor de dealuri si este o padure artificiala de productie mijlocie cu tip de flora Asperula - Asarus. Prezinta interes stiintific forestier fiind si rezervatie de seminte.

Chiparosul depaseste varsta de 75 de ani si se gaseste in amestec cu fagul provenit din regenerari naturale (60 de ani, respectiv 30 de ani) si carpen. Proportia chiparosului este de 60%, iar arboretul este relativ plurien.

Aria protejata este intr-o stare favorabila de conservare cu mentiunea ca valoarea naturala este redusapentru acest arboret artificial, de interes forestier.

Rezervatia de stejar pufos - Sighisoara

Prin contractul de custodie incheiat in data de 22.07.2004, intre reprezentantul teritorial al M.M.G.A. - A.P.M. Mures si Directia Silvica Mures, aria protejata a fost luata in custodie cu o suprafata totala de 15,0 ha, localitatea Dealul Ciuhii, U.P. VII, Sighisoara.

Custodele a elaborat planul de management al rezervatiei, acesta primind Avizul Academiei Romane in anul 2006. In prezent planul se afla in analiza Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile.

Sunt paduri naturale fundamentale situate in conditii extreme de vegetatie cu pante repezi, expuse insolatiei. Sunt arborete echiene cu densitati 0,6 - 0,7. Compozitia padurilor este de 6Go3StP1Dt reprezentand lastarisuri de generatia a II-a. Varsta variaza intre 90 - 110 de ani, diametrele medii sunt cuprinse intre 22 - 26 cm si inaltimi medii cuprinse intre 12 - 15 m, arbori rau conformati.

Pentru viitoarea reamenajare se propune separarea unitatii amenajistice in doua unitati distincte, separand portiunea cu fag-gorun situate pe pante mai reduse, astfel ca obiectul protejarii sa se concretizeze in arboretul bine delimitat compus in principal din stejar pufos. Aria protejata este intr-o stare de favorabila de conservare.

Rezervatia de bujori Zau de Cimpie

Consiliul local Zau de Cimpie, a solicitat acordarea in custodie a ariei protejate, si in sedinta Comisiei de evaluare si atestare din 09.07.2007 i s-a acordat in unanimitate custodia.

Rezervatia se intinde pe teritoriul comunei Zau de Campie, in Podisul Transilvaniei. Este una din cele mai vechi rezervatii naturale de pe teritoriul judetului, Mures, fiind declarat in 1950 prin Legea nr. 237.

Faneata xeromezofila, formata din 2 parcele predominand formele xeromezofile si mezofite, micro- mezoterme si moderat termofile. Au fost identificate 359 de specii de plante cuprinse in 43 ordine, 63 familii si 216 genuri. Specia protejata Bujorul de stepa (Paeonia tenuifolia) are perioada de inflorire inceputul lunii mai si vegeteaza pe una din parcele cu o densitate de aprox. 3 - 10 ex/ m² acoperind cca 50% din suprafata iar pe a doua parcela are o densitate mai redusa de cca 1-3 ex/m² pe cca 10% din suprafata.

Alaturi de aceasta specie mai vegeteaza si Iris humilis, Nepeta ucranica, Paucedanum tauricum si Crambe tataria.

In cadrul ariei protejate exista poteci amenajate fiind interzisa abaterea din spatiul acestora. Starea rezervatiei este buna, populatia de bujori este stabila. Custodele, Primaria Zau de Campie desfasoara o activitate mentionabila, Custodele onorific al rezervatiei, fiind bolnav nu mai poate exercita controlul efectuat de a lungul zecilor de ani.

Rezervatia de Lalele pestrite de la Valenii de Mures

Rezervatia se intinde pe teritoriul comunei Brancovenesti, in zona deluroasa din piemontul Muntilor Calimani. A fost declarata arie protejata prin hotararea Consiliului Judetean nr. 3264/1977 si Legea 5/2000. Teritoriul este administrat de primaria comunei Brancovenesti, custodia ariei protejate nu a fost solicitata inca.

Suprafata rezervatiei este de 4,9 ha, fiind reprezentata de o faneata preponderent mezohigrofila. Predomina speciile mezofile, adaptate la umiditate, speciile higrofite avand o repartitie mai redusa. In zonele insorite exista si elemente xerofite. Au fost identificate 164 specii de plante cuprinse in 34 ordine, 47 familii si 121 genuri. Vegetatia hidrofila apartine asociatiei Junco Molinetum, in care speciile dominante sunt: Agrostis stolonifera, Carex fuscus, Carex lasiocarpa, Carex brizoides, Juncus effusus, Cardamine pratensis, Poa pratensis, Ranunculus repens, Caltha palustris, Lychnis flos-cuculi, Festuca rubra. In ambianta cenotica a acestor specii creste si se dezvolta in conditii optime Narcisus stelaris. Perioada de inflorire a acesteia este luna aprilie-mai cu un numar de exemplare pe m² in aceasta statiune care variaza intre 2 si 10, avand o medie generala de 6 ex/m². Este recomandata eliminarea pasunatului cu oi din aceasta zona, mai ales in lunile de primavara (martie-mai), dat fiind faptul ca oile contribuie la tasarea solului umed, distrugand bulbii.

Rezervatia naturala Lacul Faragau

Rezervatia se intinde pe teritoriul comunei Faragau, fiind parte a salbei de lacuri administrate de S.C. Piscicola S.A. Zau de Campie. Impreuna cu salba de lacuri, face parte din situl Natura 2000 Lacurile Faragau - Glodeni cod ROSCI0100, cu suprafata de 235 ha. Urmare a noului statut de conservare, administratorul sau viitorul custode al ariei protejate va respecta recomandarile Academiei Romane privind interdictiile de pescuit in perioada de cuibarire de pe malurile apropiate de colonia de starc de noapte (Nyctocorax nycticorax).

Zona este afectata de deseurile lasate de pescari pe malul apei, desi au fost amplasate cosuri de gunoi pentru strangerea acestora.

Pe versantul ce margineste unitatea lacustra se intinde o faneata xerofila cu numeroase specii rare stepice ca: Ajuga laxmanni, Linum flavum, Salvia nutans. Se recomanda gestionarea mai atenta a deseurilor in zona din jurul ariei protejate. In prezent aria protejata este administrata relativ bine din punct de vedere al conservarii ariei.

Rezervatia naturala Padurea Sabed

Padurea Sabed cu o suprafata de 59,3 ha este o rezervatie mixta forestiera si ornitologica care se intinde pe un versant cu plantari de testare pentru diferite specii de arbori. Plantarile s-au efectuat la sfarsitul secolului XIX cuprinzand si diferite specii exotice.

Dupa cca. un secol de existenta se observa o evolutie favorabila a vegetatiei forestiere, speciile autohtone eliminand treptat speciile exotice, succesiunea continuand spre tipul natural de padure stejereto-gorunet de productivitate mijlocie, bine structurat si etajat, cu un etaj de arbusti bine dezvoltat.

De asemenea, rezervatia are ca scop si ocrotirea speciilor de pasari rapitoare diurne si nocturne, care cuibaresc in acest spatiu. In ultimul an s-a remarcat reaparitia unor specii de pasari rapitoare disparute in cursul anilor precedenti ca urmare a deranjarii lor de catre activitatile antropice desfasurate in interiorul ariei protejate (exploatarile forestiere si vanatoarea).

In prezent aria protejata se afla intr-o stare favorabila de conservare. Prin contractul de custodie incheiat in 2004, A.P.M. Mures si Directia silvica Mures, aria protejata a fost luata in custodie. Custodele a elaborat planul de management al rezervatiei, acesta primind Avizul Academiei Romane in anul 2006.

Tabelul 2.5. Ariile protejate care au custode

Arii protejate de interes comunitar - Reteaua Natura 2000

In conformitate cu O.M. nr. 776 din 2007, pentru toate proiectele si programele planificate in situri Natura 2000 se solicita raport de mediu, respectiv raport de evaluare a impactului asupra mediului cu evidentierea speciilor si/sau tipurilor de habitate de interes comunitar pentru a caror conservare s-a declarat situl respectiv si propuneri de masuri de reducere a impactului asupra acestora, masuri de conservare si/sau masuri compensatorii, dupa caz.

A. Situri de Importanta Comunitara

Prin O.M. nr. 776 din 2007 s-au declarat siturile de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania. In judetul Mures acestea sunt:

1. ROSCI0019 Calimani - Gurghiu

Suprafata: 136.657 ha.

Procentul de acoperire pe localitati in judetul Mures: Chiheru de Jos (67%), Deda (38%), Eremitu (19%), Gurghiu (15%), Hodac (1%), Ibanesti (71%), Lunca Bradului (99%), Rastolita (99%), Rusii-Munti (<1%), Sovata (68%), Stanceni (94%), Vatava (25%).

Existenta padurilor naturale compacte pe mari intinderi (peste 100.000 ha) a contribuit la o diversitate biologica remarcabila si reprezentativae pentru muntii vulcanici din Carpati. Avand asezari umane doar in defileul Muresului, arealul nu a fost alterat semnificativ de activitatea antropica si a pastrat diversitatea naturala a habitatelor si a speciilor. In aceasta regiune exista una dintre cele mai importante populatii si centre genetice pentru carnivore din Carpati - urs, lup si ras, respectiv o concentrare semnificativa a speciilor de flora si fauna ocrotite prin legislatia nationala si directivele U.E.

ROSCI0227 Sighisoara - Tarnava Mare

Suprafata: 85 374 ha.

Procentul de acoperire pe localitati in judetul Mures: Albesti (36%), Apold (89%), Danes (71%), Saschiz (98%), Sighisoara (39%), Vanatori (81%).

Este cel mai mare sit din regiunea continentala, unde armonioasa convietuire a comunitatilor umane cu natura, indeosebi din trecut, a comunitatilor sasesti, a dus la conservarea unei diversitati biologice remarcabile.

Importanta europeana este deosebita, deoarece aici exista ultimele suprafete semnificative de pajisti naturale, cu procese ecologice nealterate.

Procentul habitatelor de interes european depaseste 70%. Sunt identificate aici 19 habitate, din care 7 de importanta deosebita (Directiva Habitate). Se conserva 18 specii de pasari, 5 specii de mamifere, 2 specii de reptile, 3 specii de pesti , 12 specii de nevertebrate si 7 specii de plante sunt de interes comunitar (Directiva Habitate).

Utilizarea traditionala a terenurilor a pastrat o diversitate biologica ridicata. Aria este de importanta internationala, avand in vedere ca reprezinta probabil una din ultimele pajisti de mare intindere in Europa care sunt perfect functionabile din punct de vedere ecologic. Managementul traditional a stabilit un echilibru intre activitatile umane si natura, acesta ramanand neschimbata din evul mediu.

3. ROSCI0040 Coasta Lunii

Suprafata: 830 ha

Procentul de acoperire pe localitati in judetul Mures: Chetani (3%).

In acest areal in urma investigatiilor efectuate de catre membrii Societatii Lepidopterologice Romane au fost identificate 739 de specii de fluturi dintre care o specie este noua pentru stiinta, una noua pentru Europa, 14 noi pentru fauna Romaniei si multe noi pentru fauna Transilvaniei. S-au identificat peste 160 de specii de plante. Pentru numeroase specii stepice, habitatele cu caracter stepic din Campia Transilvaniei reprezinta extremitatea vestica a arealului de raspandire.

4. ROSCI0051 Cusma

Suprafata: 44.636 ha

Procentul de acoperire pe localitati in judetul Mures: Rastolita (<1%), Vatava (<1%).

Situl are limta cu judetul Mures.

5. ROSCI0079 Fanatele de pe Dealul Corhan - Sabed

Suprafata: 515 ha

Procentul de acoperire pe localitati in judetul Mures: Ceausu de Campie (6%), Sincai (<1%).

