UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

PROIECT

ANALIZA SITUATIILOR FINANCIARE

I. Bilantul Financiar

1.1 Constructia bilantului financiar

1.2 Analiza indicatorilor echilibrului financiar calculati pe baza bilantului financiar

Analiza fondului de rulment

pe baza partii de sus a bilantului financiar

FRF= Cpm - Ai

Unde:

Cpm - capitaluri permanente

Ai - active imobilizate nete

FRF0 = 2099828 - 1725151 = 374677

FRF1 = 3301616 - 3213995 = 87621

Cpm > Ai (FRF >0)

Aceasta situatie reflecta fondul de rulment financiar ca expresie a realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt, capitalurile permanente asigurand finantarea unei parti a activelor circulante.

In perioada analizata de observa o reducere a FRF ca urmare a cresterii mai rapide a activelor imobilizate nete decat cresterea capitalului permanent.

Analiza nevoii de fond de rulment

NFR = Active curente - Pasive curente

NFR = (Active circulate - Disponibilitati banesti) - (Datorii pe termen scurt - Credite bancare pe termen scurt)

NFR0 = (7305301 - 1478895) - (6930624 - 0) = -1104218

NFR1 = (10115683 - 456466) - (10028062 - 107986) = -260859

Nevoia de fond de rulment reprezinta activele ciclice ce trebuiesc finantate din fondul de rulment, respectiv activele cu lichiditate sub un an care urmeaza sa fie finantate din resurse cu exigibilitate mai mare de un an.

In perioada analizata NFR este negativa reflectand un surplus de surse temporare in raport cu necesittile de finantare ale ciclului de exploatare. Aceasta NFR negativa este un aspect favorabil pentru companie in situatia in care se urgenteaza incasarea creantelor si se amana plata datoriilor de exploatare. Daca NFR negativa nu este consecinta acestui lucru si este rezultatul unei intreruperi in aprovizionarea stocurilor acest lucru este un aspect nefavorabil pentru companie.

Analiza trezoreriei

TN = FRF - NFR

TN0 = 374677 + 1104218 = 1478895

TN1 = 87621 + 260859 = 348480

TN = Db - Cbts

TN0 = 1478895

TN1 = 456466 - 107986 = 348480 Unde:

Db - disponibilitati banesti

Cbts - credite bancare pe termen scurt

Trezoreria reflecta imaginea disponibilitatilor monetare si a investitiilor financiare pe termen scurt, aparute in evolutia curenta a incasarilor si platilor. Este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente.Analiza trezoreriei inseamna analiza echilibrului financiar pe termen scurt prin comparaea fondului de rulment (care este o marime relativ constanta) cu nevoia de fond de rulment (o marime fluctuanta).O trezorerie pozitiva da posibilitatea efectuarii de plasamente si detinerii de disponibilitati banesti.

II. Bilantului Functional

2.1. Constructia bilantului functional

2.2 Analiza indicatorilor echilibrului financiar calculati pe baza bilantului functional

Analiza fondul de rulment net global

FRNG = Resurse stabile - Utilizari stabile

FRNG0 = 2487396 - 2112719 = 374677

FRNG1 = 4222743 - 4135122 = 87621

FRNG = (ACE + ACAE + TA) - (DE + DAE + TP)

FRNG = Nevoi ciclice de trezorerie - Resurse ciclice de trezorerie

FRNG0 = (5703129+123278+1478895) - (5223309+1707314+0) = 374677

FRNG1 = (8898696+760521+456466) - (7667331+2252746+107986) = 87621

Fondul de rulment net global este partea din resursele durabile afectata finantarii ciclului de exploatare, adica resursele stabile ce acopera o parte din nevoia de fond de rulment de exploatare.

Se considera ca marimea minima necesara a fondului de rulment este data de nivelul mediu al fluctuatiilor nevoii de fond de rulment, iar marimea optima este cea care mentine echilibrul financiar la cel mai scazut cost al procurarii capitalurilor.

Analiza nevoii de fond de rulment

NFR = Active ciclice -Pasive ciclice

NFR0 = 5703129+123278-523309-1707314 = -1104218

NFR1 = 8898696+760521-7667331-2252746 = -260859

NFRE = ACE - RCE

NFRE0 = 5703129 - 5223309 = 479820

NFRE1 = 8898696 - 7667331 = 1231365

NFRAE = ACAE - RCAE

NFRAE0 = 123278 - 1707314 = -1584036

NFRAE1 = 760521 - 2252746 = -1492225

Nevoia de fond de rulment se determina ca diferenta dintre necesitatile de finantare temporare si resursele temporare.

Nevoia de fond de rulment de exploatare pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporarea in raport cu surse termporare posibile de mobilizat.

O asemenea situatie poate fi judecata ca fiind normala daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare sau daca este determinata de cresterea vanzarilor.

In caz contrar, nevoia de fond de rulment de exploatare poate evidentia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor pe de o parte, si exigibilitatea datoriilor de exploatare pe de alta parte, precum si existenta unor stocuri fara miscare sau cu miscare lenta.

Nevoia de fond de rulment din exploatare este pozitiva si in crestere, ceea ce semnifica existenta unui surplus de nevoi ciclice aferente exploatarii in raport cu resursele ciclice ale exploatarii, determinat de cresterea intr-un ritm superior a activelor ciclice de exploatare in raport cu resursele ciclice.

Nevoia de fond de rulment in afara exploatarii inregistreaza valori negative, echivaland cu o sursa de finantare care asigura finatarea partiala a nevoii de fond de rulment de exploatare.

