QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Piete de capital licenta vara 2009 - test grila



PIETE DE CAPITAL LICENTA VARA 2009 - TEST GRILA

USOR

MULTIPLE CHOICE


1. Bursa de Valori Bucuresti a fost redeschisa in anul:

a.




b.


c.


d.


e.


ANS:  C


2. Bursele au jucat un rol-cheie in industrializarea Europei si a Americii de Nord in secolul:

a.

XVII;

b.

XVIII

c.

XIX

d.

XX

e.

nici un raspuns valabil

ANS:  C


3. Nu este indice din generatia a doua:

a.

Topix;

b.

S&P 500;

c.

Dow-Jones;

d.

CAC-40

e.

DAX.

ANS:  C


4. Nu este indice general al pietei:

a.

NASDAQ-100;

b.

FT-SE Actuaries 100;

c.

Dow-Jones;

d.

CAC-40;

e.

DAX.

ANS:  C


5. Instrumentele emise pe piata titlurilor de valoare sunt denumite:

a.

actiuni (stocks sau shares);

b.

obligatiuni (bonds);

c.

certificate (notes);

d.

titluri de stat;

e.

certificate de trezorerie

ANS:  A


6. Valorile primare sau titlurile financiare, in sens restrans, sunt destinate:

a.

tranzactiilor cu derivate;

b.

cumpararii de certificate de trezorerie;

c.

stingerii instrumentelor de datorie;

d.

cresterii capitalului propriu;

e.

emiterii titlurilor de stat,

ANS:  D


7. Instrumentele tipice emise pe pietele de datorie cu venituri fixe sunt cunoscute sub denumirea de:

1) obligatiuni (bonds);

2) actiuni;

3) certificate (notes);

4) certificate de investitii;

5) actiuni privilegiate.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  B

8. Dupa modul in care se procura si se tranzactioneaza banii, pietele de capital se grupeaza astfel:

1) piete de datorie;

2) piete de negociere;

3) piete permanente;

4) piete de titluri de valoare;

5) piete organizate.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  C


9. Consecintele pe care le-a adus cvadrbla explozie sunt:

1) Dereglementarea;

2) Mondializarea;

3) Globalizarea;

4) Delocalizarea;

5) Inovarea permanenta.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  E


10. Conform criteriului "locul tranzactionarii" exista:

piata organizata

piata "Over -The -Counter"

piata primara

piata futures

piata de licitatie

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  A


11. Conform criteriului "dinamica si riscul tranzactiilor" exista urmatoarele tipuri de piete:

piata la vedere

piata anticipata (forward)

piata "futures"

piata de optiune (options)

Piata organizata

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  C


12. Conform criteriului " intensitatea zilnica a tranzactiilor" exista:

piata de datorie

piata permanenta

piata financiara

piata de apel

piata titlurilor de valoare

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  C



13. Actiunile confera detinatorilor lor (actionari) cumulativ urmatoarele drepturi:

1) dreptul la vot; 2) dreptul la informare; 3) dreptul la dividende; 4) dreptul asupra activelor

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  D


14. Instrumentele financiare emise pe piata de capital pot fi:

actiuni

bilete la ordin

obligatiuni

cambii

contracte futures

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  D


15. Prima bursa de actiuni de capital din lume fondata la Amsterdam, s-a constituit in anul:

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  C


16. Pietele financiare internationale cuprind:

1) ansamblul pietelor financiare ale tarilor care aproba emisiuni de titluri financiare straine

2) tranzactii cu titluri financiare straine

3) piata eurocapitalului

4) piata ipotecara

5) piata imobiliara

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  A


17. Piata de capital este definita ca:

a.

Piata pe care se realizeaza tranzactii pe termen scurt cu valori mobiliare;

b.

Piata pe care se realizeaza tranzactii pe termen mediu si lung cu valori mobiliare specifice;

c.

Piata pe care se tranzactioneaza pe termen mediu si lung valori imobiliare

d.

Piata pe care nu se negociaza noile emisiuni de valori mobiliare.

e.

Piata pe care se tranzactioneaza bunuri si servicii precum si fonduri de investitii.

ANS:  B


18. Actiunile preferentiale nu pot fi :

a.

ordinare

b.

cumulative

c.

Non-cumulative

d.

participante

e.

Non-participante

ANS:  A


19. Bursele de valori concentreaza:

1) cererea de bunuri;

2) cererea de capital;

3) oferta de bunuri

4) oferta de capital;

5) cererea si oferta de moneda.


a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  A


20. Sfera de cuprindere a finantelor internationale contine:

1) Pietele financiare internationale;

2) Bancile internationale;

3) Finantele intreprinderilor internationale;

4) Finantele bugetare ale celor mai importante tari dezvoltate;

5) Investitiile internationale de portofoliu.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS: D


MEDIU

MULTIPLE CHOICE


1. Deschiderea Pietei Internationale Monetare consacrata contractelor financiare la termen, in 1972, a avut loc in orasul:

a.

Amsterdam

b.

New York

c.

Frankfurt

d.

Londra

e.

Chicago

ANS:  E


2. Pentru pietele financiare, nu este tip de eficienta formulat pana in prezent:

a.

Eficienta rationalitatii mimate;

b.

Eficienta alocarilor;

c.

Eficienta operationala (competitionala);

d.

Eficienta informationala.

ANS:  A


3. Dupa nivelul de tranzactionare, nu exista ca piata de capital:

a.

Piata primara;

b.

Secundara;

c.

A treia piata;

d.

A patra piata sau piata tranzactiilor directe;

e.

Piata monetara.