6. ROSCI0100 Lacurile Faragau - Glodeni

Suprafata: 235 ha

Procentul de acoperire pe localitati in judetul Mures: Faragau (1%), Glodeni (3%), Voivodeni (2%)

Zona este de interes consevativ datorita bunei reprezentativitati atat sub aspect calitativ cat si cantitativ a habitatului si speciilor de flora si fauna specifice ecosistemului de tipul baltilor de campie si ocrotite prin legea nationala si Directivele U.E

7. ROSCI0154 Padurea Glodeni

Suprafata: 1.191 ha

Procentul de acoperire pe localitati in judetul Mures: Ceausu de Campie (1%), Glodeni (18%), Santana de Mures (1%).

Paduri reprezentative si relativ bine conservate de gorun si stejar pedunculat cu Acer tataricum, candva larg raspandite in Podisul Transilvaniei. In padurile din acest perimetru s-a pastrat o biodiversitate relativ ridicata atat in privinta florei cat si a faunei de nevertebrate.

8. ROSCI0186 Padurile de Stejar Pufos de pe Tarnava Mare

Suprafata: 248 ha

Procentul de acoperire pe localitati in judetul Mures: Balauseri (<1%), Danes (1%), Nades (<1%), Sighisoara (<1%).

Situl cuprinde un mozaic de structuri in ceea ce priveste habitatul 91H0: arborete pure de stejar pufos, raristi de stejar pufos, ochiuri stepice si zone de tranzitie de la stejarete termofile spre arborete cu specii mezofile. Situl se remarca si prin capacitatea de regenerare a speciei arborescente edificatoare concretizata prin existenta tineretului provenit din samanta, drajoni si lastari.

ROSCI0210 Rapa Lechinta

Suprafata: 233 ha

Procentul de acoperire pe localitati in judetul Mures: Iernut (2%)

Mozaic de pajisti stepice ponto - panonice de colilie si de Festuca valesiaca formate pe soluri scheletice si slab saraturoase,

B. Arii de Protectie Speciala Avifaunistica

Prin Hotararea de Guvern nr. 1284 / 2007 s-au declarat ariile de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice Natura 2000 in Romania. In judetul Mures acestea sunt:

1. ROSPA0028 Dealurile Tarnavelor - Valea Nirajului

Suprafata: 85 217.2 ha

Procentul de acoperire pe localitati in judetul Mures: Acatari (67%), Albesti (4%), Balauseri (16%), Beica de Jos (2%), Bereni (>99%), Chibed (66%), Chiheru de Jos (2%), Coroisamartin (1%), Craciunesti (48%), Danes (4%), Eremitu (50%), Ernei (<1%), Fantanele (89%), Galesti (57%), Gheorghe Doja (7%), Ghindari (91%), Gornesti (<1%), Hodosa (81%), Magherani (>99%), Miercurea Nirajului (45%), Nades (74%), Neaua (>99%), Pasareni (45%), Sangeorgiu de Padure (78%), Sarateni (54%), Sighisoara (12%), Sovata (7%), Suplac (<1%), Vargata (75%), Vetca (78%)

Situl este important pentru ca el constituie habitatul principal pentru un numar insemnat de specii de pasari de importanta comunitara.

2. ROSPA0030 Defileul Muresului Superior

Suprafata: 9.514 ha, se suprapune cu limitele Parcului natural Defileul Muresului. Procentul de acoperire pe localitati in judetul Mures: Deda (3%), Lunca Bradului (12%), Rastolita (14%), Stanceni (14%). Aria propusa consta din padurile batrane de amestec fag-molid-brad, respectiv fag si molid pur, care alcatuiesc o structura compacta si putin deranjata. Ca atare ele adapostesc populatii semnificative de pasari, reprezentative pentru acest tip de habitat.

3. ROSPA0033 Depresiunea si Muntii Giurgeului

Suprafata: 58 176.7 ha, majoritatea in judetul Harghita. In judetul Mures intra in zona Lapusna, valea Secuieu, Seaca.

Procentul de acoperire pe localitati in judetul Mures: Chiheru de Jos (21%), Ibanesti  (27%), Sovata (20%). Situl cuprinde si zona montana cu paduri din bazinul Muresului, valea Gurghiului, cca 10.000 ha. Zona este bine conservata, turismul fiind redus. Include rezervatiile naturale de interes national Seaca si Molidul de rezonanta Lapusna.

4. ROSPA0041 Elesteele Iernut - Cipau

Suprafata: 454.4 ha

Procentul de acoperire pe localitati in judetul Mures: Iernut (4%)

Sunt elestee create prin indiguire, alimentare cu apa initial s-a facut prin pompare din raul Mures, aflat in apropiere. In ultima perioada precipitatiile sunt cele care ridica nivelul apei periodic, mai ales la elesteul Iernut. Elesteele au fost create in anul 1975 la Iernut (2 elestee cu suprafata de 108 ha) si in anul 1983 la Cipau (4 elestee cu suprafata de 57 ha).

5. ROSPA0050 Iazurile Mihesu de Campie - Taureni

Suprafata: 1 208.9 ha

Procentul de acoperire pe localitati in judetul Mures: Mihaesu de Campie (9%), Pogaceaua (3%), Sanger (2%), Saulia (4%), Taureni (9%), Zau de Campie (4%). Situl este alcatuit din iazuri piscicole situate pe valea Paraul de Campie, in Campia Transilvaniei.

Ferma Zau a fost infiintata printre primele iazuri in anii 50` si are 380 ha luciu de apa, in 4 iazuri si 3 elestee. Au vegetatie acvatica cu stuf pe margini elesteele Mihes si Razoare, iar unele Bujor 1 si 2 nu au deloc. Ferma Taureni a fost creata in 1978, si este alcatuita din 5 iazuri, ce acumuleaza in total 280 ha. La elesteele Taureni toate iazurile au vegetatie acvatica cu stuf, si chiar vegetatie lemnoasa cu salcii, dezvoltata pe margini. Au dezavantajul ca sunt situate in apropiere de localitatile din campie si presiunea antropica este semnificativa asupra faunei ornitologice.

6. ROSPA0099 Podisul Hartibaciului

Suprafata: 246 357.1 ha

Procentul de acoperire pe localitati in judetul Mures: Albesti (34%), Apold (100%), Danes (74%), Saschiz (52%), Sighisoara (33%), Vanatori (15%).

Astfel, sunt prezente habitatele acvatice (zone umede permanente si temporare), habitatele de padure, precum si cele de zone deschise. Pe o sectiune transversala a unei vai, pornind de la plafonul vaii exista zone inundabile cu stufarisuri pure (Phragmitetum communis) sau in amestec cu arbusti si arbori, apoi versantii de deal cu fanate si pajisti impadurite, iar in partea superioara a dealurilor si pe coama acestora sunt situate padurile.

Disfunctionalitati si impacte in ariile  protejate

Principalele disfunctionalitati sesizate au fost urmatoarele:

Exploatarea padurilor in loturile retrocedate, dupa amenajamente sumare, care nu respecta normele silvice privind gospodaria durabila a padurilor;

Depasirea capacitatii de exploatare a padurilor in Parcul National Calimani pe raza judetului Mures, pe versantul sudic al muntilor Calimani;

Exploatarile de balast din albia raului Mures, care afecteaza ecosistemul acvatic;

Braconajul la pesti pe raul Mures cu diferite metode, in Defileul Muresului cu curent electric de la linia de cale ferata;

Extinderea necontrolata a intravilanelor localitatilor cu distrugerea habitatelor din jurul localitatilor;

Sport si agrement cu vehicule motorizate in spatii neamenajate, in paduri, mai ales in zonele limitrofe oraselor;

Traseul autostrazii "Oradea - Brasov", pe cei 20 km din interiorul sitului Natura 2000 pe ruta Danes-Bradeni;

Proiectul drumului judetean Reghin - Gheorgheni, care ar fragmenta situl Natura 2000 Calimani - Gurghiu.

3. RETEAUA DE LOCALITATI

3.1. Organizarea asezarilor in unitati administrativ-teritoriale

In ciuda unor cereri repetate de reinfiintare a judetelor interbelice (in special in primii ani de dupa Revolutie), organizarea din 1968 a ramas in vigoare. Singurele modificari au fost efectuate la nivel local, prin declararea de noi municipii (Reghin, Tarnaveni), orase (Sarmasu, Ungheni, Miercurea Nirajului, Sangeorgiu de Padure) si comune, precum si schimbarea denumirii unor localitati.

Astfel, prima modificare de statut a vizat orasul Reghin, care a fost declarat municipiu prin Legea 104/1994, publicata in Monitorul Oficial nr. 328 din 28 noiembrie 1994. Patru ani mai tarziu a fost randul orasului Tarnaveni sa devina municipiu, prin Legea 205/1998, publicata in M.O. nr. 429 din 12 noiembrie 1998.

Prin Legea nr. 35/1996, publicata in M.O. nr. 102 din 20 mai 1996, au fost schimbate si denumirile unor sate si comune din intreaga tara. Consideram ca aceasta actiune trebuia sa aiba o amploare mult mai mare si sa impuna revenirea la denumirile traditionale ale tuturor satelor. In teritoriul studiat, singurele sate ale caror nume au fost modificate cu aceasta ocazie au fost Chimitelnic (care a revenit la denumirea de Cipaieni) si Singer (care de fapt si-a schimbat doar ortografia, devenind Sanger).

In 1998, odata cu crearea regiunilor de dezvoltare (Carta Verde a dezvoltarii regionale in Romania, 1998), judetul Mures a fost integrat Regiunii de Dezvoltare VII - Centru, cu sediul Agentiei de Dezvoltare Regionala la Alba Iulia. Regiunile de dezvoltare au fost legiferate prin Legea nr. 151/1998 privnd dezvoltarea regionala in Romania, ulterior modificata prin Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala, publicata in M.O. nr. 577 din 29 iunie 2004 si rectificata in M.O. nr. 615 din 7 iulie 2004 (M. Preda, 2005).

Acestea au fost singurele modificari in organizarea administrativa din teritoriul studiat pana la aparitia Legii nr. 351/2001, respectiv Sectiunea IV din P.A.T.N. - reteaua de localitati, publicata in M.O. nr. 408 din 24 iulie 2001.

Aceasta ierarhizeaza localitatile tarii in sase ranguri: rangul 0 (Bucuresti), rangul 1 (11 municipii de importanta nationala si europeana, in fapt toate municipiile cu peste 200 000 de locuitori), rangul 2 (toate celelalte municipii), rangul 3 (toate orasele care nu au statut de municipiu), rangul 4 (satele resedinta de comuna) si rangul 5 (toate celelalte sate). Aceasta ierarhizare este discutabila, punand pe acelasi nivel municipii resedinta de judet precum Targu Mures, Arad, Sibiu, Pitesti, cu municipii precum Brad, Gherla, Adjud, etc. Daca intr-adevar legiuitorul dorea sa diferentieze municipiile intre ele, aceasta se putea face pe criterii administrative (resedinte de judet sau nu), sau sa instituie un prag demografic mai scazut, la 100 000 de locuitori.