Valoarea negativa a acestei nevoi de finatare se diminueaza, resursele ciclice in afara exploatarii inregistrand o crestere mai lenta decat activele ciclice in afara exploatarii.

Analiza trezoreriei

TN = FRNG - (NFRE + NFRAE)

TN0 = 374677 - (479820 - 1584036) = 1478895

TN1 = 87621 - (1231365 - 1492225) = 348480

TN = TA - TP

TN0 = 1478895

TN1 = 456466 - 107986 = 348480

Trezoreria este pozitiva, dar in scadere pe parcursul perioadei analizate, nevoia de fond de rulment inregistrand o scadere mai accentuata decat fondul de rulment.

Scaderea trezoreriei poate fi apreciata ca un aspect negativ.

Principalele masuri de luat in vederea imbunataririi trezoreriei, a cresterii capacitatii de plata a companiei sunt:

prevenirea sau lichidarea imobilizarilor de fond de rulment in stocuri fara miscare sau cu miscare lenta;

accelerarea livrarii marfurilor si a incasarii facturilor prin masuri organizatorice adecvate

reducerea creditului comercial acordat clientilor;

urmarirea riguroasa a incasarii creantelor la termenele convenite si a platii obligatiilor fata de terti.

III. Analiza soldurilor intermediare de gestiune

3.1. Intocmirea tabloului SIG

Productia exercitiului = Productia vanduta + Variatia stocurilor + Productia imobilizata

Cheltuieli cu materiale si servicii = Cheltuieli cu energia si apa + Chelt cu materii prime + Chelt cu alte materiale + Chelt cu prestatiile externe

T-1 = 398337 + 35126 + 361399 + 6075822 = 6870684

T = 695248 + 120313 + 609006 + 9778162 = 11202729

Interpretarea rezultatelor obtinute in tabel:

Marja comerciala reflecta adaosul comercial in suma absoluta, marfurile fiind considerate bunuri cumparate de la furnizori si revandute in aceeasi stare fara a face nici o modificare asupra lor.

Marja comerciala inregistreaza o crestere in perioada curenta fata de perioada anrterioara datorita cresterii cheltuielilor din vanzarea marfurilor intr-un procent mai mic decat cresc veniturile din vanzarea marfurilor.

Productia exercitiului este un indicator foarte eterogen fiind compus din 3 elemente care sunt evaluate in mod diferit.

Societatea analizata are o productie a exercitiului foarte redusa in raport cu activitatea comerciala, aceasta inregistreaza o scadere in perioada curenta vis-a-vis de perioada anterioara.

Valoarea adaugata reprezinta cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, in special a muncii si a capitalului, peste valoarea materialelor si serviciilor cumparate de la terti.

In cazul acestei societati VA are o tendinta favorabila de crestere datorita cresterii adaosului comercial in suma absoluta intr-o masura ai mare decat consumurile intermediare.

.Excedenul brut din exploatare reflecta capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor de achitare a datoriilor catre bugetul de stat si de remunerare a actionarilor si creditorilor.

EBE are o tendinta favorabila de crestere datorita cresterii intr-o masura mai mare a valorii adaugate si decat cresterea cheltuielilor cu personalul si a cheltuielilor cu alte impozite si taxe.

Rezultatul din exploatare exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii din exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor de exploatare platibile si calculate din veniturile exploatarii incasabile si calculate.

In ambele perioade societatea a inregistrat profit din exploatare, acesta avand o evolutie crescatoare datorita in special cresterii EBE pe seama valorii adaugate.

Rezultatul curent este determinat de rezultatul din exploatare si rezultatul financiar. In ambele perioade analizate societatea a inregistrat profit curent care inregistreza o evolutie crescatoare favorabila datorita in special cresterii excedentului brut din exploatare.

Rezultatul net ( profitul net) exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare dupa deducerea din profitul brut al impozitului pe profit. Societatea nu are venituri si cheltuieli extraordinare in perioada analizata.

Profitul net inregistreaza o tendinta favorabila crescatoare da la un an la altul. Profitul net urmeaza sa fie distribuit actionarilor sub forma de dividende sau sa se investeasca in societate (sursa proprie de finantare).

3.2 Analiza evolutiei principalelor solduri intermediare de gestiune

Gradul de integrare indicator ce exprima ponderea valorii adaugate in totalul cifrei de afaceri, permitand aprecierea strategiei industriale a intreprinderii:

Gi = VA / CA *100

Gi0 = 2229023 / 20454464 *100 = 10,90 %

Gi1 = 4457871 / 30272426 *100 = 14,73%

Rata variatiei VA indicator ce permite aprecierea evolutiei activitatii intreprinderii, respectiv cresterea sau regresia acesteia

Rv = (VA1 - VA0) / VA0 *100

Rv = (4457871 - 2229023) / 2229023 *100 = 99,99%

  VA pe un salariat indicator ce exprima eficienta utilizarii potentialului uman al intreprinderii:

Vas = VA / Nr sal  

Vas0 = 2229023 / 131 = 17015,44

Vas0 = 4457871 / 198 = 22514,5

VA la 1000 lei active imobilizate indicator ce exprima eficienta utilizarii potentialului tehnic al intreprinderii

VA1000AI = VA / Ai *1000

VA1000Ai0 = 2229023 / 1725151*1000 = 1292,07

VA1000Ai1 = 4457871 / 3213995*1000 = 1387,02

Capacitatea de autofinantare:

Metoda deductiva:

CAF = 2706695 + 149114 - 297340 + 70667 - 462894 - 273367 = 1892875

Metoda aditionala:

CAF = 1301788 + 591087 = 1892875

Interpretarea rezultatelor:

CAF reprezinta potentialul financiar de crestere economic al societatii comerciale, sursa interna de finantare generata dupa deducerea tuturor cheltuielilor platibile la o anumita scadenta. Ea este un surplus financiar degajat de activitatea rentabila a intreprinderii.