ANS:  E


4. Dupa criteriul dinamica si riscul tranzactiilor nu exista:

a.

Piata la vedere;

b.

Piata anticipata (forward);

c.

Piata futures;

d.

Piata de optiune (options);

e.

Piata swap.

ANS:  E


5. Prin masivul capital financiar, pietele financiare internationale produc:

1)Efectul de structura;

2)Efectul dobanzii;

3)Efectul de lichiditate;

4)Efectul de faliment.

5)Efectul inflationist;

a.


c.


e.


b.


d.



ANS:  B


6. Dupa intervalul de timp in care sunt calculati exista:

1)Indici calculati in timp real;

2)Indici calculati la sfarsitul sesiunii de tranzactionare;

3)Indici recalculati dupa incheierea sesiunii de tranzactionare;

4)Indici calculati pe piata bursiera;

5)Indici bursieri calculati aleator.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  D


7. In functie de modul de calcul aferent indicilor pentru actiuni exista:

1)Indici bursieri pentru actiuni;

2)Indici bursieri pentru obligatiuni;

3)Indici pentru titlurile emise de fondurile deschise de investitii si de alte institutii de acest fel;

4)Indici din prima generatie;

5)Indici din generatia a doua.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  E


8. Dintre evenimentele principale de mai jos, care genereaza ajustari ale formulei de calcul al indicelui se enumera, exhaustiv:

1)Acordari de dividende;

2)Cresteri de capital;

3)Reduceri de capital;

4)Conversii de actiuni preferentiale in actiuni comune;

5)Modificari in valoarea nominala a titlurilor de valoare din componenta indicelui

a.


b.


c.


d.


e.



ANS: A


9. Etapele constructiei unui indice bursier sunt:

1)Selectarea domeniilor de activitate pe care urmeaza sa le reprezinte indicele;

2)Selectarea actiunilor ce intra in portofelul indicelui;

3)Atribuirea unei anumite importante fiecarei actiuni;

4)Alegerea datei de referinta;

5)Calculul indicelui bursier.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  E


10. Atribuirea importantei actiunilor se face prin:

1)Ponderi egale;

2)Ponderarea cu sensibilitatea actiunilor;

3)Ponderarea cu capitalizarea bursiera;

4)Fara atribuirea de ponderi;

5)Ponderarea cu numerele consecutive ale sirului lui Fibonacci.

a.


d.




b.


e.




c.





ANS:  D


11. Printre instrumentele financiare ale pietei de capital nu se enumera:

a.

Valori mobiliare;

b.

Instrumente financiare derivate;

c.

Instrumente financiare, altele decat valorile mobliare;

d.

Contracte de report;

e.

Contracte ipotecare.

ANS:  E


12. Pentru ce au fost create bursele cele mai vechi?

a.

Pentru transferul de titluri de valoare;

b.

Pentru negocierea marfurilor;

c.

Pentru dezvoltarea comertului mondial;

d.

Pentru largirea comertului cu titluri de valoare;

e.

Pentru furnizarea de lichiditati autoritatilor statale.

ANS:  C


13. Tranzactionarea actiunilor de capital s-a intensificat sub influenta:

a.

Industrializarii;

b.

Expansiunii coloniale;

c.

Campaniilor militare;

d.

Necesitatii finantarii statului;

e.

Intensificarii activitatilor comerciale.

ANS:  A


14. Principalele surse de risc intalnite pe pietele financiare sunt:

1)Mediul economic general;

2)Mediul extern al firmei;

3)Mediul economic international;

4)Inflatia;

5)Somajul.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  C


15. Rata de rentabilitate ceruta de investitor se compune din:

1)Rata rentabilitatii fara risc;

2)Rata rentabilitatii in conditii de risc;

3)Prima de risc;

4)Marja+profit;

5)Profitul asteptat.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  B


16. Statul poate emite urmatoarele tipuri de obligatiuni:

1)Rente perpetue;

2)Obligatiuni participative;

3)Obligatiuni amortizabile sau rambursabile;

4)Obligatiuni asimilate trezoreriei;

5)Obligatiuni indexate.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  A



17. Dupa valorile mobiliare in raport cu care se construieste indicele exista:

1) indici bursieri pentru actiuni;

2) indici bursieri pentru obligatiuni;

3) indici pentru titlurile emise de fondurile deschise de investitii si alte institutii de acest fel;

4) indici bursieri pentru titlurile de stat;

5) indici bursieri in lant

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  D


18. Care sunt componentele cvadrublei explozii din deceniile 1980 si 1990 prin care care au trecut structurile financiare si bancare din lume?

1) Componenta juridica;

2) Componenta politica;

3) Componenta geografica;

4) Componenta structurala;

5) Componenta tehnica.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  A


19. Conform criteriului "tipuri de titluri" exista:

piata de actiuni

piata de obligatiuni

piata titlurilor de stat

piata rasdaq

piata bursiera

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  D


20. Din lista de mai jos investitori sunt:

persoane fizice

persoane juridice

persoane fizice si sau juridice care detin capital monetar si care investesc in produse specifice pietei de valori mobiliare si care isi asuma riscurile acestei investitii

CNVM

Bursa electronica Rasdaq (BER)

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  E


21. Instrumentele tipice emise pe pietele de datorie cu venituri fixe sunt cunoscute sub denumirea de:

1) actiuni;   2) obligatiuni; 3) certificate; 4) contracte futures; 5) produse derivate;

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  C


22. Valorile mobiliare nu se caracterizeaza prin:

a.

Caracter monetar;

b.

Formalism;

c.

Literalitate;

d.