Aceasta lege este deosebit de importanta intrucat precizeaza in ce conditii o localitate poate trece de la un rang la altul. In anexele legii sunt prevazute o serie de conditii care trebuie indeplinite, cea mai importanta fiind cea legata de numarul de locuitori: minim 1500 pentru o comuna, minim 5000 pentru un oras si minim 25000 pentru un municipiu. In prezent, ca urmare a modificarilor aduse la aceasta lege, pragurile au fost "suprainaltate" la 10000 de locuitori pentru un oras, si 40000 de locuitori pentru municipiu. Prin articolul 3 al legii, se mai prevede consultarea populatiei prin referendum ca si conditie suplimentara. In articolul 4, legea precizeaza ca in zonele lipsite de orase pe o raza de 25-30 km, Guvernul si autoritatile publice locale trebuie sa intervina, respectiv sa aloce resurse in vederea modernizarii unor localitati rurale cu posibilitati de a fi declarate orase (J. Benedek, 2004). Totusi, dupa cum remarca si J. Benedek (op. cit.), si aici sunt mici scapari, prin necorelarea factorului distanta cu cel privind importanta orasului din apropiere. De asemenea, legea defineste o categorie aparte de comune, care au avut scaderi ale numarului de locuitori de peste 30%, respectiv peste 50% in ultimele decenii (intre 1966 si 1998). Acestea ar urma, la randul lor, sa fie sprijinite de Guvern si autoritatile locale. Ca si alte prevederi, pana acum si aceasta a ramas doar la nivelul unui deziderat.

In fine, articolul 7 prevede posibilitatea infiintarii unor zone metropolitane, pentru orasele de rangul 0 si 1.

Dupa aparitia acestei legi, in anii urmatori, 2003, 2004 si 2005, o serie de localitati isi schimba statutul, urcand pe scara ierarhica: unele comune devin orase, iar unele sate - comune.

Paradoxal, prima modificare administrativa din judetul Mures, dupa aparitia acestei legi, a vizat insa altceva: trecerea satului Custelnic din comuna Ganesti in subordinea municipiului Tarnaveni, ca localitate componenta a acestuia. Aceasta modificare de limita administrativa s-a realizat prin Legea 25 din 10 ianuarie 2002.

In anul 2003, localitatile Miercurea Nirajului, Sarmasu si Sangeorgiu de Padure, in aceasta ordine, primesc statutul de oras. Astfel, Miercurea Nirajului devine oras prin Legea nr. 263/2003, publicata in M.O. nr. 434 din 19 iunie 2003; Sarmasu prin Legea 382/2003, publicata in M.O. nr. 696 din 6 octombrie 2003 iar Sangeorgiu de Padure prin Legea 409/2003, publicata in M.O. 740 din 22 octombrie 2003.

In acelasi an se mareste si numarul comunelor, prin desprinderea satului Chibed de comuna Ghindari. Noua comuna Chibed, cu un singur sat, a fost infiintata ca atare prin Legea 338/2003, publicata in M.O. nr. 523 din 21 iulie 2003.

In anul urmator, 2004, se incheie procesul de statuare de noi orase, prin trecerea in randul acestora a comunei Ungheni, devenita oras prin Legea nr. 45/2004, publicata in M.O. nr. 245 din 19 martie 2004.

In schimb, se accelereaza procesul de infiintare de noi comune, de regula cu un singur sat apartinator. Astfel, prin Legea nr. 84/2004 se infiinteaza comunele Sarateni (desprinsa din orasul Sovata) si Corunca (desprinsa din comuna Livezeni), ambele incluzand doar satul resedinta. O exceptie pare sa fie comuna Bereni, infiintata prin Legea nr. 135/2004, si desprinsa din comuna Magherani. Noua comuna include satele Bereni, Bara, Candu, Drojdii, Eremieni, Maia si Marculeni, in vreme ce comuna Magherani ramane doar cu satele Magherani, Silea Nirajului si Torba. In fine, prin Legea 140/2004, se infiinteaza si comuna Madaras, cu un singur sat (Madaras), desprinsa din comuna Band.

Tot in 2004 debuteaza si actiunea laudabila de reinfiintare a unor sate, desfiintate "pe hartie" in perioada comunista, prin comasarea cu alte sate din imediata apropiere. Astfel, prin Legea 136/2004 este reinfiintat satul Sinvasii prin reorganizarea satului Galesti, din comuna Galesti.

In anul 2006, in acelasi spirit, este reinfiintat satul Seuca, prin reorganizarea satului Ganesti, cu care acesta fusese "contopit" in mod fortat. Astfel, creste numarul satelor din comuna Ganesti, prin Legea 361 / 21 septembrie 2006.

In aceeasi zi este aprobata si Legea 362/2006, prin care se reinfiinteaza satele Ciba, Foi si Nicolesti, anterior comasate cu satul Craciunesti (comuna Craciunesti).

Prin Legea 100 din 19 aprilie 2007, pentru modificarea si completarea Legii 351/2001, respectiv a Sectiunii a IV-a din PATN, "Reteaua de Localitati", se revine asupra pragurilor stabilite initial, si se impun noi indicatori minimali, si anume 10000 de locuitori pentru oras, si 40000 pentru municipiu. Prin impunerea unor praguri cu dimensiuni demografice exagerate, s-a cautat stoparea fenomenului de declarare de noi orase si noi municipii, la nivel national. Raman insa deschise pe mai departe posibilitatile de infiintare de noi comune si sate.

In prezent, judetul Mures cuprinde 4 municipii, 7 orase si 91 de comune, care includ un total de 517 localitati. Dintre acestea, 11 sunt localitati urbane si 506 localitati rurale, din care 54 sate apartinatoare sau localitati componente ale oraselor si municipiilor, 91 de sate resedinta de comuna si 361 de sate neresedinta.

3.2. Tipologia functionala a asezarilor

Clasificarea asezarilor dupa dimensiunea demografica

In Romania, principala modalitate de ierarhizare a asezarilor umane, in general, si urbane, in special, a avut la baza la criteriul cel mai la indemana, si anume cel demografic, la care s-a adaugat, in unele cazuri, cel administrativ, prin aceasta intelegandu-se fie functia de resedinta de judet, fie rangul de municipiu, oras sau comuna. Prin urmare, cele mai multe ierarhii au avut in vedere relatia "talie - rang", folosind cifrele absolute ale populatiei oraselor pentru a le grupa pe diferite trepte ierarhice (S. Negut, 1997). Cea mai cunoscuta ierarhie de acest gen este cea a lui V. Cucu (1970), care grupeaza:

orase foarte mari (Bucuresti);

orase mari, de peste 100 000 de locuitori, care sunt la randul lor divizate pe trei trepte ierarhice (peste 300 000, intre 200 000 si 300 000, intre 100 000 si 200 000);

orase mijlocii, avand intre 20 000  si 100 000 de locuitori, divizate in mai multe grupe - in functie de pragul de 50 000 de locuitori (mijlocii mari - peste 50 000; mijlocii mici - sub 50 000), respectiv in functie de criteriul administrativ - cele care sunt resedinte de judet, si cele care nu sunt, sau cele care sunt municipii si cele care nu sunt etc.;

orase mici, sub 20 000 de locuitori, la randul lor divizate in functie de pragul de 10 000 de locuitori.

Fara nici o indoiala, cu ocazia fiecarui recensamant, si chiar intre recensaminte, orasele au urcat sau au coborat in aceste ierarhii, in functie de dinamica populatiei rezidente.

In ceea ce priveste asezarile rurale, se deosebesc:

sate foarte mari, cu peste 4000 de locuitori;

sate mari, avand intre 1500 si 4000 de locuitori;

sate mijlocii, cu o populatie intre 500 si 1500 de locuitori;

sate mici, cu mai putin de 500 de locuitori, dar mai mult de 100 de locuitori;

sate foarte mici, cu o populatie mai mica de 100 de locuitori.

Aplicand aceste clasificari la asezarile din judetul Mures, se constata ca mai mult de jumatate din asezarile urbane (7 din 11) sunt orase mici, respectiv 63,6%, si ca majoritatea asezarilor rurale, respectiv 62,7%, se incadreaza, de asemenea, in randul satelor mici si foarte mici. Surprinde in special procentul foarte ridicat (17%) al asezarilor foarte mici, avand mai putin de 100 de locuitori, intre care sase sate (Barlibasoaia, Maldaoci, Dupa Deal, Hodaia, Sandru si Fantana Babii) au fost inregistrate fara populatie (populatie zero) la Recensamantul din 2002.

Revenind la ierarhia asezarilor urbane, sa precizam ca:

exista un oras mare, de peste 100 000 de locuitori - resedinta judetului, Targu Mures, cu aproximativ 150 000 de locuitori, care se distanteaza semnificativ fata de celelalte centre urbane din judet, polarizand o arie mai extinsa decat judetul Mures;

sunt prezente trei orase mijlocii-mici, si anume municipiile Reghin, Sighisoara (ambele avand peste 30 000 de locuitori) si Tarnaveni (peste 25 000 de locuitori);

celelalte sapte centre urbane sunt orase mici, cu o mentiune pentru Ludus care, cu peste 15 000 de locuitori, se detaseaza fata de Iernut, Sovata, Sarmasu, Miercurea Nirajului, Sangeorgiu de Padure si Ungheni, toate cu o populatie inferioara pragului de 10 000 de locuitori.

Prin aparitia noilor orase - Sarmasu, Miercurea Nirajului, Sangeorgiu de Padure si Ungheni - judetul Mures detine o structura urbana mai echilibrata iar repartitia oraselor in teritoriu este mai uniforma. Cu toate acestea, exista inca areale insuficient deservite si situate la o distanta destul de mare de vreun centru urban, precum partea de est a Campiei Transilvaniei, spre limita cu judetul Bistrita-Nasaud, valea Gurghiului si Defileul Muresului.

Totusi, trebuie remarcat gradul de urbanizare deocamdata redus al celor patru noi entitati urbane, si ponderea destul de ridicata a localitatilor componente (satelor apartinatoare) in totalul populatiei acestora. Astfel, ponderea localitatilor rurale din componenta noilor orase atinge aproape 50% in cazul oraselor Sarmasu (48,3%) si Ungheni (45,6%), aproape 35% la Miercurea Nirajului (34,6%), avand o valoare mai scazuta (13,5%) doar la Sangeorgiu de Padure. Din punct de vedere urbanistic, aceste valori reprezinta o amenintare la adresa insusi termenului de "urban", fiind de presupus ca importanta satelor apartinatoare in cadrul unui oras obisnuit este una redusa.

Mai mult decat atat, in cazul oraselor mari si mijlocii, unele localitati componente, ca urmare a unei expansiuni continue a vetrei orasului si a cererii continue de spatii noi pentru construit (cu functii rezidentiale sau industriale), ajung in situatia de a nu mai putea fi diferentiate fizic de vatra orasului, si devin "cartiere" ale acestora. Asa se intampla in special la Targu Mures, unde localitatile componente Remetea si Mureseni mai au acest statut doar din punct de vedere teoretic, caci in practica ele au fost contopite de vatra marelui oras. De altfel, ele si detin o populatie demna de niste cartiere rezidentiale bine dezvoltate. Similar, chiar daca la o scara mai mica, este cazul municipiului Reghin, si al celor doua localitati componente, Apalina si Iernuteni, cazul municipiului Sighisoara si chiar al orasului Ludus.

Din nefericire, in cazul oraselor declarate recent ca atare, gradul de ruralizare este inca unul foarte ridicat, chiar si in localitatea resedinta (considerata localitate urbana), fapt care se poate constata cu usurinta analizand structura gospodariilor, modul de dispunere al acestora in vatra, functiile, predominant agricole, exercitate de aceste orase, etc.

In judetul Mures, predomina asezarile rurale mici si mijlocii, dar exista si un numar redus de asezari foarte mari (5, mai exact 1%), mari (49, adica 9,8%) si un numar ceva mai mare de sate mijlocii (133, respectiv 26,5%).

Asezarile rurale foarte mari sunt, fie localitati componente ale municipiului Targu Mures (Remetea si Mureseni), fie centre ale unor comune din imediata apropiere a acestui oras (Cristesti si Sancraiu de Mures), iar cea de-a cincea este o localitate componenta a municipiului Reghin (Iernuteni). In toate aceste cazuri, functia principala a acestor asezari este una rezidentiala, respectiv asezare de tip "dormitor" pentru o populatie predominant navetista, care isi desfasoara activitatile in orasul invecinat.