In perioada analizata intreprinderea are o capacitate de autofinantare pozitiva cu tendinta favorabila de crestere .

IV. Tablou de finantare

4.1. Intocmirea tabloului de finantare

a. conceptia functionala

b. Tabloul de finantare partea a II-a:

4.2. Interpretarea tabloului de finantare

Variatia Fondului de rulment reprezinta valoarea absoluta a surselor permanente utilizate pentru finantarea activelor ciclice.

In perioada analizata fondul de rulment este negativ situatie ce reflecta absorbirea unei parti din datoriile pe termen scurt pentru finantarea unei parti a activelor imobilizate, contrar principiului de finantare conform caruia resursele permanente se aloca nevoilor permanente. Aceasta situatie genereaza un dezechlibru financiar care poate deveni o situatie critica atat sub aspectul nevoii de rambursare a datoriilor pe termen scurt cat si sub aspectul costului ridicat de procurare a creditelor pe termen scurt renegociate in mod constant.

Variatia nevoii de fond de rulment pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare in raport cu surse temporare posibile de mobilizat.

Variatia nevoii de fond de rulment in afara exploatarii inregistreaza o valoare pozitiva, aceasta constituie un consumator de resurse de finantare, trebuind identificate resurse de finantare suplimentare pentru a se finanta unele activitati fara nici o legatura directa cu specificul de baza al activitatii de baza a intreprinderii.

Variatia trezoreriei este negativa, fiind un dezechilibru f inanciar pentru intreprindere, influentand rentabilitatea intreprinderii prin cheltuielile pe care le genereaza si pune in pericol lichiditatea si autonomia in decizia intreprinderii.

V. Tabloul fluxurilor de numerar

Intocmirea tabloului fluxurilor de numerar

a. metoda directa

Relatiile care stau la baza determinarii fluxurilor de incasari si plati aferente exploatarii, utilizand metoda directa, sunt:

Incasari creante comerciale = Vanzari - Variatia stocurilor de produse - Variatia soldurilor clienti

finite si in curs de executie

Alte incasari = Alte venituri incasabile - Variatia altor creante

Plati furnizori = Valoarea consumurilor intermediare + Variatia stocurilor - Variatia soldurilor    (cheltuieli cu materiale si servicii) de aprovizionari furnizori

Plati personal = Cheltuieli cu personalul - Variatia datoriilor fata de personal

Alte plati = Alte cheltuieli platibile - Variatia altor datorii

Plati privind impozitul = Cheltuieli cu impozitul +/- Variatia datoriilor sau creantelor

pe profit pe profit privind impozitul pe profit

b. metoda indirecta

5.2. Interpretarea tabloului fluxurilor de numerar

Schema functionala a tabloului fluxurilor de trezorerie evidentiaza contributia a trei functii esentiale ale intreprinderii la variatia trezoreriei exercitiului: functiile de exploatare, investitii si finantare.

Fluxul net de trezorerie din exploatare pune in evidenta acele operatii pe care intreprinderea le realizeaza in mod curent (in cadrul activitatii curente) si care nu figureaza in fluxul de investitie si de finantare.

Analiza acestei prime parti a tabloului reflecta performanta intreprinderii la nivelul exploatarii, concretizata intr-un excedent de lichiditati.

Astfel, cash-flow-ul din exploatare este un indicator cheie in aprecierea capacitatii intreprinderii de a genera lichiditati suficiente, in vederea realizarii de noi investitii, fara a se recurge la surse externe de finantare.

Flux net de trezorerie din investitii apreciaza efortul investitional al intreprinderii, atat la nivelul cresterii interne (achizitionarea sau vanzarea de imobilizari corporale si necorporale), cat si la nivelul cresterii externe (imobilizari financiare).

Fluxul net de trezorerie din finantare evidentiaza sursele de finantare la care a recurs intreprinderea pentru acoperirea nevoilor de fonduri (crestere da capital prin aport in numerar sau contractare de imprumuturi), precum si iesirile de trezorerie aferente obtinerii acestor surse (plata dobanzilor si a dividendelor).

VI. Analiza situatiilor financiare prin metoda ratelor

6.1. Analiza ratelor de structura

a. Analiza ratelor de structura ale activului

Rata activelor imobilizate - se calculeaza ca raport intre activele imobilizate si totalul bilantului, reflectand ponderea elementelor patrimoniale utilizate permanent in totalul patrimoniului.

rAi0 = 1725151 / 9030452 *100 = 19,10%

rAi1 = 3213995 / 13329678 *100 = 24,11%

Interpretarea rezultatelor

Valorile pe care le inregistreaza aceasta rata se apreciaza in functie de sectorul de activitate, cel mai frecvent situandu-se la un nivele de peste 60%. Avand in vedere faptul ca firma are ca principal obiect de activitate comertul cu amanuntul consideram ideale valorile obtinute pentru desfasurarea normala a activitatii.

ric = Ic / At *100

ric0 = 1542531 / 9030452 *100 = 17,08 %

ric1 = 2911129 / 13329678 *100 = 21,83 %

rif = If / At *100

rif0 = 166183 / 9030452 *100 = 1,84 %

r1if = 295825 / 13329678 *100 = 2,21 %

rin = In / At *100

rin0 = 16437 / 9030452 *100 = 0,18 %

rin1 = 7041 / 13329678 *100 = 0,05 %

Model de analiza:

Abaterea absoluta:

∆ rAi = rAi1 - rAi0 = 24,11% - 19,10% = 5,01%

Interpretarea rezultatelor:

Analizate in dinamica, rata activelor imobilizate prezinta o tendinta de crestere. Rezulta ca ponderea imobilizarilor creste fata de perioada de baza ca efect al modificarii intr-o proportie mai mare a valorii activelor imobilizate in raport cu valoarea activului total, situatie favorabila daca este data de cresterea CA intr-o proportie mai mare sau cel putin egala cu cea a valorii imobilizarilor.