Caracter autonom;

e.

Caracter negociabil.

ANS:  A


23. Obligatiunilor convertibile le sunt specifici urmatorii indicatori:

1) indicele BET; 2) pretul de conversie; 3) indicele de inflatie; 4) coeficientul de conversie; 5) prima de conversie

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  A


24. Cumulativ euroobligatiunile pot fi:

1) ordinare sau clasice. 2) euroobligatiuni convertibile: 3) euroobligatiuni cu warant.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  D


25. Inovatia financiara nu se manifesta prin:

a.

Reforme ale pietelor de valori mobiliare;

b.

Crearea de structuri organizatorice si politice descentralizate;

c.

Crearea, in numeroase tari, a titlurilor de creanta negociabile si mutatiile pietelor monetare;

d.

Aparitia produselor de acoperire a riscurilor si a produselor de gestiune colectiva.

ANS:  B


26. Tipurile de piete de titluri de valoare sunt:

Piata de datorie

2) Piata de negociere

3) Piata primara de capital

4) Piata interbancara

5) Piata secundara de capital

a.


c.


e.



b.


d.




ANS:  D


27. Nu sunt instrumente financiare:

1) Valorile mobiliare;

2) Valorile imobiliare;

3) Valorile ipotecare;

4) Instrumentele financiare derivate;

5) Contractele de report.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  C


28. Actiunea se caracterizeaza prin:

1. este o hartie de valoare;

2. valoarea unei actiuni este o parte din capitalul social al societatii cu raspundere limitate emitente

3. intra in posesia unor persoane denumite actionari;

4. confera actionarilor drepturi si obligatii;

5. valoarea unei actiuni este o parte din capitalul social al societatii pe actiuni emitente;

a.


c.


e.


b.


d.



ANS:  D

29. Actiunile nominative pure sunt inregistrate:

1) in registrul beneficiarului;

2) in registrul jurnal;

3) in registrul inventar;

4) in registrul societatii;

5) in registrul societatii si in contul intermediarului financiar ales de posesorul lor.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  C


30. Principalele tipuri de contracte de optiuni sunt :

1) contractele futures;

2) optiuni de apel;

3) optiuni de negociere;

4) optiuni exprimate ;

5) piata anticipata .

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  D


31. Conform criteriului "locul tranzactionarii" exista:

piata organizata

piata "Over -The -Counter"

piata primara

piata futures

piata de licitatie

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  A


32. Activele aduc venituri ca:

1) Profit;

2) Renta;

3) Chirii;

4) Dobanzi;

5) Dividende.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  C


33. Categoriile principale de burse sunt

1) The Big Three

2) Pietele bursiere europene continentale

3) Bursele emergente

4) Bursele din economiile in tranzitie

5) Pietele bursiere "exotice"

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  B

34. Activitatea financiar -monetara internationala cuprinde:

actiuni de evaluare

actiuni de repartitie

actiuni de credit

actiuni de plata

actiuni de lobby

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  E


35. Instrumentele financiare derivate sunt:

1) contractele futures;

2) contractele de mandat;

3) options;

4) contractele de imprumut;

5) alte active calificate de CNVM ca valori mobiliare.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  C


GREU

MULTIPLE CHOICE


1. Dupa modul in care se procura si se tranzactioneaza banii exista:

1) Piata permanenta;

2) Piata de datorie;

3) Piata de titluri de valoare.

4) Piata de negociere;

5) Piata lichida.

a.


b.


c.


d.


e.

nici un raspuns nu este valabil;

ANS:  D


2. Dupa valorile mobiliare care constituie suportul indicelui exista:

1)Indici bursieri pentru actiuni;

2)Indici bursieri pentru ratingul de bursa;

3)Indici bursieri pentru obligatiuni;

4)Indici ai volatilitatii;

5)Indici pentru titlurile emise de fondurile mutuale si de alte institutii de acest fel.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  C


3. In cazul indicelui Dow-Jones Euro STOXX, calculat pentru Europa, o noua tara este luata in calcul daca sunt indeplinite cumulativ, urmatoarele criterii:

1)Tranzactiile cu actiuniderulate la bursa de valori a tarii respective sunt desfasurate in mod continuu (piata continua);

2)Sunt date publicitatii cursurile actiunilor care se coteaza pe piata respectiva , atat in ceea ce priveste cursurile curente, care trebuie puse la dispozitia publicului (DJ STOXX fiind calculat in timp real, la fiecare 15 secunde), cat si ceea ce priveste cursurile istorice, folosite in scopuri statistice si pentru efectuarea de analize privind evolutia actiunilor si a indicelui;

3)Tarile care fac parte din spatiul "spatiul euro", respectiv au adoptat moneda unica europeana;

4)Este asigurata transparenta de informatie in ceea ce priveste rapoartele financiare anuale, indicatorii financiari si alte date referitoare la companiile componente;

5)PIB/locuitor nu este mai mic decat jumatate din PIB-ul celei mai dezvoltate tari europene.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  A


4. Nu reprezinta un eveniment principal care sa necesite ajustarea formulei de calcul al indicilor bursieri:

a.

Acordarea de dividende;

b.

Cresteri de capital;

c.

Reduceri de capital;

d.

Schimbari in structura actionariatului unui emitent;

e.

Adaugiri sau stergeri de firme in / din portofoliul indicelui.

ANS:  D


5. Riscul unei actiuni reprezinta:

a.

producerea unor evenimente, care pot duce la pierderea avantajelor pe care detinerea actiunilor le asigura posesorilor.

b.

masura incertitudinii bondurilor

c.

procentul pierderii virtuale;

d.

profitul neincasat ca urmare a producerii unor evenimente neasteptate;

e.

volatilitatea titlului.

