Principiile valurilor elliott

Concepte fundamentale




Principiile valurilor elliott au fost descoperite la sfarsitul anilor 1920 de Ralph Nelson Elliott. El a descoperit ca piata de stocuri nu se misca haotic, ci in miscari ciclice repetitive, care reflecta actiunea si emotiile oamenilor, cauzate de influentele exterioare ale psihologiei maselor. Elliott a afirmat ca fluxul si refluxul (crestere vs. retragere, cadere) psihologiei maselor sunt relevate in market stock de patternuri repetitive care sunt subdivizate in asa numite valuri.


Pattern-uri psihologice de pret

Din punct de vedere al teoriei Elliott Wave, graficul miscarii pretului unei piete nu este altceva decat o reprezentare grafica a psihologiei maselor. Teoria Elliott Wave descrie modul in care anumite sectiuni din grafic interactioneaza cu sectiunile adiacente, forma pe care evolutia pietei ar trebui sa o ia intr-o multitudine de circumstante, cand si cum trend-urile psihologice incep si se termina, cum un mediu psihologic determina si influenteaza evolutia altuia, si, ce forma grafica generala ar trebui sa prezinte evolutia pretului la momentul terminarii unui pattern. Cu alte cuvinte, teoria Elliott Wave organizeaza transforma miscarile aparent aleatoare ale preturilor in pattern-uri identificabile si previzibile bazandu-se pe evolutia naturala a psihologiei maselor.


Fenomen natural si neperiodic

Timpul consumat de o anumita stare de spirit a societatii nu are un minim sau maxim absolut dar exista limite generale. Analizand pattern-urile completate anterior si aplicand anumite principii si reguli privind comportamentul din punct de vedere al timpului este posibil sa se aproximeze cele mai bune momentele pentru completarea unor formatiuni. Structura miscarii preturilor aproape intotdeauna trebuie sa fie mai importanta ca observatiile legate de timp. Anumiti indivizi considera enervant acest aspect al teoriei din moment ce vor sa stie in avans cand sa tranzactioneze. Elliott practic demonstreaza ca anticiparea cu o probabilitate de 100% este imposibila. Cel mai mare grad de previzibilitate apare imediat ce o miscare (un val) s-a terminat. Cu alte cuvinte, ar trebui asteptata terminarea unui pattern si ulterior se poate actiona.

Beneficii multiple

Beneficiile studierii teroriei Elliott Wave sunt numeroase. Ca broker, analist sau investitor veti putea anticipa frecvent schimbari majore in mediul economic ce va vor permite evitarea dezastrului financiar si chiar specularea acestor oportunitati. Intelegerea corecta si amanuntita a psihologiei maselor (baza fundamentala a teoriei Elliott Wave) va poate ajuta sa evitati tranzactii periculoase la sfarsitul unui ciclu economic.


Aplicare in diverse domenii

Teoria Elliott Wave poate fi aplicata practic tuturor sectoarelor/zonelor in care sunt implicate mase de oameni: bursa, marfuri, imobiliare, productia de bunuri si servicii, etc.; singurul lucru necesar: date precise si consistente. Avantajele aplicarii teoriei in numeroase domenii sunt evidente.


Complexitatea


Teoria Elliott Wave este probabil cea mai complexa si mai cuprinzatoare forma de analiza a pietei inventata vreodata. Ea impune prin natura ei mult timp si practica pentru a fi stapanita. Cei mai multi oameni nu au timp suficient la dispozitie sau inclinarea necesara pentru a invata si pentru a aplica teoria asa cum trebuie. De regula, pentru perfectionare, teoria cere mult mai mult timp decat sunt oamenii dispusi sa ii aloce. In plus, ideea unei metode analitice care ii permite cuiva sa anticipeze schimbari de trend cu o precizie de o zi sau chiar de o ora este considerata de majoritatea oamenilor ridicola si cel putin suspecta. Cand majoritatea investitorilor au dificultati in a fi de partea care trebuie a pietei, incercarea de a derermina cel mai mare sau cel mai mic tick al unui trend nici macar nu e considerata o posibilitate serioasa. O teorie care sustine producerea unor asemenea rezultate va crea intotdeauna controversa si va fi inevitabil tratata de neinitiati cu scepticism.