Asezarile rurale mari, cu o populatie intre 1500 si 4000 de locuitori, sunt in marea lor majoritate centre de comuna si se localizeaza de regula de-a lungul principalelor axe de polarizare si culoare hidrografice: Culoarul Muresului (Deda, Alunis, Glodeni, Petelea, Santana de Mures, Sanpaul, Bogata etc), Culoarul Tarnavei Mici (Chibed, Fantanele, Ganesti, Adamus, etc), Culoarul Tarnavei Mari (Vanatori, Albesti, Danes, etc), valea Gurghiului (Gurghiu, Ibanesti, Hodac, Solovastru), valea Nirajului (Eremitu, Craciunesti, etc). De asemenea, in aceasta categorie intra si o serie de centre de comuna din partea de vest a Campiei Transilvaniei (Band, Zau de Campie, Saulia, Raciu, Valea Larga, etc). Cele cateva localitati care nu detin functie administrativa sunt fie localitati componente ale unor centre urbane (Apalina, apartinand de Reghin; Gheja, de Ludus), fie sunt foarte aproape de acestea (Nazna, Peris, Dumbravioara, de Targu Mures, Seleus, Boiu, de Sighisoara, Dedrad de Reghin).

Asezarile mijlocii includ majoritatea centrelor de comuna care nu fac parte din categoriile superioare, de obicei localizate pe vaile secundare (ca de exemplu Nades, Acatari, Livezeni, Sanger, Batos), precum si numeroase sate neresedinta, care se situeaza insa pe axele principale, ale Muresului (Bistra Muresului, Valenii de Mures, Vidrasau, Hadareni) si Tarnavei Mici (Agristeu, Deaj, Custelnic, Cornesti), dar si in Campia Transilvaniei (Sarmasel, Saclud, Sabed), Podisul Tarnavelor (Haranglab, Valea Izvoarelor, Tigmandru) sau bazinul Gurghiului (Jabenita, Orsova, Casva).

Marea majoritate a satelor din judetul Mures sunt insa sate mici, cu o populatie sub 500 de locuitori, care inregistreaza in general o dinamica negativa destul de accentuata, in cazul unora fiind pusa sub semnul intrebarii insasi viabilitatea acestor asezari pe termen mediu si lung. Din cele peste 300 de sate cuprinse in aceasta categorie, 85 inregistrau la Recensamantul din 2002 o populatie inferioara cifrei de 100 de locuitori. Acestea sunt cele mai apropiate de fenomenul de disparitie fizica, daca nu se va interveni in timp util pentru revitalizarea lor. Majoritatea acestora fac parte din categoria "hodailor", catune din Campia Transilvaniei, formate prin roirea populatiei din satul-matca in urma reformelor agrare, care au primit statutul de sat imediat dupa al doilea razboi mondial (fiind pentru prima oara repertoriate in Indicatorul localitatilor din R.P.R. din 1954). Din aceasta categorie fac parte sate precum Valea Sanpetrului, Valea Uliesului, Stefanca, Fanatele Socolului, Nima Milaselului, Coasta Grindului, etc. Ele nu au avut niciodata o populatie prea numeroasa si, datorita izolarii lor si a populatiei reduse, nu au beneficiat de dotarile minime unei asezari rurale (scoala, biserica), servind doar ca resedinta (initial temporara, apoi definitiva) a unor familii de agricultori, care au dorit sa fie mai aproape de lotul de pamant aflat in proprietate. Colectivizarea si exodul general spre orase al populatiei rurale in primele decenii ale perioadei comuniste, precum si ridicarea orizontului de expectativa al populatiei (nemultumita de absenta oricaror dotari), au determinat declinul tot mai accentuat al acestor asezari, a caror subzistenta sta sub semnul intrebarii. Astfel de asezari, cu o populatie foarte redusa, se localizeaza si in alte parti ale judetului Mures, in special in Podisul Tarnavelor (Chincius, Jacu, Angofa, Bezidu Nou), dar si pe valea Muresului, in defileu (Andreneasa, Borzia), pe valea Gurghiului (Lapusna), etc.

Situatia cea mai grava se inregistreaza in cazul celor 17 localitati care au mai putin de 10 locuitori, din care sase sate (Barlibasoaia, Maldaoci, Dupa Deal, Hodaia, Sandru si Fantana Babii) au fost inregistrate fara populatie (populatie zero) la Recensamantul din 2002.

Clasificarea asezarilor rurale dupa structura vetrei

Structura vetrei reprezinta expresia cantitativa care indica gradul de concentrare al gospodariilor in vatra (V. Surd, 2002). Totusi, nu exista criterii definitorii stricte pentru delimitarea diverselor tipuri structurale (ibidem).

In general, la nivel national sunt recunoscute trei mari tipuri de sate, in functie de repartitia gospodariilor in vatra: satul adunat, satul rasfirat si satul risipit. Fiecare dintre acestea cunoaste si anumite subcategorii.

In judetul Mures, asezarile rurale apartin tuturor tipurilor descrise mai sus, dar in ponderi diferite.

Astfel, satele cu structura adunata sunt caracteristice pentru principalele axe hidrografice si de polarizare - Culoarul Muresului, Culoarul Tarnavei Mici, Culoarul Tarnavei Mari, valea Nirajului, valea Gurghiului. Sunt prezente inclusiv satele compacte (varianta a satului adunat), cu gospodariile lipite una de alta, in partea de sud a judetului, in apropiere de Sighisoara (de exemplu: Saschiz, Saes, Apold, Cloasterf, etc). Aceasta structura este caracteristica de altfel satelor sasesti in general, si in cadrul judetelor invecinate (Sibiu, Brasov).

O structura adunata (aglomerata, dar nu compacta, deci cu un grad mai redus de concentrare) , caracterizeaza numeroase sate din Culoarul Muresului (Glodeni, Cristesti, Cuci, etc), Culoarul Tarnavei Mici (Fantanele, Balauseri, Adamus, etc), valea Nirajului, in special pe cursul inferior (Acatari, Pasareni, etc).

Structura rasfirata, cu gospodarii despartite prin mici spatii agricole, si insirate de-a lungul retelei de drumuri de acces, caracterizeaza satele din apropierea muntelui (Bistra Muresului, Toaca, Idicel-Padure, Cacuciu, Chiheru de Sus), dar si in Dealurile Reghinului (Logig, Socolu de Campie, Frunzeni). O varianta a satului rasfirat este satul liniar, cu casele insirate de-a lungul drumului sau a unui curs de apa. Desi aceasta structura nu este neaparat specifica Transilvaniei, in general, si judetului Mures, in particular, totusi trebuie remarcata prezenta unor sate liniare (Beica de Sus, Isla, Tofalau, Gruisor, Roua), in special in aria premontana, a dealurilor inalte, unde vatra acestor sate (in general mici) nu a putut sa se dezvolte, din cauza barierelor de ordin fizico-geografic, decat in lungul vaii si a drumului.

In multe cazuri, satele cu structura rasfirata au dimensiuni reduse, si detin intinse suprafete de pasuni, fanete si livezi, care se interpun intre gospodarii.

O structura risipita (dispersata, imprastiata), cu gospodarii foarte distantate intre ele, sau formand mici "nuclee", separate intre ele de terenuri agricole intinse, uneori chiar palcuri de padure, se intalneste, pe de o parte, in Carpati, si pe de alta parte, tipic pentru judetul Mures, in Campia Transilvaniei. Cele cateva sate carpatice care corespund tipului de sat risipit se localizeaza in bazinul Gurghiului (Lapusna, Bradatelu, Ibanesti-Padure, Dubistea de Padure, Orsova-Padure, Zimti, etc).

Satele cu gospodarii risipite din Campia Transilvaniei sunt denumite generic "hodai". Ele sunt formate, de cele mai multe ori, din doar cateva gospodarii, fiind asadar sate mici (sau foarte mici). In aceasta categorie sunt incluse peste 100 de asezari din judetul Mures, precum Coasta Mare, Parau Crucii, Hagau, Nima Raciului, Ghidasteu, Pripoare, Leorinta, Bujor-Hodaie.

In unele situatii, se constata asocierea gospodariilor acestor sate in mici grupuri de case, in primul rand in vederea valorificarii in comun a unor resurse (in special apa), sau ca urmare a multiplicarii gospodariilor, rezultat al intemeierii de noi gospodarii de generatiile mai tinere, in apropierea casei parintesti.

Clasificarea asezarilor rurale dupa textura

Textura (modalitatea de dispunere a retelei stradale) nu are, in mod obisnuit, regularitate geometrica. Acest fapt este explicabil, in primul rand, prin vechimea mare a majoritatii asezarilor, care mosetenesc reteaua stradala din perioada medievala (cand nu exista o planificare riguroasa a texturii satelor), si, in al doilea rand, prin relieful colinar sau montan predominant, si care nu a permis geometrizarea retelei stradale.

Totusi, in cazuri speciale, se poate vorbi de o textura geometrizata, mai precis liniara, precum in cazul satelor amintite mai sus, cu o structura liniara (Beica de Sus, Isla, Tofalau, Gruisor, Roua). Predomina insa localitatile cu o textura neregulata, complexa, intortocheata, tendintele de geometrizare fiind specifice asezarilor situate pe principalele vai, si care au o forma relativ regulata, determinata de profilul transversal al vaii. Astfel, in Culoarul Muresului, localitati precum Chetani, Seulia de Mures, Sfantu Gheorghe, prezinta o textura cvasi-regulata, cu strazi paralele si perpendiculare, in cea mai mare parte.

Clasificarea asezarilor dupa activitatile economice

In raport cu repartizarea locurilor de munca in cele trei sectoare economice, primar, secundar si tertiar, se constata ca majoritatea asezarilor rurale din judetul Mures au o functie predominant agricola, in vreme ce asezarile urbane au functii complexe.

In analiza detaliata a tipologiei functionale a asezarilor, trebuie sa se aiba in vedere faptul ca, in marea majoritate a situatiilor, datele privind populatia ocupata in agricultura (si in sectorul primar, in general) sunt subdimensionate in raport cu realitatea faptica. Numarul de salariati sau de persoane angajate (cu carte de munca) in agricultura reprezinta o pondere foarte redusa, de cele mai multe ori, din populatia care este cu adevarat implicata in acest domeniu. Astfel, in majoritatea cazurilor, in mediul rural, oamenii lucreaza pamantul sau cresc animale fara ca situatia lor economica sa fie oficializata in vreun fel, si prin urmare multe persoane ocupate in agricultura nu apar in statistici.

Din acest motiv, cifrele pe care se bazeaza aceasta analiza trebuie considerate doar ca simple repere, fiind corecte din punct de vedere al ordinului de marime si al ierarhizarii localitatilor, dar nu neaparat si ca cifre absolute. Si din acest motiv, am considerat ca localitatile cu functii predominant agricole se pot imparti in doua categorii: cele unde ponderea populatiei ocupate in sectorul primar depaseste 50%, si unde functia agricola este foarte importanta, si cele care au o pondere a populatiei ocupate in sectorul primar intre 30 si 50%, unde functia agricola este cea mai importanta, dar acesteia i se adauga si alte functii, secundare.