ANS:  A


6. Din punctul de vedere al maturitatii si al clauzelor specificate in prospectul de emisiune exista:

1)Obligatiuni cu o singura scadenta;

2)Obligatiuni ce contin clauze si dau dreptul emitentului sa rascumpere integral sau partial obligatiunile anterior datei scadentei;

3)Obligatiuni care contin clauze si permit investitorului sa vanda emitentului obligatiunile detinute, la anumite date prestabilite;

4)Emisiuni de obligatiuni care cuprind pachete de obligatiuni cu maturitati diferite;

5)Obligatiuni municipale sau corporatiste.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  C


7. Care dintre indicatorii de mai jos nu sunt indicatori de evaluare a actiunilor?

1)Valoarea nominala;

2)Valoarea patrimoniala;

3)Valoarea de rentabilitate;

4)Valoarea de piata a certificatelor (notes):

5)Evaluarea financiara.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  D


8. Nu face parte din caracteristicile obligatiunilor:

1)Reprezinta o fractiune dintr-un imprumut;

2)Confera detinatorului dreptul la vot;

3)Detinatorul are calitatea de creditor (in raport cu emitentul);

4)Asigura un venit fix, sub forma de cupon;

5)Durata de viata este limitata (pana la scadenta obligatiunii).

a.


b.


c.


d.


e.



ANS:  B


9. Studiul tendintelor in comportamentul pietelor financiare se face cu ajutorul unor teorii. Enumerati toate teoriile utilizate in comportamentul pietelor financiare dintre teoriile de mai jos.

1)Teoria unei piete a hazardului;

2)Teoria scolii "fundamentaliste";

3)Analiza tehnica si cartografica;

4)Teoria "rationalitatii mimate"

5)Teoria alocarilor.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  E


10. Pe pietele financiare sursele de risc sunt

1) mediul economic general; 2) inflatia; 3) mediul extern al firmei; 4) mediul economic international; 5) indicii bursieri

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  C


11. Clasificarea actiunilor este urmatoarea:

1) actiuni nominative;

2) actiuni la purtator;

3) actiuni ordinare;

4) actiuni privilegiate;

5) actiuni preferentiale.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  E


12. Actiunile nominale sunt caracterizate prin:


1) sunt personalizate prin mentionarea numelui posesorului lor;

2) au o circulatie restrictiva, in sensul ca nu pot fi instrainate decat prin transcrierea tranzactiei in registrul societatii emitente;

3) proprietarul este nominal si cunoscut de emitent;

4) proprietarul este nominal si necunoscut de emitent;

5) identitatea proprietarului este inregistrata in registrul societatii .

a.


b.


c.


d.


e.



ANS:  B


13. Durata de viata a titlurilor financiare, determina, in clasificarea de tip anglo-saxon, cele doua componente ale pietei financiare pe care se manifesta liber cererea si oferta:

1. piata monetara - piata pe care se tranzactioneaza titlurile cu o perioada de viata mai mica de un an.

2. piata de capital - pe aceasta piata, intalnim titluri cu scadenta mai mare de un an.

3. piata ipotecara

4. piata muncii

5. piata bunurilor si serviciilor

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  B


14. Piata secundara ofera posibilitatea:

1) detinatorilor de actiuni sa le valorifice inainte ca acestea sa aduca profit (dividende sau dobanzi);

2) detinatorilor de valori imobiliare sa le valorifice la termen;

3) detinatorilor de obligatiuni sa le valorifice inainte ca acestea sa aduca profit (dividende sau dobanzi);;

4) transferului initial de bani de la investitori catre firme;

5) tranzactionarii de actiuni dupa momentul emiterii lor initiale.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  C


15. Conform criteriului "dinamica si riscul tranzactiilor" exista urmatoarele tipuri de piete:

1. piata la vedere

2. piata anticipata (forward)

3. piata "futures"

4. piata de optiune (options)

5. Piata organizata

a.


b.


c.


d.


e.


ANS: C


FINANTE PUBLICE SI FISCALITATE LICENTA VARA 2009

USOR

MULTIPLE CHOICE


1. Prin ce se caracterizeaza bunurile publice?

a.

consum indivizibil si concurential in detrimentul altor indivizi;

b.

consum indivizibil si concurential, presupunand o plata;

c.

consum indivizibil, neconcurential, fara sa presupuna o plata;

d.

accesul este conditionat de plata unui tarif sau taxa;

e.

toate cele 4 enunturi caracterizeaza bunurile publice.



ANS:  C


2. Constituirea si dirijarea fondurilor financiare publice:

a.

au ca scop corectarea integrala a inegalitatilor dintre diverse categorii si grupuri sociale.

b.

reprezinta un proces supraunitar si neintrerupt;

c.

se realizeaza prin intermediul agentilor economici;

d.

se realizeaza prin intermediul societatilor de asigurari;

e.

reprezinta un proces unitar si neintrerupt;

ANS:  E


3. Clasificarea functionala a cheltuielilor publice:

a.

scoate in evidenta momentul in care cheltuielile publice afecteaza resursele financiare ale statului;

b.

foloseste drept criteriu de grupare a cheltuielilor, domeniile, ramurile, sectoarele de activitate sau alte destinatii spre care sunt indreptate resursele financiare publice;

c.

grupeaza cheltuielile publice in cheltuieli de investitii si cheltuieli functionale, acestea din urma avand ponderea cea mai mare in total;

d.

grupeaza cheltuielile in functie de rolul lor in viata economica si sociala;

e.

cuprinde cheltuieli reale (negative) si cheltuieli economice (pozitive).