Atitudinea publica

Aplicarea cu succes a teoriei Elliott Wave impune o mentalitate diferita de cea publica. Pentru a putea anticipa cu acuratete momentele la care are loc o schimbare de trend trebuie inevitabil sa rezistati si sa respingeti punctul de vedere al majoritar exact la momentele in care acea majoritate este cel mai convinsa ca un anume eveniment nu se va produce (veti fi cel mai probabil ridiculizat pentru parerile si convingerile voastre, unul din cele mai bune semne ca analiza voastra e corecta). Increderea extrema in sine e o cerinta obligatorie; controlul lacomiei; un management strict al fondurilor (care include controlul riscului), o minte deschisa si abilitatea de a va schimba intreaga perspectiva (din bullish in bearish si vice-versa) intr-o secunda, toate sunt atributele si abilitatile unui analist sau trader de succes. Multe din aceste caracteristici nu sunt prezente intr-o persoana, facand dificila incercarea de a fi un bun analist sau un investitor de succes. Multi oameni pot anticipa micarile viitoare ale pietei cand nu sunt implicati financiar. Cand analiza si tranzactionarea devin personale totul se schimba.


Multi ani de studiu si aplicare

Chiar si avand toate calitatile de mai sus, pentru a practica teoria in timp real cu acuratete si incredere, este nevoie de multi ani de practica. Cum multi oameni nu vor aloca timpul necesar pentru a studia teoria, ajung sa o aplice prost si pierd bani in piata.


Aplicarea teoriei necesita timp

Chiar daca ai mentalitatea necesara, anii de experienta si cunostintele ce se impun, tot trebuie sa aloci timp zilnic (aproximativ) analizelor, pentru practica si pentru a urmari poziti curenta a pietei. Pentru a urmari cateva piete simultan poti avea nevoie de cateva ore sau chiar mai multe in fiecare zi. Cei mai multi oameni cred ca este simplu sa faci bani in piata de capital si mult mai multi vor sa fie (se aplica probabil tuturor celorlalte incercari ale omului).







Principiile de baza


Toate miscarile pietei din punct de vedere al teoriei Elliott Wave, se incadreaza in doua clase logie:


Valuri impulsive (normale si terminale):


Acestea sunt pattern-uri ce evolueaza in directia trendului principal. Cand este analizata evolutia pietei pe termen scurt, valurile impulsive pot fi monowave-uri. Daca valurile impulsive sunt mai complexe, ele vor fi compuse din 5 segmente.


Valuri corective (nu evolueaza ca trend): Acestea sunt pattern-uri care evolueaza in directia opusa trendului. Corectiile pot fi deasemenea monowave-uri, dar daca sunt mai complexe vor apare pe grafic ca miscari de "consolidare" sub forma de miscari in sus si in jos, fara o directie clara, si sunt de regula compuse din 3 segmente.


Gradul valurilor

"Grad" este un termen larg si putin imprecis ce specifica clasificarea ierarhica a valurilor pe baza interlegaturilor de pret si timp. Daca se studiaza cu atentie un grafic al oricarei piete se observa cu usurinta ca unele valuri evolueaza pe perioade indelungate de timp in timp ce altele evolueaza pe perioade mai scurte de timp. O miscare (un val) ce evolueaza pe o perioada de timp mult mai mare decat cea a altei miscari ar trebui considerata intotdeauna ca fiind o miscare de grad superior (in raport cu cealalta).



1. Principiile descoperite si scrise de R.N. Elliott, arata ca trendurile sunt compuse din 5 valuri intr-o directie dintre care 3 valuri in directia trendului si 2 in contratrend, in poza atasata valurile 1,3,5 sunt in directia trendului si valurile 2 si 4 reprezinta contratrendul.

1. Principiile descoperite si scrise de R.N. Elliott, arata ca trendurile sunt compuse din 5 valuri intr-o directie dintre care 3 valuri in directia trendului si 2 in contratrend, in poza atasata valurile 1,3,5 sunt in directia trendului si valurile 2 si 4 reprezinta contratrendul.



2. R.N.Elliott le-a numit "valuri cardinale" sau "faza numerelor" acum ele sunt cunoscute ca fiind "valuri impulsive" si au fost popularizate de R. Prechter si A.J. Frost. "Faza literelor" acum sunt cunoscute ca fiind "valuri corective".
3. Valul 2 este corectia valului 1 impulsiv, valul 4 este corectia valului 3 impulsiv, abc este corectia valului 5 impulsiv.
4. In macro sens secventele prezentate mai sus pot face parte din secvente asemanatoare dar de grade mai mari.
5. In micro sens fiecare val poate fi secventiat pe acelsi principiu dar in valuri mai mici.