Astfel, conform datelor de la Recensamantul din 2002, 19 comune (20% din totalul de 97 de UAT la momentul respectiv) aveau o pondere de peste 50% a populatiei ocupate in agricultura. In marea lor majoritate, aceste comune se situeaza in Campia Transilvaniei (Sanpetru de Campie 73,3%, Lunca 71,6%, Craiesti 70,95%, apoi, cu ponderi sub 70%, Mihesu de Campie, Sanger, Papiu Ilarian, Band, Saulia, Pogaceaua, Valea Larga, Cozma, Taureni, Sincai), principala regiune agricola a judetului Mures. Alte cateva comune sunt insa situate in Subcarpatii Transilvaneni, la contactul cu Carpatii Orientali: Hodosa 76,3%, Magherani, Chiheru de Jos, Hodac, Vatava, in aceste situatii ponderea mai ridicata a populatiei ocupate in sectorul primar putand fi explicata prin dezvoltarea sectorului de crestere a animalelor, a pomiculturii, silviculturii, vanatorii si pescuitului. O singura comuna, Saschiz, care depaseste cu putin pragul de 50% (51,5%), este localizata in Podisul Tarnavelor.

Cea de-a doua categorie, care include acele comune cu ponderi ale populatiei ocupate in sectorul primar intre 30 si 50%, este mai numeroasa, incluzand 25 de comune (25,7% din totalul de UAT). Si in acest caz, multe dintre acestea sunt situate in Campia Transilvaniei, principala arie cu culturi agricole din judet: Raciu, Bala, Faragau, Grebenisu de Campie, Iclanzel, Zau de Campie. Cu toate acestea, comunele din aceasta categorie au o localizare mai diversa, fiind reprezentate, practic, toate unitatile geografice din judet. Astfel, localitati cu ponderi ridicate ale populatiei ocupate in sectorul primar se regasesc, din nou, in Subcarpatii Transilvaneni si la contactul cu Carpatii Orientali: Gurghiu, Ibanesti, Ghindari, Batos; de-a lungul Culoarului Muresului, la Voivodeni, Chetani, Brancovenesti; in Podisul Tarnavelor, la Apold, Vetca, Viisoara, Bichis, Atintis, Cucerdea, Bahnea, de-a lungul vaii Nirajului, la Pasareni, Gheorghe Doja, Craciunesti.

Despre majoritatea celorlalte asezari rurale se poate afirma ca au functii mixte, agrar-industriale. Cu toate acestea, ponderea destul de ridicata a populatiei ocupate in alte sectoare de activitate se poate explica, cel putin in cazul anumitor comune, prin proximitatea unei asezari urbane, care atrage populatia activa din mediul rural. Acest fapt este evident in cazul comunelor din vecinatatea municipiului Targu Mures (Santana de Mures, Sangeorgiu de Mures, Cristesti, Acatari, Ernei, Sancraiu de Mures, Sanpaul, Livezeni), a celor din apropierea municipiului Sighisoara (Albesti, Vanatori, Danes), a celor din aria de atractie a municipiului Reghin (Solovastru, Petelea, Ideciu de Jos, Suseni), din apropierea municipiului Tarnaveni (Adamus, Cristesti, Ganesti, Mica). In cazul acestor comune fenomenul navetismului este inca foarte important, o parte a locuitorilor continua sa faca naveta spre orase, iar in anumite situatii au luat fiinta anumite unitati industriale chiar pe teritoriul acestor comune, astfel incat functia industriala a acestora se contureaza mai explicit. O buna parte din aceste localitati pot fi considerate insa ca "asezari-dormitor", avand o pondere insemnata a populatiei care lucreaza in centrele urbane din apropiere.

In afara comunelor situate in zona periurbana a oraselor, functii mixte mai indeplinesc si o serie de comune localizate in special in aria montana, la contactul cu muntele, sau de-a lungul Culoarului Muresului. Astfel, ca urmare a dezvoltarii industriei de prelucrare a lemnului si a celei extractive, comunele din Defileul Muresului (Deda, Stanceni, Lunca Bradului, Rastolita) au functii mixte, agrar-industriale sau pastoral-forestiere-industriale. In mod similar, se pot aminti comune precum Eremitu, Rusii-Munti, Alunis, sau altele, situate mai in aval pe Culoarul Muresului, precum Ogra, Cuci, sau in Podisul Tarnavelor: Zagar, Nades, Suplac.

Orasele au functii complexe, dar toate detin functii neagricole semnificative, fie industriale, fie de servicii, fie ambele. Municipiul Targu Mures se detaseaza net prin functiile sale diverse, complexe, ca centru administrativ, cultural, industrial si de servicii (financiar, comercial, etc) al intregului judet. Dintre celelalte centre urbane, se evidentiaza municipiul Sighisoara care, alaturi de functia industriala, dezvoltata cu precadere in perioada comunista, detine si o functie importanta de servicii, drept consecinta a functiei sale turistice. Si in cazul celorlalte centre urbane mai vechi, in special Reghin si Ludus, alaturi de functia industriala, se remarca existenta unui tot mai dezvoltat sector tertiar. O situatie mai aparte se inregistreaza in cazul orasului Sovata care, avand si statutul de statiune turistica de interes national, este in mod primordial un oras cu functii tertiare, iar functia industriala joaca un rol secundar. In fine, orasele mai noi au functii mixte, preponderent industriale in cazul celor situate pe Culoarul Muresului (Iernut, Ungheni), si in cazul orasului Sangeorgiu de Padure, si preponderent de servicii in cazul oraselor Sarmasu si Miercurea Nirajului. In special in cazul orasului Sarmasu, dar si a celorlalte, functia agricola ramane una importanta, iar sectorul tertiar este unul important pentru orice localitate urbana. Este insa cert ca, deocamdata, aceste orase sunt inca in prima faza de dezvoltare urbana si isi vor dezvolta cu timpul functiile specific urbane.

3.3. Repartizarea localitatilor in teritoriu in raport cu marile trepte de relief si principalele cai de comunicatie

Repartizarea asezarilor in teritoriu in functie de marile trepte de relief

In judetul Mures, relieful predominant este cel deluros, colinar, principalele unitati de relief fiind Podisul Tarnavelor (inclusiv Culoarul Tarnavei Mici si al Tarnavei Mari), Campia Transilvaniei (care, in ciuda denumirii, este tot o unitate colinara) si Subcarpatii Transilvaneni, la contactul cu Carpatii Orientali. Doar in partea estica sunt prezenti Carpatii, insa putine asezari isi au vatra in aria montana propriu-zisa.

Majoritatea asezarilor din judetul Mures sunt asadar localizate in aria colinara, apartinand diferitelor unitati ale Depresiunii Transilvaniei. Se pot deosebi, la o analiza mai detaliata, asezari situate de-a lungul principalelor cursuri de apa (majoritatea cazurilor), fie in lunca, fie pe terase, cele mai bune exemple in acest sens fiind asezarile de pe Culoarul Muresului, Culoarul Tarnavei Mici, Culoarul Tarnavei Mari, valea Nirajului, valea Gurghiului, si afluentii acestora. Alte asezari sunt localizate pe versanti sau pe interfluvii, desi aceste cazuri sunt mai rar intalnite, uneori in Campia Transilvaniei. Sunt insa situatii in care vetrele de asezari au o dispunere complexa, cu un nucleu situat in vale, de-a lungul unui curs de apa, si parti din vatra rasfirate pe versantii inconjuratori si chiar pe interfluvii. Alte vetre de asezari, in special cele ale hodailor, sunt formate din gospodarii risipite pe mai multe dealuri, astfel incat e greu de decelat care este "nucleul" unei astfel de asezari. Un caz aparte il constituie asezarile situate in mici depresiuni de obarsie ale unor vai de mica importanta, avand vatra dispusa in forma de amfiteatru (Bobohalma, Sub Padure, Delenii, Milasel). In aria montana, dar si in Podisul Tarnavelor, multe asezari au o forma liniara, de-a lungul vaii, daca aceasta este incastrata de versanti abrupti, prea putin propice constructiei de gospodarii.

Din punct de vedere hipsometric, cea mai mare parte a asezarilor din judetul Mures se localizeaza intre 300 si 400 m altitudine, in toate unitatile geografice, mai putin la contactul cu aria montana si, respectiv, in partea din aval a Culoarului Muresului si a Tarnavei Mici.

Astfel, cea mai mica altitudine din judetul Mures se inregistreaza la iesirea raului Mures din judet, in apropiere de Chetani, circa 265 m. Izohipsa de 300 m urca pe valea Muresului pana la Cristesti, si astfel, toate asezarile situate in Culoarul Muresului si chiar pe unii afluenti ai acestuia (in apropiere de varsare) sunt situate la altitudini mai mici de 300 m: Ungheni, Sanpaul, Ogra, Cuci, Iernut, Bogata, Ludus, Atintis, Gheja, Chetani, Hadareni, etc. In mod similar, altitudinea la iesirea Tarnavei Mici din judetul Mures, in apropiere de Cornesti, este de circa 275 m, iar izohipsa de 300 m urca pe Tarnava Mica pana la Mica. Astfel, toate asezarile din aval (Ganesti, Tarnaveni, Adamus, Craiesti, Cornesti, Dambau etc) sunt situate la altitudini cu putin sub 300 m.

Dupa cum s-a afirmat mai sus, majoritatea asezarilor din judetul Mures sunt localizate intre 300 si 400 m. Acest fapt este valabil pentru aproape toate asezarile din Campia Transilvaniei (Taureni, Zau de Campie, Valea Larga, Sanger, Sarmasu, Raciu, Pogaceaua, Panet, Ceuasu de Campie, Craiesti, etc), pentru asezarile din Culoarul Muresului de la Brancovenesti si Ideciu de Sus si pana la Targu Mures (Reghin, Petelea, Voivodeni, Gornesti, Ernei, etc), pentru asezarile de pe valea Nirajului si afluentii acestuia de la Grausorul si Vargata si pana la Gheorghe Doja (Miercurea Nirajului, Magherani, Pasareni, Galesti, Acatari, Craciunesti, etc), si pentru aproape toate asezarile din Podisul Tarnavelor, fie ca sunt situate pe Culoarul Tarnavei Mici (amonte de Mica, pana la Chibed), fie ca sunt situate pe Culoarul Tarnavei Mari (Vanatori, Albesti, Sighisoara, Danes, etc), fie pe afluenti ai Muresului (Bichis, Ozd, Salcud, Petrilaca, Bobohalma, Somostelnic), sau ai Tarnavei Mici (Delenii, Bagaciu, Haranglab, Viisoara, Nades, Vetca, Bezid).

Mai putin de un sfert din numarul total de asezari au vatra situata la peste 400 de metri altitudine. Dintre acestea, majoritatea sunt incluse in urmatorul interval hipsometric, intre 400 si 500 m. Dintre acestea, sunt relativ putine asezari localizate la nord de Mures: cateva in partea de est a Campiei Transilvaniei, in general la obarsia unor vai (Milasel, Bala, Cozma, Baita), altele in Subcarpatii de la nord de Mures: Logig, Batos, Uila. Cele mai multe dintre aceste asezari sunt localizate la sud de Mures, tot in aria subcarpatica si submontana, pe valea Gurghiului (Hodac, Ibanesti, Gurghiu, etc), sau mai la sud (Teleac, Habic, Chiheru de Jos, Urisiu de Jos, Ilioara, Mura Mica, Hodosa). De asemenea, se intalnesc astfel de asezari pe cursul superior al Nirajului (Damieni, Eremitu), al Tarnavei Mici (Sovata, Sarateni), pe afluenti ai Tarnavei Mici (Abud, Solocma, Pipea, Jacu, Jacodu), sau ai Tarnavei Mari (Saschiz, Mureni, Cloasterf, Apold, Daia, Stejarenii). De asemenea, cateva asezari importante sunt localizate chiar pe Culoarul Muresului, amonte de Brancovenesti, si pana la Deda (Alunis, Rusii-Munti, Valenii de Mures, Filea, etc).