ANS:  B


4. Caracterul de buget consolidat decurge din:

a.

tehnica intocmirii lui, adica eliminarea transferurilor dintre diferitele verigi bugetare;

b.

functia de redistribuire a bugetului;

c.

faptul ca insumeaza totalitatea veniturilor si cheltuielilor bugetelor componente;

d.

posibilitatea de a oferi informatii reale asupra venituilor si cheltuielilor publice dintr-o anumita perioada;

e.

nici unul dintre cele 4 raspunsuri nu este adevarat

ANS:  A


5. Care dintre urmatoarele enunturi nu corespunde principiilor teoremei descentralizarii?

a.

subsidiaritatea

b.

echivalenta fiscala

c.

repartizarea functiilor publice intre administratia centrala si cele locale trebuie sa tina seama de diversitatea beneficiilor sociale si aria diferita a acestora

d.

neafectarea veniturilor bugetare

e.

autoritatea administratiei locale de a decide discretionar asupra unei functii publice lasata in competenta sa

ANS:  D


6. Care dintre principiile teoremei descentralizarii prevede ca exercitarea responsabilitatilor publice revine, de preferinta, autoritatilor celor mai apropiate de cetateni?

a.

autoritatea de a decide discretionar privitor la functiile publice lasate in competenta sa

b.

echivalenta fiscala

c.

subsidiaritatea

d.

repartizarea functiilor publice

e.

nici unul dintre principiile de mai sus

ANS:  C


Care dintre principiile teoremei descentralizarii prevede ca transferarea functiilor de la administratia centrala la cea locala trebuie sa se realizeze concomitent cu asigurarea unui nivel corespunzator al veniturilor, asupra carora autoritatea publica trebuie sa aiba in mare masura controlul?


a.

autoritatea de a decide discretionar privitor la functiile publice lasate in competenta sa

b.

echivalenta fiscala

c.

subsidiaritatea

d.

repartizarea functiilor publice

e.

nici unul dintre principiile de mai sus



ANS:  B

8. "Bunastarea generala se maximizeaza daca serviciile publice sunt realizate la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetatean." Enuntul corespunde:

a.

principiului repartizarii functiilor publice

b.

principiului echivalentei fiscale

c.

teoremei descentralizarii optime

d.

definitiei parteneriatului public-privat

e.

nici unuia dintre enunturile de mai sus

ANS:  C


9. Printre dezavantajele impozitelor directe se numara:

a.

nu sunt agreabile platitorilor;

b.

recurgerea, in mod precumpanitor, la acest tip de impozite determina conducerile statelor sa devina nepopulare;

c.

sunt mai permisive in ceea ce priveste practicarea evaziunii fiscale;

d.

toate enunturile de mai sus;

e.

nici unul dintre enunturile de mai sus.

ANS:  D


10. Care dintre combinatiile de mai jos desemneaza indicatorii ce caracterizeaza nivelul cheltuielilor publice:

a.

volumul cheltuielilor publice ; ponderea cheltuielilor publice in PIB

b.

ponderea cheltuielior publice in PIB ; elasticitatea cheltuielilor publice;

c.

cheltuielile publice ce revin in medie pe un locuitor; modificarea relativa a cheltuielilor publice;

d.

modificarea ponderii cheltuielilor publice in PIB; modificarea relativa a cheltuielilor publice;

e.

toate enunturile enumerate

ANS:  A


11. Care din combinatia de mai jos desemneaza indicatorii ce caracterizeaza structura cheltuielilor publice:

a.

ponderea cheltuielilor publice in PIB ; modificarea absoluta a cheltuielilor publice 

b.

elasticitatea cheltuielilor publice fata de PIB ;cheltuielile publice ce revin in medie pe un locuitor 

c.

ponderea cheltuielilor de personal in total cheltuieli publice ; ponderea cheltuielilor sociale in toatal cheltuieli publice ;

d.

volumul real al cheltuielilor publice ; volumul nominal al cheltuielilor publice ;

e.

ponderea cheltuielilor de personal in total cheltuieli publice ;modificarea relativa a ponderii cheltuielilor publice in PIB

ANS:  C


12. Care din combinatia de mai jos nu desemneaza indicatorii ce caracterizeaza nivelul veniturilor publice :

a.

volumul veniturilor publice; ponderea veniturilor publice in PIB;

b.

veniturile publice medii pe un locuitor; volumul veniturilor publice in expresie nominala ;

c.

ponderea veniturilor publice in PIB ; elasticitatea veniturilor publice in raport cu PIB ;

d.

volumul veniturilor publice in expresie reala ; volumul veniturilor publice in expresie nominala ;

e.

ponderea veniturilor publice in PIB ; veniturile publice medii pe un locuitor.

ANS:  C


13. Nu este un indicator al analizei dinamici resurselor publice :

a.

ponderea impozitelor directe in total venituri fiscale ;

b.

modificarea nominala reala a veniturilor fiscale ;

c.

modificarea ponderii veniturilor fiscale in PIB ;

d.

coeficientul de corelare dintre fiscale si PIB ;

e.

modificarea volumuli mediu al veniturilor fiscale ce revin pe un locuitor

ANS:  A


14. Conform clasificatiei bugetare, veniturile fiscale cuprind :

a.

TVA, accize, impozite directe, chirii

b.

TVA, accize, impozit pe venituri, chirii

c.

TVA, accize, impozit pe venit, impozit pe profit, venituri din capital

d.