In perioada analizata rata imobilizarilor corporale inregistreza o tendinta crescatoare, lucru favorabil pana la un punct, astfel ca flexibilitatea companiei, a capacitatii ei de a se adapta la eventualele schimbari conjuncturale ale mediului economic sa nu fie afectate.

Factorii care determina modificarea ratei activelor imobilizate sunt:

modificarea valorii activului total

modificarea activelor imobilizate, determinata de: evolutia imobilizarilor corporale, financiare si necorporale.

Rata activelor circulante - arata ponderea activelor circulante in totalul bilantului, calculandu-se cu relatia:

rAc0 = 7305301 / 9030452 *100 = 80,89 %

rAc1 = 10115683 / 13329678 *100 = 75,88 %

rs = S / At *100

rs0 = 4299073 / 9030452 *100 = 47,60 %

rs1 = 8162159 / 13329678 *100 = 61,23 %

rcr = Cr / At *100

rcr0 = 1527333 / 9030452 *100 = 16,91 %

rcr1 = 1497058 / 13329678 *100 = 11,23 %

rdb = Db / At *100

rdb0 = 1478895 / 9030452 *100 = 16,37 %

rdb1 = 456466 / 13329678 *100 = 3,42 %

Model de analiza:

Abaterea absoluta:

∆ rAc = rAc1 - rAc0 = 75,88% - 80,88% = -5 %

Interpretarea rezultatelor:

Daca in dinamica rata prezinta o tendinta de crestere inseamna ca ponderea elementelor de activ creste ca urmare a modificarii lor intr-o proportie mai mare decat a activului total, situatie favorabila daca determina cresterea CA intr-o masura mai mare decat a activelor respective.

Daca rata activelor imobilizate sau circulante inregistreaza aceeasi valoare, ponderea activelor circulante in total active ramane nemodificata, situatie favorabila daca se obtin cel putin aceleasi rezultate din perioada baza de comparatie .

Daca rata prezinta o tendinta de reducere, inseamna ca ponderea activelor imobilizate sau circulante scade ca urmare a devansarii modificarii valorii lor de catre valoarea activului total, situatie favorabila doar daca se realizeaza o crestere a vitezei de rotatie a fata de perioada de baza.

b. Analiza ratelor de structura ale pasivului

Rata stabilitatii financiare se calculeaza ca raport intre capitalurile permanente (C_pm) si total pasiv (P_t) :

unde:

C_pr = capitaluri proprii

D_tml = datorii pe termen mediu si lung

rsf0 = 2099828 / 9030452 *100 = 23,25%

rsf1 = 3301616 / 13329678 *100 = 24,76%

Abaterea absoluta:

∆ rsf = rsf1 - rsf0 = 24,76% - 23,25% = 1,51%

Interpretarea rezultatelor:

Rata stabilitatatii financiare exprima ponderea capitalului permanent in totalul pasivului si inregistreaza valori moderat ridicate pe intrega perioada analizata

Rata autonomiei financiare - poate fi calculata in doua modalitati: 

Rata autonomiei financiare globale (r_afg)  - care arata proportia din patrimoniul intreprinderii finantata pe baza surselor proprii, exprimand gradul de independenta financiara a intreprinderii.

 (>33%)

rafg0 = 23,25%

rafg1 = 24,76%

Abaterea absoluta:

∆ rafg = rafg1 - rafg0 = 24,76% - 23,25% = 1,51%

Rata autonomiei financiare la termen (r_aft) se poate calcula dupa relatiile:

(1) (2)

raft0 = 100 %

raft1 = 100 %

Interpretarea rezultatelor:

Rata autonomiei financiare exprima gradul de independenta financiara a societatii adica ponderea capitalului propriu in total pasiv. Aceasta este relative mica, insa in crestere 23,25% spre 24,76% in 2007, datorita aprovizionarilor semestriale cu marfa si a termenelor de scadenta relativ lejere, deci societatatea se bucura de autonomie financiara.

Rata de indatorare - caracterizeaza dependenta financiara a intreprinderii si gradul de risc al politicii sale financiare si poate fi calculata in mai multe modalitati:

Rata de indatorare globala (r_ig) masoara ponderea datoriilor in totalul surselor de finantare:

(<66%)

rig0 = 6930624 / 9030452 *100 = 76,74%

rig1 = 10028062 / 13329678 *100 = 75,23%

Abaterea absoluta:

∆ rig = rig1 - rig0 = 75,23% - 76,74% = - 1,51%

Interpretarea rezultatelor:

Rata de indatorare globala exprima ponderea datoriilor totale in total pasiv. In perioada analizata aceste datorii sunt mari 76.74% in 2006 si cu o usoara scadere la 75,23% in 2007 si se datoreaza creditarii societatii de catre furnizorii acesteia.

c. Rate de structura ale realizarilor si rezultatelor

Aceste rate reflecta ponderea diferitelor elemente de venituri si cheltuieli in total venituri sau total cheltuieli, precum si structura unor solduri sau rezultate intermediare.

Se pot construi rate de tipul: rate de structura ale principalelor solduri intermediare; rate de structura ale veniturilor si cheltuielilor, in special cele aferente activitatii de exploatare.