6. Ritmul celor "impulsivelor" corectate de cele "corective" se supun unor reguli, principiile de baza ramanand de referinta. Patternurile in chartuile de h1, h4, D,W, M sunt numarate in acelasi fel.
7. Scara timpului este foarte importanta pentru fiecare pattern in parte. Nu exista numai patternuri valorice de pret ci si de timp ele nu sunt separate de vreun concept anume fata de cele de pret; ci ele se complementare si obligatorii.
8. Sunt trei reguli majore de netrecut:
i. Valul 2 nu se retrage niciodata peste punctul de plecare al valului 1. In functie de trend up and down regula este aceasi.
ii. Valul 3 nu poate fi cel mai scurt val din calurile de impuls. Valul 3 nu este necesar sa fie cel mai lung, dar intotdeuna el este cel mai mare. (aceasta regula dupa cum vedea in partea a doua la advance elliott sunt multe variatii de patternuri si valul 3 este la fel de variat ca si patternurile in sine).
iii. Valul 4 corectiv nu trece de varful valului 1 in orce fel de trend up and down. (regulile ii si iii vom vedea ca au suferit adaugari de la R.N. Elliott incoace
1920. )



Gradele valurilor



1. Grad mare (grad major)



2. Grad intermediar - subdivizarea gradului major



3. Grad minor. - subdivizarea gradului intermediar

Constructia polivalurilor.


Concepte fundamentale ale polivalurilor.

Impulsurile:

Sunt reguli specifice care se aplica patternurilor de impuls care nu sunt prezente in cele corective.
Reguli esentiale de constructie:


1. Constructie din cinci segmente adiacente (monoval sau mai mari) care se intalnesc in seria structurala a trednului sau a pattenrului temrinal.

2. Trei segmnete din cele cinci trebuie sa fie "de incredere" in aceasi directie (sus sau jos).

3. Imediat dupa primul segment, o miscare minora in directia opusa va avea loc (al doilea segment).

4. Al treilea segment trebuie sa fie mai lung decat al doilea.

5. Imediat dupa al treilea segment, o miscare minora in directia opusa celei de-a treilea segment (dar in aceasi directie cu al doilea) intalnim aici al patrulea segment. Al patrulea segment niciodata nu se retrage in totalitate peste cel de al treilea.

6. Al cincilea segment va fi aproape intotdeuna mai mare decat segmentul patru. Cand al cincilea segmnet e mai scurt decat patru, segmentul cinci este un (failure) val cazut-esuat.

7. Cand pretul se distanteaza acoperind segmentul unu, trei si cinci, masurat si comparat, al treilea segment nu a fost cel mai lung dar nicodata nu poate fi cel mai scurt segment din cele trei.




Regula extensiei:

Extensia este un element esential a oricarui pattern de impuls solid si este exclusiv asociat cu el. Termneul de extensie este folosit pentru a descrie "cel mai lung val" dintr-o grupare impulsiva. Prezenta extensiei, analitic vorbind, delimiteaza comportamentele impulsive de cele corective. Pentru a califica o extensie, valul cel lung ar trebui sa fie de minim 161% din valul anterior.



Regula alternantei:


Conceptul de alternanta este unul din cele mai importante, ghidand influenta asupra actiunii marketului. Fara alternanta, teoria paote fi de nefolosit.

Regula consta in: cand adiacenta sau alternata valurilor ale aceluias grad sunt comparate, ele ar trebui sa fie distincte si unice in multe feluri posibile. Factorul major care decide aceasta manifestare a regulei este timpul. Sunt multe feluri in care alternata poate avea loc. Privind un pattern de impuls, cea mai importanta aplicare a regulei alternantei este contratrendul.