TVA, accize, impozit pe venit, impozit pe profit, venituri din capital, chirii

e.

TVA, accize, impozit pe venit, impozit pe profit, taxe vamale

ANS:  E


15. Dintre urmatoarele enunturi selectati-l pe cel care se refera la resursele financiare publice ordinare

a.

sunt cele la care statul apeleaza in mod curent, in situatii deosebite

b.

sunt cele la care statul apeleaza in mod curent, in conditii considerate normale si care se incaseaza la buget cu o anumita regularitete

c.

sunt cele la care statul apeleaza in mod curent, si cuprind: imprumuturi publice interne si externe, ajutoarele si donatiile din stainatate, emisiunea baneasca fara acoperire

d.

se impart in: prelevari cu caracter obligatoriu, resurse de trezorerie, imprumuturi publice

e.

se impart in: prelevari cu caracter obligatoriu, resurse de trezorerie, imprumuturi publice, emisiunea baneasca fara acoperire

ANS:  B


16. Dintre urmatoarele enunturi selectati-l pe cel care se refera la resursele financiare publice extraordinare:

a.

sunt cele la care statul apeleaza in mod curent, si cuprind: imprumuturi publice interne si externe, ajutoarele si donatiile din stainatate, emisiunea baneasca fara acoperire

b.

se impart in: prelevari cu caracter obligatoriu, resurse de trezorerie, imprumuturi publice

c.

sunt cele la care statul apeleaza in situatii deosebite cand resursele curente sunt insuficiente pentru acoperirea integrala a cheltuielilor publice

d.

sunt cele la care statul apeleaza in mod curent, in conditii considerate normale si care se incaseaza la buget cu o anumita regularitete

e.

se impart in: prelevari cu caracter obligatoriu, resurse de trezorerie, imprumuturi publice, emisiunea baneasca fara acoperire

ANS:  C


17. Prin Tratatul de la Maastricht se prevedea ca o cerinta esentiala pentru buna functionare a Uniunii, limitarea deficitelor publice la:maxim:

a.

2% din PIB;

b.

4% din PIB;

c.

5% din PIB;

d.

3% din PIB

e.

maximum posibil

ANS:  D


18. Elementele impozitului sunt:

1) subiectul impozitului

2) suportatorul

3) obiectul impunerii

4) unitatea de impunere

5) sursa impozitului

6) cota impozitului

7) termenul de plata

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  D


19. Clasificarea impozitelor dupa trasaturi de forma si fond le imparte in:

1) impozite directe

2) impozite indirecte

3 impozite reale

4) impozite pe venit

5) impozite pe avere

a.


b.


c.


d.


e.



ANS:  A

20. Clasificarea impozitelor dupa trasaturi de forma si fond le imparte in:

1) impozite directe

2) impozite de ordine

3) impozite reale

4) impozite financiare

5) impozite indirecte

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  C


21. Din punct de vedere juridic, imprumutul de stat este definit prin urmatoarele componente (elemente) tehnice:

1) denumirea imprumutului

2) valoarea nominala

3) valoarea reala

4) termenul de rambursare

5) rata de emisiune

6) forma sub care se contracteaza creditul public

7) "costul' creditului public

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  C


22. Care din urmatoarele conditii apartin principiilor de echitate fiscala:


1) stabilirea minimului neimpozabil;

2) stabilirea sarcinii fiscale in functie de puterea contributiva a fiecarui platitor;

3) cheltuielile administratiei fiscale in legatura cu stabilitatea materiei impozabile, calcularea si perceperea impozitelor sa fie cat mai reduse;

4) impunerea sa fie generala, adica sa cuprinda toate categoriile sociale care realizeaza venituri sau care poseda un anumit gen de avere ( cu exceptia celor care obtin venituri sub minimul impozabil).


a.


b.


c.


d.


e.




ANS:  B


23. Ponderea impozitelor indirecte in total venituri publice reprezinta un indicator de:


a.

nivel

b.

structura

c.

dinamica

d.

regresie

e.

conjunctura



ANS: B


MEDIU

MULTIPLE CHOICE


1. Dintre urmatoarele enunturi, care coincid(e) cu rolul finantelor publice?

1) alocativ;

2) redistributiv;

3) de reglare;

4) de echitate orizontala si verticala;

5) de neutralitate.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  D


2. Noile abordari liberale privind finantele publice includ:

1) economia de oferta;

2) doctrina interventionista;

3) doctrina referitoare la statul-jandarm;

4) scoala optiunilor colective;

5) scoala libertariana;

6) monetarismul.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  C


3. Care dintre enunturile urmatoare nu se numara printre efectele in plan economic si social ale deficitului bugetar?

a.

cresterea datoriei publice si implicit a serviciului acesteia

b.

cresterea ratei dobanzii pe piata, prin sporirea cererii de credite publice necesare acoperirii deficitului

c.

intra in competitie cu creditul particular (fenomenul de evictiune) si se opune investitiilor private, incetinind ritmul cresterii economice

d.

distribuirea intre generatii a beneficiilor si costurilor acestuia

e.

repudierea creditului public

ANS:  E


4. Despre relatiile financiare publice se poate afirma ca:

1) reflecta un transfer de valoare;

2) se realizeaza cu titlu definitiv;

3) se realizeaza cu o contraprestatie directa si imediata;

4) au loc fara contraprestatie directa si imediata;

5) trasnsferul de valoare realizat prin intermediul finantelor publice are caracterul de transfer de putere de cumparare.

a.


b.


c.


d.


e.