O categorie cu totul aparte o formeaza asezarile situate la peste 500 m altitudine, despre care se poate afirma ca sunt situate in aria montana. Acestea sunt grupate practic in patru regiuni: Defileul Muresului amonte de Deda, bazinul vaii Gurghiului amonte de Hodac si Ibanesti, bazinul Tarnavei Mici amonte de Sovata, si, in mod exceptional, asezari din Podisul Hartibaciului (care nu pot fi considerate ca montane). In prima regiune, Defileul Muresului si zona apropiata, se includ toate asezarile apartinand de comunele Rastolita, Lunca Bradului (500-600 m) si Stanceni (peste 600 m), precum si asezari apartinand de comuna Vatava (care urca la randul sau la peste 600 m). Pe valea Gurghiului sunt localizate la peste 500 m mai multe asezari care apartin de comunele Gurghiu, Hodac si Ibanesti, precum Glajarie, Orsova-Padure, Dubistea de Padure, Ibnanesti-Padure, Toaca, Bicasu, Blidireasa, Bradatelu, acestea avand gospodarii risipite si la peste 600 m altitudine. Un caz aparte este cel al satului Lapusna, situat mult in amonte pe valea Gurghiului, si care detine recordul de altitudine in judet, vatra sa fiind localizata la circa 800 de metri altitudine. In apropiere de Sovata, doua asezari sunt situate la peste 500 m: Sacadat si Iliesi, in vreme ce in Podisul Hartibaciului, la sud de Tarnava Mare, satele Vulcan si Sapartoc au vatra situata la putin peste 500 de metri altitudine.

Repartizarea asezarilor in teritoriu in functie de marile axe de comunicatie

In judetul Mures, axele majore de comunicatie corespund, in linii mari, cu principalele culoare de vai, mai exact Culoarul Muresului, Culoarul Tarnavei Mici si Culoarul Tarnavei Mari. In functie de circumstantele sociale, economice si istorice, in ultimele doua secole s-a dezvoltat o retea de drumuri si cai ferate care urmaresc vaile principale, si uneori fac legatura intre acestea. Se observa ca, daca reteaua de drumuri este in general bine dezvoltata, si acopera practic intreg judetul, reteaua de cai ferate este subdimensionata fata de necesitatile reale ale judetului Mures.

Astfel, judetul Mures este traversat doar marginal de caile ferate magistrale 3 (sau 300), in partea sudica, pe portiunea Archita - Vanatori - Sighisoara - Danes, si magistrala 4 (400), in partea de nord-est, pe aliniamentul Stanceni - Deda - Rapa de Jos. Principala axa de dezvoltare a judetului, Culoarul Muresului, avand in centru municipiul Targu Mures, si alte patru orase de-a lungul sau (Reghin, Ungheni, Iernut, Ludus), este insotita de-a lungul sau doar de o cale ferata secundara, de legatura intre magistrale (Deda-Razboieni), insuficient dezvoltata (linie simpla, neelectrificata) fata de necesitatile centrelor urbane amintite, si mai ales al municipiului Targu Mures, al doilea oras din Romania ca marime (dupa Pitesti) care nu este situat pe o cale ferata magistrala. Din acest punct de vedere, municipiul Targu Mures este dezavantajat in raport cu alte centre urbane de acelasi rang, fiind oarecum intr-o pozitie nefireasca la nivel national. Acest dezavantaj este partial compensat de traficul feroviar tot mai redus, in comparatie cu traficul rutier, dar o solutie este realizarea caii ferate Sighisoara - Targu Mures, prevazuta in PATN - Sectiunea I (Cai de Comunicatii, respectiv Retele de Transport). Tot din punct de vedere al transportului feroviar, se remarca faptul ca, de-a lungul Tarnavei Mici, traficul pe linia ferata secundara Blaj-Praid (prin Tarnaveni, Sangeorgiu de Padure si Sovata) se reduce semnificativ de la un an la altul, fiind posibila, in viitor, inchiderea acestei linii, ca urmare a rentabilitatii sale scazute. De altfel, judetul Mures a traversat deja un proces de inchidere de linii ferate, si anume caile ferate inguste din Campia Transilvaniei (Targu Mures - Band, cu doua ramificatii, una spre Mihesu de Campie, si alta spre Craiesti) si de pe valea Nirajului (Targu Mures - Baile Sovata), cai ferate care au avut o importanta deosebita in trecut. O alta cale ferata a carei existenta viitoare este pusa sub semnul indoielii este cea din Campia Transilvaniei, de la Ludus la Sarmasel-Gara. Ea trece prin comunele Taureni, Zau de Campie, Mihesu de Campie si prin orasul Sarmasu.

De altfel, centrele urbane din judetul Mures, cu exceptia municipiului Sighisoara, sunt deservite doar de cai ferate secundare, iar un centru urban nou, Miercurea Nirajului, nici nu are acces la calea ferata.

Astfel, din punct de vedere al accesibilitatii la reteaua feroviara, se poate constata ca o accesibilitate buna au doar localitatile situate pe caile ferate magistrale (zona Sighisoara, si zona Deda); o accesibilitate medie o au localitatile situate pe caile ferate secundare (Culoarul Muresului, Culoarul Tarnavei Mici, valea Paraului de Campie de la Ludus la Sarmasel-Gara); in vreme ce regiunile celelalte au o accesibilitate redusa la reteaua de cai ferate, asezarile fiind situate la distante mai mici sau mai mari de cea mai apropiata statie de cale ferata. Cele mai dezavantajate sunt, din acest punct de vedere, localitatile din Subcarpatii Transilvaneni (valea Gurghiului, Chiheru, bazinul Nirajului), cele din partea centrala si estica a Campiei Transilvaniei, asezarile din Dealurile Tarnavei Mici si din Dealurile Tarnavei Mari.

Desi reteaua de drumuri acopera aproape intreg judetul, principalele axe de comunicatie rutiera sunt tot cele care urmeaza principalele vai, precum si unele drumuri de legatura dintre acestea. Se remarca in mod deosebit drumul european E 60, care urmeaza Culoarul Muresului de la Hadareni si Chetani pana la Targu Mures, apoi traverseaza interfluviile cu valea Nirajului (Acatari), Tarnava Mica (Balauseri) si Tarnava Mare (Sighisoara), dupa care se orienteaza spre sud-est, iesind din judet la Mihai Viteazu, in directia Rupea-Brasov. In viitor, acest drum va fi insotit de o autostrada (Autostrada "Transilvania", aflata in constructie pe anumite sectoare), fapt ce va accentua caracterul sau de axa majora de comunicatie.

Celelalte drumuri importante au statut de drumuri nationale: DN 15 de-a lungul Culoarului Muresului (Chetani - Targu Mures, identic cu E 60, apoi spre Reghin, Deda, Stanceni, unde iese din judet spre Toplita), DN 14 de-a lungul Tarnavei Mari (de la Sighisoara spre vest, respectiv spre Danes, unde iese din judet in directia Medias), DN 13 A de-a lungul Tarnavei Mici (de la Balauseri spre est, iesind din judet la Sovata, in directia Praid), DN 14 A face legatura intre Culoarul Muresului (Iernut), cel al Tarnavei Mici (Tarnaveni) si cel al Tarnavei Mari (Medias, dupa ce a iesit din judetul Mures la Botorca), DN 16 urmareste Campia Transilvaniei de la vest (Sarmasel-Gara) la est (Craiesti, Faragau), pentru a ajunge in valea Muresului la Reghin, DN 15 A, care face legatura dintre Reghin si Bistrita, iesind din judet pe la Lunca. Precizam ca DN 13 (Targu Mures - Balauseri - Sighisoara - Mihai Viteazu) are traseu comun cu E 60.

Se constata insa ca, si in cazul retelei rutiere, judetul Mures este oarecum dezavantajat prin raport cu alte judete. Pana la finalizarea autostrazii, traficul major se desfasoara de-a lungul drumului european E 60, care insa nu reprezinta cea mai scurta cale intre Bucuresti si nord-vestul tarii, majoritatea transportatorilor preferand varianta Bucuresti - Pitesti - Ramnicu Valcea - Sibiu - Sebes, si apoi fie spre Deva - Arad, fie spre Alba Iulia - Turda - Cluj-Napoca, de unde drumul se ramifica iar, fie spre Oradea, fie spre Satu Mare sau Baia Mare. Astfel, drumul european E 60 (impreuna cu celelalte drumuri nationale) ramane, pe acest tronson, doar o varianta pentru cei care doresc sa circule din nord-vestul tarii spre Brasov, sau pentru cei care vin din vestul sau nord-vestul tarii si doresc sa mearga spre Moldova, fie prin Toplita-Borsec, fie prin pasul Bucin.

De altfel, de-a lungul drumului european E 60 sunt localizate doar cinci din cele 11 orase ale judetului (Ludus, Iernut, Ungheni, Targu Mures si Sighisoara), care au astfel o accesibilitate buna la reteaua de drumuri. Dintre celelalte centre urbane, o situatie mai favorabila inregistreaza municipiul Reghin, traversat de un drum national (DN 15) si aflat la originea (sau capatul) altor doua drumuri nationale (DN 16 si DN 15 A). O accesibilitate medie la reteaua rutiera o au si orasele Tarnaveni (situat pe DN 14 A), Sangeorgiu de Padure si Sovata (pe DN 13). In schimb, orasele Sarmasu si Miercurea Nirajului au o accesibilitate redusa, fiind strabatute exclusiv de drumuri judetene.

In privinta celorlalte asezari, surprinde faptul ca drumul ce insoteste valea Tarnavei Mici in aval de Balauseri (spre Tarnaveni si Blaj) are doar statut de drum judetean (DJ 142), in ciuda faptului ca acest culoar reprezinta o axa importanta de comunicatie. In mod similar, drumul de pe valea Nirajului are statut de drum judetean, cu toate ca este utilizat (pe portiunea Ungheni - Acatari) si ca sosea ocolitoare a municipiului Targu Mures, pentru cei care circula pe E 60.

Astfel, din punct de vedere al accesibilitatii la reteaua majora de drumuri, se poate considera ca asezarile situate pe Culoarul Muresului si al Tarnavei Mari au o accesibilitate buna, alaturi de localitatile situate pe E 60 intre Targu Mures si Sighisoara. O accesibilitate medie la reteaua majora de drumuri o au asezarile de pe Culoarul Tarnavei Mici, de pe valea Nirajului, de pe drumul DN 14 A (Iernut - Tarnaveni), de pe DN 16 si DN 15 A (in Campia Transilvaniei si Dealurile Sieului). O accesibilitate redusa la reteaua de drumuri o au asezarile situate in partea centrala si sudica a Campiei Transilvaniei, strabatuta exclusiv de drumuri judetene si comunale, in Subcarpatii Transilvaneni (valea Gurghiului, Chiheru, bazinul superior al Nirajului, afluentii Tarnavei Mici si ai Tarnavei Mari), in Dealurile Tarnavei Mici si Dealurile Tarnavei Mari, cu exceptiile mentionate.

In concluzie, in raport cu axele majore de comunicatie, cea mai buna accesibilitate o detin asezarile din Culoarul Tarnavei Mari, urmate de cele din Culoarul Muresului (inclusiv Defileul Muresului). O accesibilitate medie se inregistreaza in cazul asezarilor de pe valea Tarnavei Mici si de pe valea Nirajului, in vreme ce asezarile din Campia Transilvaniei, Subcarpatii Transilvaneni, Dealurile Tarnavei Mici si Dealurile Tarnavei Mari au o accesibilitate redusa la reteaua majora de cai de comunicatie.

3.4. Densitatea asezarilor

Acest indicator se masoara, in cazul asezarilor urbane, in numarul de orase raportat la 1000 km², iar in cazul asezarilor rurale, in numarul de sate raportat la 100 km².