Ratele de structura ale productiei exercitiului ofera informatii despre modul de valorificare a acesteia:

- rata productiei vandute

- rata productiei stocate

- rata productiei imobilizate.

Firma desfasoara activitate de productie dar cu valori nesemnificative.

Ratele de structura ale valorii adaugate reflecta modul in care aceasta asigura remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica a intreprinderii:

rCh pers0 = 827901 / 2229023 * 100 = 40,4 %

rCh pers1 = 1623610 / 4457871 * 100 = 46,42 %

rCh imp0 = 34407 / 2229023 * 100 = 1,54 %

rCh imp1 = 127566 / 4457871 * 100 = 8,86 %

rDob1 = 20507 / 4457871 * 100 = 1,65 %

rAmort0 = 387568 / 2229023 * 100 = 17,38 %

rAmort1 = 921127 / 4457871 * 100 = 30,66 %

rDiv0 = 45000 / 2229023 * 100 = 2,01 %

rDiv1 = 100000 / 4457871 * 100 = 2,24 %

rPr reinv0 = 789304 / 2229023 * 100 = 38,67 %

rPr reinv1 = 52385 / 4457871 * 100 = 2,17 %

Ratele de structura sau de prelevare ale EBE evidentiaza componenta pe elemente de autofinantare, respectiv modul de utilizare a unei parti a EBE:

rata rezultatului exploatarii =;

rRE0 = 932711 / 1366715 *100 = 68,24 %

rRE1 =1967382 / 2706695 *100 = 72,69 %

rata amortizarii =;

rA0 = 472510 / 1366715 *100 = 34,57 %

rA1 = 591087 / 2706695 *100 = 21,83 %

rata prelevarii cheltuielilor financiare =;

rCF1 = 462894 / 2706695 *100 = 17,10 %

rata prelevarii dividendelor =.

rDiv0 = 45000 / 1366715 *100 = 3,29 %

rDiv1 = 100000 / 2706695 *100 = 3,69 %

Ratele de structura ale veniturilor si cheltuielilor:

ponderea veniturilor din exploatare, a veniturilor financiare, respectiv a veniturilor extraordinare in total venituri;

rV expl 0 = 20548984 / 20555093 *100 = 99,97 %

rV expl 1 = 30421540 / 30492207 *100 = 99,76 %

rV fin 0 = 6109 / 20555093 *100 = 0,03 %

rV fin 1 = 70667 / 30492207 *100 = 0,24 %

ponderea cheltuielilor din exploatare, a cheltuielilor financiare, respectiv a cheltuielilor extraordinare in total cheltuieli.

rCh expl 0 = 19612785 / 19612785 *100 = 100 %

rCh expl 1 = 28454158 / 28917052 *100 = 98,40 %

rCh fin 1 = 462894 / 28917052 *100 = 1,60 %

Ratele de structura ale rezultatului brut al exercitiului sunt:

rata rezultatului exploatarii, exprimand ponderea rezultatului din exploatare in rezultatul brut total;

rRE 0 = 932711 / 942308 *100 = 98,98 %

rRE 1 = 1967382 / 1575155 *100 = 124,9 %

rata rezultatului financiar, reflectand ponderea rezultatului financiar in rezultatul brut total;

rRF 0 = 9597 / 942308 *100 = 1,02 %

rRF 1 = 392227 / 1575155 *100 = 24,9 % (pierdere)

- rata rezultatului extraordinar, aratand ponderea rezultatului extraordinar in rezultatul brut, care in mod normal ia valoarea zero sau detine o pondere nesemnificativa.

d.Rate de structura ale fluxurilor de trezorerie

Aceste rate reflecta contributia diferitelor categorii de fluxuri de trezorerie la formarea fluxului net global, precum si masura in care fluxurile potentiale de trezorerie s-au transformat in fluxuri reale. Astfel de rate sunt:

Rata fluxului de trezorerie din exploatare - arata raportul dintre fluxul net de trezorerie din exploatare si fluxul de numerar total.

Rata de generare trezorerie de exploatare din excedent brut de exploatare - arata raportul in care din excedent brut de exploatare se genereaza trezorerie efectiva aferenta exploatarii.

rGTE1 = (2706695 - 751545) / 2706695 *100 = 1955150 / 2706695 *100 = 72,23 %

6.2. Rate de lichiditate si solvabilitate

In termeni de echilibru financiar, prin lichiditate se intelege capacitatea intreprinderii de a-si acoperi obligatiile pe termen scurt cu ajutorul activelor circulante.

Cele mai utilizate rate de lichiditate sunt:

a) Rata lichiditatii curente sau generale (r_lc) reflecta capacitatea intreprinderii de a-si acoperi obligatiile pe termen scurt prin transformarea tuturor activelor circulante in lichiditati si se determina prin raportarea valorii activelor curente (circulante) la valoarea pasivelor curente (obligatiilor pe termen scurt).

 (>1, 2 sau ≈2)

rlc0 = 7305301 / 6930624 = 1,05

rlc1 = 10115683 / 10028062 = 1,00

Abaterea absoluta:

∆ rlc = rlc1 - rlc0 = 1,00 - 1,05 = - 0,05

Interpretarea rezultatelor:

Rata lichiditatii curente se situeaza la un nivel minim scazand de la o perioada la alta ceea ce arata ca in mod normal intreprinderea abia isi poate acoperi datoriile.

b) Rata lichiditatii rapide (r_lr) exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati.