ANS:  D


5. Corespunzator functiei de distribuire a finantelor publice, enuntata de Richard si Peggy Musgrave, prin politica fiscala si bugetara a statului se urmaresc obiective ca:

a.

obtinerea unui grad acceptabil al stabilitatii preturilor;

b.

atingerea unei mai mari ocupari a fortei de munca;

c.

realizarea unei situatii mai solide a balantei de plati;

d.

inregistrarea unei rate sporite a cresterii economice;

e.

nici unul dintre cele 4 enunturi;

ANS:  E


6. Consolidarea creditului public reprezinta:

a.

o modalitate rapida de procurare a creditului public;

b.

o modalitate de repudiere a creditului public, chiar daca statul in cauza nu a intrat in incapacitate de plata;

c.

preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor exigibile imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de rambursare;

d.

o modalitate de repudiere a unui credit public, atunci cand statul intra in incapacitate de plata;

e.

preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui nou imprumut cu o dobanda mai redusa.

ANS:  C


7. Repudierea actiunilor unui credit public reprezinta:

a.

preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui nou imprumut cu o dobanda mai redusa;

b.

o modalitate uzuala de plasare a creditului public pe piata de capital;

c.

preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor exigibile imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de rambursare;

d.

refuzul de restituire a unui credit public, chiar daca statul in cauza nu se afla in incapacitate de plata;

e.

nici una dintre cele 4 afirmatii nu este adevarata.


ANS:  D


8. Intre indicatorii privind dinamica veniturilor si cheltuielilor publice, nu se numara:

a.

elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu produsul intern brut

b.

elasticitatea veniturilor fiscale in raport cu produsul intern brut

c.

coeficientul de corelare dintre veniturile publice si produsul intern brut

d.

cheltuieli publice medii, ce revin pe un locuitor

e.

coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor publice fata de cresterea produsului intern brut



ANS:  D


9. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu produsul intern brut este falsa ?

a.

masoara amploarea reactiei cheltuielilor publice la modificarea produsului intern brut

b.

poate lua valorile: e<1; e=1; e>1

c.

poate lua doar valorile: e<1 si e>1

d.

in formula sa de calculul intra modificarea cheltuielilor publice in perioada curenta (1) fata de perioada de baza (0)

e.

in formula sa de calculul intra modificarea produsului intern brut in perioada curenta (1) fata de perioada de baza (0)



ANS:  C


10. Care dintre urmatorii indicatori intra in categoria celor de analiza a structurii veniturilor fiscale?

a.

ponderea veniturilor fiscale in produsul intern brut

b.

ponderea impozitului pe profit in produsul intern brut

c.

ponderea veniturilor fiscale in totalul veniturilor financiare publice

d.

ponderea impozitului pe profit in cadrul veniturilor fiscale

e.

toti cei 4 indicatori


ANS:  D


11. Cu ajutorul ponderilor fiecarei grupe de venit public in total si in special a ponderilor fiecarui venit fiscal in total venituri fiscale, se poate interpreta:

a.

politica fiscala a statului

b.

politica monetara a statului

c.

evolutia veniturilor fiscale in raport cu produsul intern brut

d.

politica privind cheltuielile publice

e.

nici una dintre cele 4 politici

ANS:  A


12. Dinamica resurselor financiare publice exprima:

a.

nivelul resurselor financiare publice totale ai al diferitelor categorii de venituri

b.

modificarile care intervin in cuantumul si structura acestora de la o perioada de timp la alta

c.

greutatea specifica a categoriei de venituri publice in totalul veniturilor publice

d.

toate enunturile sunt adevarate

e.

nici unul dintre enunturi nu este adevarat



ANS:  B


13. Printre indicatorii de analiza a dinamicii veniturilor publice nu se numara:

a.

modificarea ponderii veniturilor publice in produsul intern brut

b.

modificarea volumului mediu al veniturilor publice ce revin pe un locuitor

c.

coeficientul de corelare dintre veniturile publice si produsul intern brut

d.

ponderea fiecarei categorii de venituri publice in total

e.

elasticitatea veniturilor publice in raport cu produsul intern brut.



ANS:  D


14. Transpunerea grafica a corelatiei dintre volumul veniturilor fiscale si nivelul ratei fiscalitatii, apartine lui:

a.

John Maynard Keynes

b.

Arthur Laffer

c.

Adam Smith

d.

David Ricardo

e.

Richard si Peggy Musgrave



ANS:  B


Care dintre urmatoarele enunturi nu se numara printre factorii care influenteaza marimea presiunii fiscale?


a.

nivelul de dezvoltare a economiei

b.

eficienta cu care se utilizeaza cheltuielile publice finantate prin impozite

c.

gradul de adeziune a populatiei la politica guvernului si de consimtire la plata impozitelor

d.

riscul de inflatie prin fiscalitate

e.

nici unul dintre cele 4 enunturi



ANS:  D

16. Selectati dintre urmatoarele enunturi factorii care influenteaza marimea presiunii fiscale.

1) necesitatile publice stabilite de politica guvernamentala prin nivelul cheltuielilor publice

2) nivelul de dezvoltare a economiei

3) marimea datoriei publice

4) riscul de inflatie prin fiscalitate

5) scaderea efortului productiv

6) eficienta cu care se utilizeaza cheltuielile publice finantate prin impozite

7) gradul de adeziune a populatiei la politica guvernului si de consimtire la plata impozitelor

a.


b.


c.


d.


e.