A. Pretul (distanta acoperita in unitatti verticale)

B. Timpul (distanta acoperita in unitati orizontale)

C. Severitatea (procentul de corectie din valul precedent) se aplica numai la valulurile 2 si 4 din patternul de impuls

D. Complicatia (intricacy) (numarul de subdiviyiuni preyente in pattern)

E. Constructia (un pattern poate fi flat, altul zigzag, etc.)






Exemple de alternate la grupurile de polivaluri simple si complexe:



A. Diagrama A arata alternanta intre pret si timp, si directia corectiei; valul 3 este cel mai extins.






B. In diagrama B, din nou valurile 2 si 4 alterneaza intr-un mod similar ca si diagrama A, dar valul extisn este valul 1.





C. Diagrama C schimba cateva conditii fata de diagrama B, valul 4 este mult mai sevre, timpul consumat si pretul decat in valul 2 si extins este valul 5.




D. Singura alternanta in digrama D este sevreitatea. Cele doua corectii apar similare si fac ca petternul sa fie foarte suspect. O alta posibilitate este asteptatrea pana cand marketul clarifica situtia. Daca integul impuls se retrage mai mult decat 61,8%, dar mai putin decat 100% de precedenta actiune a marketului, tendinta aproape sigura ca patternul sa fie corectiv de tip: "dubluzigzag cu valul x lipsa" as se vedea "capitolul -valurile lipsa-". Daca patternul se retrage mai putin de 61%, mai tarziu si il depaseste, scenariul de impuls trebuie reluat.





E. Diagrama E este un exemplu pe toate fetele ale alternantei (pret, timp, sevreitate, complicatie) intre valurile 2 si 4.





F. In digrama F, la fel ca si in diagrama E, este un excelent exemplu de alternanta.





G. Similaritatile dintre timp si pret intre valurile 2 si 4 din diagrama G, fac ca alternanta sa aiba loc pe diferite cai. In acest caz alerneaza in constructie (valul 2 este un double three running in timp ce valul 4 este un triangle.)





Nota: Alternata este un fenomen relativ. Corectiile simple si complexe nu sunt dependente atat de mult de ce pattern elliott este creat ci mai degraba cum 2 patternuri alterneaza si cum arata fiecare. Un exemplu este valul 2 (double three corection) care poate fi considerta un pattern simplu daca valul 4 este mult mai larg si consuma mai mult timp (horizontal triangle).





Regula egalitatii.

In fiecare pattern de impuls, care i-am discutat sub regula extensiei, unul din valuri trebuie sa fie mai mare decat celelalte valuri. Odata ce a fost identificat cel mai lung val, regula egalitatii trebuie sa fie considerata. Regula aceasta se aplica numai la doua dinre cele trei valuri: 1,3,5. Oricare ar fi patternul extins, regula se refera la celellate doua. Combinatia poate fi:

1. Daca valul 1 este extins, regula se aplica la valurile 3 si 5.

2. Daca valul 3 este extins, regula se aplica la valurile 1 si 5.

3. Daca valul 5 este extins, regula se aplica valurilor 1 si 3.

Regula egalitatii consta in doua valuri neextinse egale in pret si timp ori raportate la ratia fibonacci (0.618% uzual) sub fiecare parametru sau amandoi. Pretul este de departe cel mai important cand avem de a face cu aceasta regula. In plus, aceasta regula isi exercita influenta in patternul de impuls cand al treilea val este extins. De asemenea regula este folositoare cand valul 5 cade dupa ce valul 3 a fost extins. Regula este mai putin folositoare cand patternul contine primul val extins ori este impuls terminal.

EX:
In diagrama D, valul 3 este este extins, asadar valurile 1 si 5 sunt aproximativ egale in pret si timp. Diagrama B arata primul val extins, in care valurile 3 si 5 relateaza 61,8% pret si 61,8% timp. In diagrama C, valul 5 extins, avem valurile 1 si 3 in resatie fiecare cu 61,8% pret si 100% in timp.




Regula Overlap -ului.

Regula overlap poate fi aplicata in doua moduri diferite, depinde pe care o analizam cea de trend sau de impuls terminal. Ambele categorii sunt listate dedesubt.

Trending impuls (5-3-5-3-5)

In trend polivalurile impulsive mai ales parti din valul 4 nu pot cadea in raza de pret a valului 2. Aceasta regula a fost creata pentru a face diferenta vizuala intre impulsul trendului si impulsul terminal sau patternurile corective.







Terminal impuls (3-3-3-3-3)


Contrar patternului de impuls de mai sus, in patternului terminal zona de actiune a valului 2 este partial violata de actiunea de pret din zona valului 4.