 (>0,65)

rlr0 = (7305301 - 4299073) / 6930624 = (1527333 + 1478895) / 6930624 = 3006228 / 6930624 = 0,43

rlr1 =(10115683 - 8162159) / 10028062 = (1497058+456466) / 10028062 = 1953524 / 10028062 = 0,19

Abaterea absoluta:

∆ rlr = rlr1 - rlr0 = 0,19 - 0,43 = -0,24

Interpretarea rezultatelor:

Rata lichiditatii reduse exprima capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe termen scurt din disponibilitati. Se observa o scadere a lichiditatii curente datorita cresterii mai rapide a nivelului datoriilor pe termen scurt fata de nivelul activelor circulante.

c) Rata lichiditatii imediate (r_li) masoara capacitatea intreprinderii de rambursare a datoriilor pe termen scurt, utilizand disponibilitatile existente.

 ( > 0,3)

rli0 = 1478895 / 6930624 = 0,21

rli1 = 456466/ 10028062 = 0,04

Abaterea absoluta:

∆ rli = rli1 - rli0 = 0,04 - 0,21 = - 0,17

Interpretarea rezultatelor:

In perioada curenta rata lichiditatii este< 0,3 insa intreprinderea poate realiza minimizarea valorii incasarilor sale detinand in schimb valori de stocuri usor lichidabile in concordanta cu exigibilitatea obligatiilor imediate.

Solvabilitatea reflecta capacitatea intreprinderii de a face fata tuturor datoriilor sale.

Rata solvabilitatii globale sau generale (r_sg), care exprima in ce masura datoriile totale sunt acoperite de catre activele totale ale intreprinderii si se determina cu relatia:

 ( >1,5 sau 3-4 la lichidare)

rsg0 = 9030452 / 6930624 = 1,30

rsg1 = 13329678 / 10028062 = 1,32

Abaterea absoluta:

∆ rsg = rsg1 - rsg0 = 1,32 - 1,3 = 0,02

Interpretarea rezultatelor:

In perioadele analizate rata solvabilitatii este mai mica decat 1,5 ceea ce arata ca intreprinderea nu face fata datoriilor cu propriile sale active, adica nu isi poate acoperii in totalitate datoriile.

Analiza ratelor de finantare, acestea caracterizeaza modalitatile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si scurt, evidentiind importanta indatorarii asupra gestiunii financiare a intreprinderii, precum si principalele mutatii intervenite in structura surselor, generate de schimbarile interne si de interactiunea cu mediul economico-social.

a) Rata de finantare stabila sau rata de finantare a imobilizarilor (r_fs) - evidentiaza masura in care resursele permanente acopera utilizarile permanente, constituind un indicator echivalent fondului de rulment in marime absoluta.

rfs0 = 2099828 / 1725151 = 1,21

rfs1 = 3301616 / 3213995 = 1,02

Interpretarea rezultatelor:

Valoarea supraunitara a ratei semnifica faptul ca ansamblul imobilizarilor a fost finantat din capitaluri permanente, existand un surplus de surse permanente care constituie fondul de rulment. Cresterea valorii raportului indica o ameliorare a structurii de finantare, in timp ce diminuarea acestuia exprima o deteriorare a situatiei.

b) Rata finantarii ciclice (r_fc) - reflecta masura in care resursele financiare temporare acopera utilizarile temporare:

rfc0 = 6930624 / 7305301 = 0,95

rfc1 = 10028062 / 10115683 = 0,99

Interpretarea rezultatelor:

- daca r_fc>1, activele curente sunt finantate integral din resurse curente si exista un necesar de fond de rulment negativ;

- daca r_fc<1, activele curente sunt finantate partial din resurse curente, diferenta neacoperita reprezentand nevoia de fond de rulment.

6. 3 Analiza ratelor de gestiune

a. Analiza ratelor de gestiune a capitalurilor

viteza de rotatie a activului - reflecta eficienta utilizarii tuturor bunurilor firmei si se calculeaza cu relatiile:

dzAt0 = 9030452 / 20454464 *360 = 158,93 zile

dzAt1 = 13329678 / 30272426 *360 = 158,51 zile

dz Ai = Ai / CA * T

dzAi0 = 1725151 / 20454464 *360 = 30,36 zile

dzAi1 = 3213995 / 30272426 *360 = 38,22 zile

dz Ac = Ac / CA * T

dzAc0 = 7305301 / 20454464 *360 = 128,57 zile

dzAc1 = 10115683 / 30272426 *360 = 120,29 zile

Abaterea absoluta:

∆ dzAt = dzAt1 - dzAt0 = 158,51 - 158,93 = - 0 ,42 zile

Interpretarea rezultatelor:

Rezulta o crestere a vitezei de rotatie a activelor totale fata de cifra de afaceri, la aceasta a contribuit cresterea mai rapida a ciferi de afaceri in comparatie cu cresterea activelor imobilizate cat si a activelor circulante. Aceasta semnifica cresterea eficientei utilizarii activelor.

viteza de rotatie a capitalului propriu- arata modul de fructificare a resurselor proprii intr-o perioada de gestiune.

dzCpm0 = 2099828 / 20454464 *360 = 36,95 zile

dzCpm1 = 3301616 / 30272426 *360 = 39,26 zile

Abaterea absoluta

∆ dzCpm = dzCpr1 - dzCpr0 = 39,26 - 36,95 = 2,31 zile

Factori de influenta:

Influenta modificarii duratei in zile a rotatiei capitalurilor proprii:

influenta modificarii Ca:

∆ dzCpm (CA)=Cpr0 / CA1*360 - dzCpr0=2099828 / 30272426*360 - 36,95= 24,97 - 36,95 = - 12 zile

influenta modificarii Cpr:

