Salariul

Salariul

Salariul reprezinta pretul la care se face tranzactia pentru exercitarea factorului de productie munca, in conditiile economiei de piata, adica venitul ce revine factorului munca datorita participarii nemijlocite, alaturi de factorul de productie capital, la activitatea economica.

Deoarece piata muncii este una cu concurenta imperfecta, salariul , pretul muncii, in principiu se formeaza pe baza echilibrului dintre cererea si oferta de munca, in realitate fiind o rezultanta a negocierilor dintre sindicate, patronat si guvern.

Stabilirea salariului minim pe economie este sinonima cu stabilirea pretului minim.

Grafic acest lucru se prezinta astfel:

W -  salariul

O_m - oferta de munca

C_m - cererea de munca

E - salariul de echilibru

Q - cantitatea de munca

Pe o piata cu concurenta pura si perfecta, punctul E, care reprezinta echilibrul dintre cererea si oferta reala de munca, ii corespunde un salariu de echilibru W_E. Cum acest salariu este considerat insuficient, prin negocieri sindicale - patronat, mediate de guvern se stabileste un salariu minim pe economie W₁.Salariul minim garantat prin contractul colectiv de munca se va situa intotdeauna deasupra lui W_E.

In conditiile lui W₁, factorul de productie munca devine mai scump, ceea ce ii determina pe intreprinzatori sa reduca, sau sa substituie, cantitatea folosita din acest factor, ceea ce se repercuteaza asupra cererii de munca in sensul reducerii ei, ceea ce pe curba respectiva este marcat de punctul A. In acelasi timp, salariile fiind mai mari deci stimulative, are loc o crestere a ofertei de munca din partea acelora care in conditiile lui W_E nu doresc sa se angajeze (casnice, persoane cu venituri reduse).In consecinta oferta creste si se situeaza in punctul B.

Pe piata muncii apare o discrepanta intre cererea de munca (A) si oferta de munca (B) ceea ce se numeste somaj. Diferenta dintre Q_B si Q_A surplusul de forta de munca, constituie pentru autoritati o problema de rezolvat (asigurarea ajutorului de somaj, de mai multe locuri de munca).Importanta si rolul complex al salariului este reliefat numai daca se are in vedere ca salariul pe de o parte este o forma de venit, iar pe de alta parte este un element de cost de productie.

Pe de alta parte, salariul este in primul rand o forma de venit personal, legat nemijlocit de nevoile, dorintele, aspiratiile fiecarui salariat, fiind folosit ca mijloc de stimulare in directia perfectionarii profesionale.

Din punct de vedere al firmei, salariul este un cost, care din prisma managerului firmei trebuie sa fie cat mai eficient.

Datorita dublului sau rol de venit si cost salariul devine un mijloc eficace de interventie in mecanismul economic prin activitatea sindicala, prin managementul firmelor si prin managementul guvernamental.

Totodata este important si faptul ca salariul are o dubla semnificatie: una economica si una sociala.

Criteriul economic in determinarea marimii salariului este raportul dintre productivitatea factorului de productie munca si costul suportat de firma pentru acest factor.

Daca productivitatea o reprezentam valoric prin incasarile pe care le face  firma de pe urma unei unitati de munca folosite, adica prin produsul dintre pretul (p) si cantitatea de produse fabricate si vandute (Q) adica prin pQ, iar costul muncii, prin salariul platit, W, acesta poate fi cel mult egal cu pQ.

W pQ

In negocierea salariului, patronatul are tot interesul sa stabileasca un salariu cat mult sub pQ, iar salariatul sa se apropie cat mai mult de pQ. Intre aceste doua tendinte se stabileste prin negocieri, salariul concret la un moment dat si pentru un anumit interval de timp.

Marimea si dinamica salariului depind in foarte mare masura de factorii economici dar si de cei extraeconomici cum ar fi modalitatea organizarii in sindicate a salariatilor, legislatia in vigoare. In teoria si practica economica se folosesc urmatoarele tipuri de salarii: nominal, real, colectiv, social.

A. Salariul nominal este constituit din suma de bani care i se cuvine salariatului pentru munca prestata. Acest salariu poate fi reprezentat sub forma de salariu brut si net obtinut dupa plata impozitelor. Obtinerea salariului nominal este asigurat prin doua forme principale de salarizare: salarizarea in regie si in acord.

Salarizarea in regie conditioneaza obtinerea salariului in functie de timpul lucrat si este folosita in acele situatii in care nu se poate stabili o legatura directa intre munca prestata si rezultatele obtinute, salariatul trebuind sa-si indeplineasca obligatiile ce ii revin.

Salarizarea in acord se stabileste sub forma produsului dintre normele pentru operatiile, activitatile, produsele executate si tariful pentru o unitate. Acordul poate fi individual, colectiv, simplu si progresiv.

B.  Salariul colectiv este atribuit global tuturor salariatilor unei firme, pentru rezultate deosebite si imbraca forma unor prime, gratificatii si a celui de-al treisprezece salariu.

C. Salariul social este reprezentat de veniturile care provin de la buget sub forma alocatiei pentru copii, alte forme de ajutor social.

Ultimele doua categorii, salariul colectiv si cel social, completeaza veniturile nominale ale salariatilor.

D.    Salariul real este diferit de cantitatea si calitatea de bunuri si servicii pe care un salariat le poate procura in schimbul salariului nominal.

Intreaga problematica legata de piata muncii, de cererea si oferta de munca, de stabilirea salariului este in mare masura dependenta de echilibrul intre cererea si oferta de bunuri si servicii in economie , determinant fiind deci factorul economic, fara neglijarea insa si a unor factori extraeconomici ce determina particularitatile acestei piete.

Activitatea C:

1. Daca salariul mediu nominal se dubleaza si preturile bunurilor de consum se tripleaza, atunci salariul real va:

a) creste;

b) scadea;

c) ramane constant;

d) creste insignifiant;

e) scadea insignifiant.

2. Salariul platit de monopsonist este fata de venitul marginal al muncii:

a) mai mic;

b) mai mare;

c) egal.

3. Identificati din lista urmatoare avantajele non- salariale ale unei activitati:

a) oportunitati de avansare;

b) siguranta locului de munca;

c) relatii amicale in cadrul colectivului de munca;

d) orar flexibil;

e) salarii mai mari;

f)  satisfactia muncii.

4. Adesea se sustine ca cererea si oferta de munca au caracter derivat. Aceasta inseamna ca:

a) decurg una din alta;

b) sunt determinate de ansamblul activitatilor economico-sociale;

c) decurg din vointa somerilor de a lucra si a patronilor de a nu mai angaja noi lucratori.

5. Daca in conditii de monopol bilateral, sindicatele determina . . . . . . . salariului, ocuparea va . . . . .., iar salariul se va apropia de . . . . . . . .:

a) Cresterea, creste, venitul marginal al muncii;

b) Cresterea, creste, costul marginal al muncii;

c) Scaderea, creste, valoarea produsului marginal.

6. Daca la nivelul ramurii exista o singura firma care cumpara intreaga forta de munca atunci aceasta reprezinta:

a) oligopol;

b) monopol;

c) monopson pur;

d) oligopson.

7. Teoria capitalului uman,  prin continutul sau explica natura salariului sau anumite premise ale diferentierii salariilor?