Ca urmare a cresterii numarului de orase in ultimii ani, atat in judetul Mures, cat si la nivel national, densitatea medie a oraselor a crescut semnificativ. Astfel, comparativ cu anul 2002, cand in judetul Mures existau doar sapte orase, si densitatea acestora era de 1,05/1000 km² (o valoare inferioara mediei nationale), in prezent, cand numarul de orase a crescut la 11, densitatea oraselor din judetul Mures este de 1,6 orase/1000 km², fiind peste media nationala, care este de aproximativ 1,25 orase/1000 km².

Densitatea medie a asezarilor rurale din judetul Mures, de 7,6 sate/100 km² este de asemenea superioara mediei nationale, de doar 5,5 sate/100 km². Aceasta valoare ridicata se datoreaza, in primul rand, numarului mare de sate din Campia Transilvaniei, unde numeroase catune au fost "promovate" la statutul de sat incepand cu anul 1954. Majoritatea acestor asezari noi, cunoscute sub numele de hodai, prezinta o structura risipita, cu gospodarii izolate, situate la distanta destul de mare unele de altele. Majoritatea lor se confrunta in prezent cu probleme demografice, avand o populatie redusa, de cele mai multe ori sub 100 de locuitori.

Valoarea medie din judetul Mures este, de altfel, una dintre cele mai ridicate din tara. O regiune comparabila, ca numar de asezari rurale, este cea a Muntilor Apuseni, unde densitatea atinge valoarea de 7,9 sate/100 km², si in acest caz explicatia fiind data de numarul ridicat de "cranguri", asezari care au primit statutul de sat in acelasi an, 1954. De altfel, cea mai ridicata valoare din tara, de 22,3 sate/100 km², se inregistreaza in centrul Muntilor Apuseni, in bazinul superior al Ariesului.

Densitati asemanatoare se intalnesc insa si in Campia Transilvaniei, unde majoritatea comunelor au valori superioare lui 10 sate/100 km², iar cateva depasesc chiar 20 de sate/100 km². Dintre acestea se remarca comunele Valea Larga (26,86 sate/100 km²) si Pogaceaua (26,33 sate/100 km²), care detin valorile maxime din judet. Celelalte comune cu valori ridicate se grupeaza tot in partea centrala a Campiei Transilvaniei: Papiu Ilarian, Zau de Campie, Iclanzel, Mihesu de Campie, Craiesti, Raciu, etc. Chiar si orasul Sarmasu depaseste usor valoarea de 10 asezari/100 km², avand in componenta sa sapte asezari rurale.

Valori ridicate, de peste 10 sate/100 km², se mai inregistreaza si in alte parti ale judetului, in Subcarpatii Transilvaneni (Miercurea Nirajului, desi oras, are o densitate de 14,31 sate/100 km², Neaua 12,48 etc) si in Podisul Tarnavelor (Craciunesti, dupa declararea a 3 sate noi pe teritoriul comunei, are o densitate de 16,54, Coroisanmartin 14,60, Ghe. Doja 13,35, etc).

Cele mai scazute valori se inregistreaza, asa cum este normal, in aria montana din partea estica a judetului Mures, unde anumite comune se intind pe suprafete ce depasesc 10 000 ha (si deci 100 km²). Valoarea minima se inregistreaza in comunele din Defileul Muresului si vecinatatea acestuia (Lunca Bradului 0,97 sate/100 km², Vatava 1,77 sate/100 km², Rastolita 1,88 sate/100 km², Stanceni 2,44 sate/100 km²). Toate aceste comune au un teritoriu extins in aria montana a Muntilor Calimani sau Gurghiu. Valori mici, intre 3 si 4 sate/100 km², se mai inregistreaza in cazul unor comune din Subcarpatii Transilvaneni (Chiheru de Jos, Ibanesti, orasul Sovata), si din Podisul Tarnavelor, la sud de Tarnava Mare (Apold, Saschiz, Danes).

Marea majoritate a comunelor din judetul Mures au valori apropiate de media de 7, respectiv intre 5 si 9 sate la 100 km².

3.5. Ierarhizarea asezarilor. Dotarea cu servicii publice si echiparea tehnico-edilitara a localitatilor

Desi exista mai multe alternative de ierarhizare a asezarilor, unele dintre ele prezentate deja (de exemplu, dupa dimensiunea demografica a acestora), in Romania exista, incepand cu 2001, o ierarhizare oficiala a localitatilor, odata cu intrarea in vigoare a Legii 351/2001, respectiv Planul de Amenajare a Teritoriului National (PATN), sectiunea a IV-a, Reteaua de Localitati.

In conformitate cu aceste lege (articolul 2, aliniatul 1), "reteaua nationala de localitati este compusa din localitati urbane si din localitati rurale, ierarhizate pe ranguri, potrivit anexelor". La acelasi articol, urmatorul paragraf, se prevede ierarhizarea localitatilor pe ranguri, si anume:

rangul 0 - capitala tarii, Bucuresti;

rangul 1 - municipii de importanta nationala, cu influenta potentiala la nivel european;

rangul 2 - municipii de importanta interjudeteana, judeteana, sau cu rol de echilibru in reteaua de localitati;

rangul 3 - orase;

rangul 4 - sate resedinta de comuna;

rangul 5 - sate componente ale comunelor si sate apartinand municipiilor si oraselor.

Aceasta ierarhizare, definita prin lege, tine cont preponderent de criteriul administrativ, respectiv cinci din cele sase ranguri pot fi decelate pe baza statutului de capitala, municipiu, oras, resedinta de comuna, sat neresedinta. Singura exceptie este facuta in cazul rangurilor 1 si 2, unde, desi nu se specifica in mod explicit in lege, pragul de 200 000 de locuitori diferentiaza municipiile de rangul 1 si municipiile de rangul 2. De altfel, aceasta diferentiere este si punctul slab al acestei ierarhizari, intrucat lasa o paleta prea larga de asezari incluse in rangul 2, practic de la municipii mari, precum Pitesti, Sibiu, Arad, Targu Mures, pana la cele mai mici, precum Beius, Brad, Targu Secuiesc, Adjud, etc.

In judetul Mures, ca urmare a impunerii acestui prag de 200 000 de locuitori pentru asezarile de rangul 1, exista doar asezari de rangul 2, 3, 4 si 5.

Asezarile de rangul 2 din judetul Mures sunt cele patru municipii: Targu Mures, Reghin, Sighisoara si Tarnaveni.

Asezarile de rangul 3 sunt cele sapte orase: Ludus, Sovata, Iernut, Ungheni, Sarmasu, Miercurea Nirajului si Sangeorgiu de Padure.

Asezarile de rangul 4 sunt cele 91 de sate resedinta de comuna, iar asezarile de rangul 5 sunt cele 416 sate componente ale comunelor, oraselor si municipiilor.

Pentru fiecare dintre aceste ranguri, legea prevede, in anexa II, o serie de elemente si nivele de dotare. In cazul localitatilor de rangul 2, se face o diferentiere, de data aceasta, intre municipiile resedinta de judet si celelalte municipii.

Astfel, municipiile resedinta de judet (categorie unde se incadreaza municipiul Targu Mures) trebuie sa aiba o populatie intre 50 000 si 200 000 de locuitori, o populatie a zonei de influenta intre 200 000 si 500 000 de locuitori (in cazul municipiului Targu Mures, acest indicator este depasit, populatia zonei de influenta fiind mai mare de 500 000 de locuitori, chiar daca am lua in considerare doar judetul), o raza de servire de 60-80 km, acces direct la cel putin doua sisteme majore de cai de comunicatie (cale ferata principala, drumuri nationale, aeroport), capacitati de productie diversificate din sectorul secundar si al serviciilor productive, social-culturale si informative cu raza de servire prioritar judeteana. Dupa cum s-a aratat, municipiul Targu Mures nu doar indeplineste, ci chiar depaseste aceste criterii.

Din punct de vedere al nivelului de dotare si echipare, municipiile resedinta de judet trebuie sa detina urmatoarele:

institutii de decizie politica, administrativa, juridica de importanta judeteana:

o  sedii ale administratiei publice locale; sedii de servicii descentralizate in teritoriu ale ministerelor si ale altor organe centrale neguvernamentale;

o  judecatorii, tribunale, procuratura, parchet si alte institutii juridice; sedii de partid, de sindicat, sedii ale organizatiilor neguvernamentale;

educatie, cercetare stiintifica:

o  institute de invatamant superior sau filiale ale acestora, colegii, institute sau filiale ale unor institute nationale de cercetare;

sanatate, asistenta sociala:

o  spital clinic universitar sau spital general, spitale de specialitate, statie de salvare judeteana, asistenta de specialitate (boli cronice, persoane cu handicap, recuperari functionale, centre psihiatrice), camine de batrani, centre de recuperare, orfelinate etc.;

cultura:

o  case de cultura cu sali de spectacol, eventual teatre, sali de concert, de expozitie, de conferinte, sali polivalente, cluburi, muzee, biblioteci, edituri, tipografii etc.;

comert, servicii comerciale prestate populatiei si agentilor economici:

o  centre comerciale, camere de comert, centre de afaceri, burse de valori si de marfuri, magazine specializate pentru vanzari cu ridicata si cu amanuntul, magazine de prezentare, servicii diversificate de inalta calitate; posibilitati de organizare a unor targuri importante;

turism:

o  hoteluri de 3 stele cu cel putin 200 de locuri;

mass-media:

o  mass-media judeteana (posturi de radio si de televiziune), publicatii cotidiene sau periodice;

finante, banci, asigurari:

o  sucursale sau filiale ale unitatilor financiar-bancare si de asigurari;

sport, agrement:

o  zone de recreare si agrement, gradini zoologice, sali de competitii sportive de nivel national/regional, judetean, stadioane si alte dotari diversificate pentru petrecerea timpului liber si sport (sali polivalente, terenuri de sport, piscine, eventual patinoare artificiale etc.);

protectia mediului:

o  agentii de protectie a mediului si servicii dotate cu echipamente specifice pentru mentinerea unui mediu de calitate si a igienei urbane;

alimentare cu apa si canalizare:

o  retele de alimentare cu apa, sistem colector de canalizare, statie de epurare;

culte:

o  lacasuri de cult, episcopii, sedii eparhiale, vicariate, subcentre ale cultelor autorizate;

transport/comunicatii:

o  gari, autogari, transport in comun, centrale telefonice automate, fax, posta etc;

ordine, securitate:

o  institutii specifice cerintelor la nivel judetean.

Din toate punctele de vedere, municipiul Targu Mures detine un nivel de dotare si echipare la un nivel cel putin egal cu cerintele formulate de lege si prezentate mai sus.

In ceea ce priveste celelalte municipii de rangul 2, si anume cele care nu sunt resedinta de judet, acestea trebuie sa aiba o populatie intre 25 000 si 70 000 de locuitori, o populatie a zonei de influenta intre 30 000 si 100 000 de locuitori, o raza de servire de circa 20 km, acces direct la calea ferata, drum national, drum judetean si accese facile ale localitatilor din zona de influenta. Si in acest caz, municipiile Reghin, Sighisoara si Tarnaveni indeplinesc, si chiar depasesc aceste criterii. Din punct de vedere economic, aceste orase trebuie sa aiba capacitati de productie diversificate din sectorul secundar si tertiar, eventual si din agricultura, si intr-adevar cele trei municipii detin o economie diversificata.