∆ dzCpm (Cpr)= dzCpr1 - Cpr0 / CA1*360 = 39,26 - 24,95 = 14,31 zile

Interpretarea rezultatelor:

Se constata o incetinire a vitezei de rotatie a capitalului permanent fata de cifra de afaceri, ca urmare a crestere mai lenta a cifrei de afaceri decat cresterii elementelor de capital propriu. Rezulta o situatie negativa, o scadere a eficientei capitalului propriu.

viteza de rotatie a datoriilor totale- arata numarul de refaceri a surselor imprumutate si atrase pe seama cifrei de afaceri intr-o perioada de gestiune, respectiv numarul de zile necesar pentru restituirea datoriilor pe seama cifrei de afaceri.

dzDt0 = 6930624 / 20454464 *360 = 121,97 zile

dzDt1 = 10028062 / 30272426 *360 = 119,25 zile

`∆nr_Dt = 121,97 - 119,25 = 2,72 zile

b. Analiza vitezei de rotatie a stocurilor

Se poate realiza in doua moduri:

insumarea duratelor de rotatie a elementelor componente

dzS0 = 4284571 + 14502 / 20454464 *360 = 4299073 / 20454464 * 360 = 75,66 zile

dzS1 = 8139416 + 22743 / 30272426 *360 = 8162159 / 30272426 *360 = 97,06 zile

Abaterea absoluta:

∆ dzS = dzS1 - dzS0 = 97,06 - 75,66 = 21,4 zile

Interpretarea rezultatelor

Rezulta o incetinire a vitezei de rotatie datorata cresterii mai lente a cifrei de afaceri spre deosebire de cresterea valorii stocurilor de marfuri.

evidentierea stadiului circuitului activelor circulante

De exemplu, durata in zile a unei rotatii a stocurilor de materii prime si materiale (dz_mp) se poate analiza folosind relatia:

c. Analiza ratelor de gestiune a clientilor si furnizorilor

rata de gestiune a clientilor (viteza de rotatie a creantelor) - arata in cate zile intreprinderea isi incaseaza contravaloarea marfurilor de la clienti, putandu-se aprecia prin numarul de rotatii a creditului - clienti sau prin durata de incasare a acestuia.

   sau

dzCr0 = 1527333 / 20454464 *360 = 26,88 zile

dzCr1 = 1497058 / 30272426 *360 = 17,80 zile

Abaterea absoluta:

∆ dzCr = dzCr1 - dzCr0 = 17,80 - 26,88 = - 9,08 zile

Interpretarea rezultatelor:

Reducerea duratei medii a unei rotatii inseamna imbunatatirea gestiunii clientilor ca urmare a schimbarii politicii de credit comercial.

O durata mare de rotatie in zile inseamna ca clientii utilizeaza o perioada de timp mare resursele financiare ale intreprinderii. Daca are loc o crestere a creditului client fara sa existe o crestere a vanzarilor, aceasta poate insemna inrautatirea situatiei intreprinderii, care este nevoita sa-si modifice politica de credit pentru a-si pastra clientela; de asemenea poate insemna si faptul ca beneficiarii au dificultati de plata.

rata de gestiune a furnizorilor (viteza de rotatie a furnizorilor) - arata in cate zile intreprinderea isi achita obligatiile fata de furnizori:

  

dzFz0 = 4944827 / 20454464 *360 = 87,02 zile

dzFz1 = 6990234 / 30272426 *360 = 83,13 zile

dzDts0 = 6930624 / 20454464 *360 = 121,97 zile

dzDts1 = 9920076 / 30272426 *360 = 117,96 zile

Abaterea absoluta

∆ dzFz = dzDts1 - dzDts0 = 117,97 - 121,97 = - 4,00 zile

Factori de influenta:

influenta modificarii duratei medii de plata a furnizorilor:

∆ dzDts (dzFz)= dzFz1 - dzFz0 = 83,13 - 87,02 = - 3,89 zile

influenta modificarii cifrei de afaceri:

∆dzDts(CA)=Fz0 / CA1 *360 - dzFz0= 4944827 / 30272426*360 - 87,02 = 58,80 - 87,02 = - 28,21 zile

influenta modificarii datoriilor fata de furnizori:

∆ dzDts (Fz)= dzFz1 - Fz0 / CA1 *360 = 83,13 - 58,80 = 24,33 zile

influenta modificarii duratei medii de plata a altor datorii pe termen scurt:

∆ dzDts (dzADts) = dzADts1 - dzADts0 = 34,84 - 34,95 = - 0,11 zile

influenta modificarii cifrei de afaceri:

∆ dzDts (CA)= ADts0 / CA1 *360 - dzADts0 = 1985796 / 30272426*360 = 23,51 - 34,95 = -11,44 zile

influenta modificarii altor datorii pe termen scurt:

∆ dzDts (ADts)= dzADts1 - ADts0 / CA1 *360 = 34,84 - 23,51 = 11,33 zile

Interpretarea rezultatelor:

O durata in zile mare inseamna ca firma foloseste resurse furnizorului, dar daca durata creste si nu este rezultatul unei intelegeri cu furnizorul, poate conduce la inrautatirea relatiilor comerciale, iar pentru intreprindere exista semnale ca se confrunta cu greutati de plata.

Daca durata creditului client este mai mare decat durata creditului furnizor, la nivelul intreprinderii se creeaza un deficit de resurse financiare.

Daca durata creditului furnizor este mai mare decat durata creditului client, atunci se creeaza un excedent de resurse financiare.

6.4 Analiza ratelor de rentabilitate

Rata rentabilitatii este o marime relativa care exprima gradul in care capitalul aduce profit.

1. Rata rentabilitatii economice

Rata rentabilitatii economice masoara performanta activului total sau gradul de valorificare a capitalurilor investite / capitalurilor permanente (in functie de relatia de calcul utilizata), exprimand lei Pb (sau EBE) obtinuti la 100 lei activ total, capital investit sau permanent, independent de modul de finantare a capitalului si de sistemul fiscal.

Se poate exprima sub mai multe forme:

re0 = 942308 / 2099828 *100 = 44,87 %

re1 = 1575155 / 3301616 *100 = 47,7 %

Abaterea absoluta:

∆ re = re1 - re0 = 47,70% -44,87% = 2,83

Interpretarea rezultatelor:

Rotatia activului prin cifra de afaceri (CA/At) exprima gradul de intensitate a utilizarii resurselor financiare ale intreprinderii, in timp ce rata marjei brute (Pb/CA) exprima eficacitatea comerciala a intreprinderii.

Drept urmare, cresterea rentabilitatii economice se poate realiza fie pe seama accelerarii rotatiei activelor, fie prin cresterea marjei brute de acumulare.

Re trebuie sa fie superioara ratei de inflatie pentru ca intreprinderea sa-si poata mentine substanta sa economica.

In temeni reali, Re trebuie sa asigure remunerarea capitalurile investite la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobanzii) si al riscului economic si financiar pe care si l-au asumat furnizorii de capitaluri (actionarii si creditorii intreprinderii).

2. Rata rentabilitatii financiare

Rentabilitatea financiara reprezinta capacitatea intreprinderii de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate in desfasurarea activitatii:

rf0 = 789304 / 2099828 *100 = 37,58 %

rf1 = 1301788 / 3301616 *100 = 39,47 %

Abaterea absoluta:

∆ rf = rf1 - rf0 = 39,47% - 37,58% = 1,89 %

Interpretarea rezultatelor:

Diferenta dintre re si rf este determinata de politica de finantare a intreprinderii. Astfel, la rate ale rentabilitatii economice egale, rentabilitatea financiara va fi diferita, dupa cum intreprinderea se finanteaza din fonduri proprii sau imprumutate, diferenta determinata de influenta cheltuielilor cu dobanzile si a impozitului pe profit.

3. Rata rentabilitatii comerciale sau rentabilitatea vanzarilor

Rentabilitatea comerciala sau rentabilitatea vanzarilor masoara eficienta activitatii desfasurate de intreprindere intr-un exercitiu financiar prin prisma valorificarii activitatii de baza.

Rentabilitatea comerciala se poate exprima prin doua rate:

rata marjei brute, calculata ca raport intre profit brut sau profit operational si cifra de afaceri:

rmb0 = 942308 / 20454464 *100 = 4,60 %

rmb1 = 1575155 / 30272426 *100 = 5,20 %

Interpretarea rezultatelor:

Rentabilitatea economica evidentiaza eficienta capitalurilor investite si ar trebui sa fie superioara ratei inflatiei pentru ca investitorii sa fie remunerati cel putin la nivelul ratei dobanzii din economie.

In anul 2007 rata economica bruta a inregistrat o tendinta favorabila de crestere dar ea se situeaza totusi sub nivelul ratei medii a dobanzii pe piata interbancara. Rentabilitatea economica bruta terbuie sa permita cresterea si reinnoirea capitalului investit intr-o perioada de timp cat mai scurta.

rata marjei nete, calculata ca raport intre profit net si cifra de afaceri:

rmn0 = 9789304 / 20454464 *100 = 3,85 %

rmn1 = 1301788 / 30272426 *100 = 4,30 %

Interpretarea rezultatelor:

Societatea a inregistrat in ambele perioade o rata a rentabilitatii economice nete inferioara ratei inflatiei pe economie ceea ce este un aspect nefavorabil pentru societate si reflecta faptul ca societatea poate sa-si pastreze substanta sa economica.

4. Rata rentabilitatii resurselor consumate sau rentabilitatea costurilor

Rata rentabilitatii resurselor consumate (rc) arata profitul brut care revine pe unitatea de cheltuieli totale, calculandu-se ca raport intre profitul brut si cheltuieli totale (sau ca raport intre rezultatul aferent CA si costul productiei vandute).

rc0 = 942308 / 19612785 *100 = 4,80 %

rc1 = 1575155 / 28917052 *100 = 5,44 %

Interpretarea rezultatelor:

In situatia analizata rentabilitatea costurilor este pozitiva aspect favorabil pentru intreprindere ca urmare a reducerii costurilor unitare fara afectarea calitatii produselor.

6.5 Analiza riscului de faliment prin metoda scorurilor

Modelul Altman - aplicabil mai ales in conditiile existentei bursei de valori, are la baza urmatoarea functie:

unde:

;    ;

 

Z0 = 3,3*0,1043 + 1,0*2,2650 + 0,6*0,3029 + 1,4*0 + 1,2*0,8089 = 3,7616

Z1 = 3,3*0,1181 + 1,0*2,2710 + 0,6*0,3292 + 1,4*0,0937 + 1,2*0,7588 = 3,899

Interpretarea valorilor functiei:

cand Z ≤ 1,8 starea de faliment este iminenta;

cand Z >2,9 situatia financiara este buna si bancherul poate avea incredere in intreprinderea respectiva. Aceasta este solvabila;

cand 1,8 < Z ≤ 2,9 situatia financiara este dificila, cu performante vizibil diminuate si apropiate de pragul starii de faliment. Aflata in aceasta situatie, intreprinderea isi poate relansa activitatea daca adopta o strategie financiara corespunzatoare.