In ceea ce priveste nivelul de dotare si echipare cu servicii publice, municipiile Reghin, Sighisoara si Tarnaveni trebuie sa detina:

administratie publica, autoritati judecatoresti, partide politice, sindicat:

sedii ale administratiei publice locale; judecatorie, parchet, sedii de partid, de sindicat si alte asociatii;

educatie, cercetare stiintifica:

gimnazii, licee generale si de specialitate, colegii, scoli de maistri;

filiale ale unor institute de cercetare;

sanatate, asistenta sociala:

spital general, statie de salvare, dispensar, leagan de copii, crese, camine de batrani;

cultura:

case de cultura, cinematograf, biblioteci publice, muzee, sali de expozitie, club etc.

comert, servicii comerciale:

unitati comerciale diversificate: magazine universale si specializate, supermagazine, piata agroalimentara;

unitati pentru prestari de servicii diversificate si/sau flexibile;

turism:

hotel de 3 stele cu minimum 50 de locuri;

finante, banci, asigurari:

sucursale sau filiale ale unitatilor financiar-bancare si de asigurari;

sport, agrement:

stadioane, terenuri si sali de sport (competitii de nivel judetean sau local), alte spatii destinate sportului, gradini publice si alte spatii verzi amenajate pentru petrecerea timpului liber;

protectia mediului:

servicii dotate cu echipamente specifice pentru protectia mediului, monitorizarea emisiilor poluante si igiena urbana;

alimentare cu apa si canalizare:

retele de alimentare cu apa, sistem colector de canalizare, statie de epurare;

culte:

protopopiate, parohii;

transport/comunicatii:

gara, autogara, posta, centrala telefonica;

ordine, securitate:

politie, obiective specifice.

Intre dotarile mentionate mai sus, singurele care in prezent nu mai exista sunt cinematografele, care au disparut din majoritatea asezarilor urbane mijlocii si mici. In rest, cele trei municipii muresene corespund intrutotul criteriilor mentionate de lege pentru a fi incluse in aceasta categorie de centre urbane.

Orasele de rangul 3 trebuie sa aiba o populatie intre 5 000 si 30 000 de locuitori, o populatie a zonei de influenta intre 5 000 si 40 000 de locuitori (!), o raza de servire de circa 10-20 km, acces direct la drum national sau judetean, la centrul de rang superior, si legaturi facile cu asezarile din zona de influenta. Din punct de vedere economic, aceste orase trebuie sa detina capacitati de productie din domeniul secundar (industrie prelucratoare si constructii), tertiar (servicii sociale si comerciale) si primar (industrie extractiva, agricultura, piscicultura, silvicultura).

Intrucat legea nu cere acces la calea ferata, si nici in mod obligatoriu la drum national, toate cele sapte asezari urbane de rangul 3 din judetul Mures (Ludus, Iernut, Sovata, Ungheni, Sarmasu, Miercurea Nirajului si Sangeorgiu de Padure) indeplinesc aceste criterii, chiar daca uneori la limita, in special cele patru orase declarate recent ca atare.

Lucrurile nu mai sunt insa atat de simple cand se ia in considerare nivelul de dotare si echipare conform legii:

administratie publica, autoritati judecatoresti si asociatii:
- primarie, judecatorie, parchet, tribunal, notariat, sedii pentru diferite asociatii;

educatie:
- invatamant prescolar, primar, gimnazial, liceal;

sanatate, asistenta sociala:
- spital general sau sectie-spital, maternitate, dispensar policlinic, statie de salvare, cresa, farmacie, camin de batrani;

cultura:
- casa de cultura, cinematograf, biblioteca publica, muzee, sala de expozitii, club etc.

comert, prestari de servicii:
- magazine universale si magazine specializate, piata agroalimentara;

turism:
- hotel de doua stele cu minimum 50 de locuri;

finante-banci, asigurari:
- sucursale sau filiale de banci, institutii de credit si societati de asigurare, C.E.C.;

sport, agrement:
- terenuri, eventual stadion mic, sali de sport, eventual pentru competitii locale, gradini publice si alte spatii verzi amenajate;

protectia mediului:
- serviciu de protectie a mediului;

alimentare cu apa si canalizare:
- retele de alimentare cu apa, sistem colector de canalizare, statie de epurare;

culte:
- lacas de cult;

transport-comunicatii:
- autogara, eventual gara, posta, centrala telefonica;

ordine, securitate:
- sedii de politie si de jandarmerie.

In afara de cinematografe, care au disparut inca de la rangul anterior, dintre dotarile care lipsesc anumitor orase de rangul 3 din judetul Mures se numara: tribunalul (de fapt, acesta este specific doar resedintelor de judet, si in consecinta aceasta cerinta este o eroare a legii), judecatoria si parchetul (care nu exista in niciunul din orasele de acest rang, cu exceptia orasului Ludus), notariatul (in cazul tuturor oraselor recent declarate ca atare), spitalul (exista doar la Ludus, in vreme ce la Sovata, Sarmasu, Miercurea Nirajului si Sangeorgiu de Padure exista doar centre de sanatate, la Iernut, o unitate medico-sociala, iar la Ungheni, doar dispensar, probabil ca urmare a distantei foarte mici fata de municipiul Targu Mures), hotelul (nu apare deloc la Iernut si Sarmasu, iar in celelalte orase este subdimensionat fata de numarul de 50 de locuri de cazare cerut de lege, cu exceptia orasului Sovata, care dispune de o gama variata de hoteluri), etc.

Este evident ca, pe de o parte, legiuitorul a inasprit oarecum conditiile de dotare si echipare tehnico-edilitara in cazul oraselor, si pe de alta parte, ca orasele de rangul 3 din judetul Mures, cu exceptia orasului Ludus, nu au atins deocamdata nivelul necesar de dezvoltare tehnico-edilitara pentru a indeplini toate aceste criterii. Nu este mai putin adevarat ca orasele care indeplinesc cel mai putin indicatorii amintiti sunt tocmai cele patru noi asezari urbane: Sarmasu, Ungheni, Miercurea Nirajului si Sangeorgiu de Padure. La momentul declararii lor ca orase, ele trebuiau sa respecte un numar de indicatori, prevazuti tot in aceasta lege, iar daca Parlamentul Romaniei si comisiile abilitate au considerat ca neindeplinirea unor criterii nu reprezinta un incovenient, se poate afirma ca ele au primit statutul urban in speranta ca, in timp, vor reusi sa se dezvolte si sa corespunda in intregime cu statutul lor urban.

In anexa IV a legii sunt prezentate si dotarile minime obligatorii pentru localitatile de rangul 4, respectiv satele resedinta de comuna, in vederea deservirii tuturor satelor din comuna respectiva. Acestea sunt:

sediu de primarie;

gradinita, scoala primara si gimnaziala;

dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic;

posta, servicii telefonice;

sediu de politie si de jandarmerie;

camin cultural cu biblioteca;

magazin general, spatii pentru servicii;

teren de sport amenajat;

parohie;

cimitir;

statie/halta C.F. sau statie de transport auto;

dispensar veterinar;

sediu al serviciului de pompieri;

puncte locale pentru depozitarea controlata a deseurilor;

alimentare cu apa prin cismele stradale.

Majoritatea celor 91 de resedinte de comuna din judetul Mures detin dotarile, institutiile si serviciile enumerate mai sus. Cateva comune (Taureni, Pogaceaua, Madaras, Hodosa, Bereni, Corunca, Chibed, Zagar) nu aveau un medic de familie in comuna la nivelul anului 2006, iar mai multe comune (in special dintre cele mici) nu detineau farmacie sau punct farmaceutic. Cele mai mari eforturi pentru respectarea conditiilor minimale au trebuit facute de catre comunele recent declarate ca atare: Madaras, Chibed, Sarateni, Bereni si Corunca.

In fine, rangul 5 apartine acelor sate care nu detin functia de resedinta de comuna, fiind asadar sate apartinatoare ale unei comune, oras sau municipiu, sau localitate componenta a acestora din urma. In aceeasi anexa IV, Legea 351/2001 considera ca "existenta unor dotari publice sau comerciale si dimensiunea acestora sunt determinate de de numarul de locuitori si de specificul asezarii". Pentru satele care depasesc 200 de locuitori, dotarile minime necesare au fost considerate ca fiind urmatoarele:

scoala primara;

punct sanitar;

magazin pentru comert alimentar si nealimentar.

Legea mai precizeaza ca aceste dotari sunt obligatorii si pentru satele cu o populatie sub 200 de locuitori, daca aceste sate sunt izolate, respectiv situate la distanta mai mare de 3-5 km de satul cel mai apropiat care detine asemenea dotari.

In judetul Mures, din cele 416 sate care sunt incluse, conform legii, in rangul 5, doar 250 depasesc 200 de locuitori conform datelor de la Recensamantul din 2002, 161 de sate au mai putin de 200 de locuitori, iar datele demografice referitoare la cele cinci sate nou infiintate deocamdata lipsesc. Se constata totusi numarul mare de sate foarte mici, care nu detin nici macar cele mai elementare dotari, cum de altfel legea nici nu cere, decat pentru satele de peste 200 de locuitori. In cazul acestora, principala problema o reprezinta punctul sanitar, in unele cazuri inexistent, si de altfel destul de ambiguu denumit. In principiu, medicul de familie din centrul de comuna ar trebui sa detina (si de obicei chiar detine) cate un sediu (fostul dispensar sau punct sanitar) in fiecare din satele apartinatoare. Aceasta nu inseamna ca medicul este acolo in fiecare zi, ci mai degraba o data sau de doua ori pe saptamana, dupa cum isi poate realiza programul. Astfel, putem considera ca existenta punctului sanitar este insuficienta, daca nu este dublata de prezenta unui cadru medical.

De asemenea, prezenta scolilor primare nu mai este pusa in evidenta de documentele statistice. Intrucat statutul juridic al scolilor s-a schimbat, si practic o unitate de invatamant poate cuprinde acum gradinite, scoli primare din satele apartinatoare, scoala generala, liceu, toate considerate ca fiind o singura institutie, in documentele statistice (inclusiv fisa localitatilor din anul 2006) nu mai apare decat o singura unitate de invatamant, de cele mai multe ori, la nivelul fiecarei comune. Putem doar sa presupunem ca scolile primare din satele apartinatoare continua sa functioneze, ca parti integrante din unitatile de invatamant de la nivel comunal, uneori orasenesc sau municipal.

In cele din urma, desi legiuitorul nu mentioneaza, exista la nivelul satelor, in mod obisnuit, si alte institutii: biserica (parohie sau filie), cimitir, bar sau bufet, magazine cu diverse bunuri, uneori chiar teren de sport, statie de transport auto sau statie/halta C.F., agentie postala.

Tot in anexa IV, dedicata asezarilor rurale, legea indica care sunt acele comune unde s-au produs scaderi accentuate de populatie in perioada 1966-1998, si care necesita actiuni de sprijin si revitalizare. Comunele cu scaderi accentuate de populatie sunt impartite in doua categorii: cu scaderi de populatie intre 30% si 50%, si cu scaderi de peste 50% in perioada vizata.

La nivelul judetului Mures, sunt enumerate urmatoarele comune care necesita actiuni de sprijin si revitalizare:

Comune cu scaderi de populatie de 30,0-50,0%

Apold

Atintis

Bahnea

Beica de Jos

Bogata

Chiheru de Jos

Coroisanmartin

Craiesti

Cucerdea

Cuci

Fantanele

Faragau

Grebenisu de Campie

Hodosa

Magherani

Mihesu de Campie

Neaua

Ogra

Pogaceaua

Sanger

Sanpetru de Campie

Saulia

Sincai

Suplac

Taureni

Voivodeni

Zagar

Comune cu scaderi de populatie de peste 50,0%

Bala

Bichis

Cozma

Iclanzel

Papiu Ilarian

Raciu

Vetca

Viisoara

Se constata ca majoritatea acestor comune sunt localizate in partea centrala a Campiei Transilvaniei, iar unele sunt situate in Dealurile Tarnavei Mari (Vetca, Viisoara, Zagar, Suplac, etc), Dealurile Tarnavei Mici (Bichis, Cucerdea, Ogra, Atintis, etc.) si Subcarpatii Transilvaneni (Beica de Jos, Chiheru de Jos, Magherani, Hodosa, etc).