ANS:  B


17. Dintre urmatoarele enunturi, selectati efectele cresterii presiunii fiscale peste nivelul optim.

1) necesitatile publice stabilite de politica guvernamentala prin nivelul cheltuielilor publice

2) nivelul de dezvoltare a economiei

3) marimea datoriei publice

4) riscul de inflatie prin fiscalitate

5) scaderea efortului productiv

6) eficienta cu care se utilizeaza cheltuielile publice finantate prin impozite

7) gradul de adeziune a populatiei la politica guvernului si de consimtire la plata impozitelor

8) frauda si evaziunea fiscala

9) reducerea competitivitatii pe plan international

a.


b.


c.


d.


e.



ANS:  E


18. Imprumuturile de stat determina operatiuni in legatura cu:

a.

plasarea acestora pe piata

b.

modificarea ratei dobanzii si/sau a termenului de rambursare

c.

amortizarea creditului public

d.

nici una dintre cele 3 operatiuni

e.

toate cele 3 operatiuni


ANS:  E


19. Dintre urmatoarele enunturi, selectati modalitatile de plasare a creditului public.

1) subscriere publica

2) prin intermediul unor consortii bancare

3) amortizarea creditului public

4) repudierea obligatiilor financiare legate de creditul public

5) vanzare la Bursa de Valori

a.


b.


c.


d.


e.



ANS:  D

20. Definitiile parteneriatului public-privat reliefeaza aspecte cum sunt:

a.

cooperarea dintre organizatii din sectorul public si persoane sau organizatii din sectorul particular pentru un beneficiu mutual

b.

identificarea unor interese comune care presupun actiunea concertata pe baza unei strategii

c.

depunerea unor eforturi comune in scopul rezolvarii problemelor economice si sociale ale regiunii/localitatii

d.

nici unul dintre cele 3 enunturi

e.

toate cele 3 enunturi

ANS:  E


21. Care dintre urmatoarele enunturi corespund argumentelor care sustin ca descentralizarea conduce la realizarea dezvoltarii economice locale?

1) favorizeaza o mai buna organizare si adaptare a serviciilor publice la nevoile utilizatorilor (colectivitatilor locale);

2) favorizeaza combaterea fraudei si evaziunii fiscale;

3) ofera posibilitatea introducerii tehnicii moderne de calcul;

4) ofera decidentilor modalitati de comunicare mult mai accesibile;

5) tine cont de diversitatea situatiilor, concomitent cu luarea in considerare a riscului de accentuare a inegalitatilor dintre diferite zone ale tarii si cu mentinerea viziunii de ansamblu asupra teritoriului national.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  B


22. "Reprezinta un ansamblu de masuri prin care are loc divizarea luarii deciziilor economice si financiare intre manageri aflati la niveluri administrative diferite, in scopul asigurarii dezvoltarii economico-sociale a tuturor regiunilor, printr-o buna repartizare a resurselor financiare, materiale si de forta de munca." Enuntul este definitia unuia dintre enunturile de mai jos. Care este raspunsul corect?

a.

parteneriatul public-privat

b.

dezvoltarea economica locala

c.

descentralizarea colectivitatilor locale

d.

tutela

e.

autonomia limitata

ANS:  C


23. Conform carui tip de autonomie, comunitatile locale au libertate deplina in administrarea intereselor lor, fara nici un control din partea autoritatii centrale.

a.

autonomiei limitate

b.

autonomiei complete

c.

tutelei

d.

tuturor celor trei tipuri de organizare locala

e.

nici unuia dintre enunturi

ANS:  B


24. Principalele surse de finantare care pot contribui la crearea fondurilor de dezvoltare regionala sunt:

1) bugetul central al statului;

2) bugetul asigurarilor sociale de stat;

3) bugetele locale ale municipalitatilor si comunelor din cadrul regiunii vizate;

4) fondul pentru ajutor de somaj

5) sectorul particular care isi desfasoara activitatea in regiune;

6) fondul de rezerva al bancii centrale a statului

7) agentii internationale.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  D

25. Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta un suport pentru autonomia administrativa a autoritatilor locale si depinde de aspecte cum sunt: independenta deplina sau partiala in formarea veniturilor; asigurarea echilibrului bugetar si respectiv, gestionarea excedentului sau deficitului bugetar anual; competenta atribuita pentru contractarea si gestionarea imprumuturilor publice; competenta organelor locale de a introduce impozite si taxe locale?

a.

autonomia limitata

b.

autonoma completa

c.

autonomia financiara

d.

cadrul european

e.

Camerele de Comert si Industrie

ANS:  C


Care dintre urmatoarele enunturi se clasifica, din punctul de vedere al dreptului administrativ, in: autonomie limitata, autonomie completa si tutela?


a.

modalitatile de finantare a dezvoltarii economice locale

b.

obiectivele dezvoltarii economice locale

c.

tipurile de regiuni

d.

principalele tipuri de organizare locala

e.

tipurile de dezvoltare economica locala

ANS:  D


Stabilirea minimului neimpozabil reprezinta o conditie a respectarii principiului de:


a.

politica financiara

b.

echitate fiscala

c.

pricipiilor social-politice

d.

principiilor de politica economica

e.

a tuturor principiilor mentionate

ANS:  B


Faptul ca dinamica impozitului o devanseaza pe cea a materiei impozabile, reprezinta o caracteristica a impozitelor:


a.

in suma fixa

b.

in cote proportionale

c.

in cote progresive

d.

a tuturor celor 3 tipuri de impozite

e.

a nici unuia dintre cele 3 tipuri de impozite

ANS:  C


Care dintre urmatoarele enunturi nu corespunde conditiilor de obtinere a unui randament ridicat al impozitelor?


a.

impozitul sa aiba caracter universal, adica sa fie platit de toate persoanele fizice si juridice care obtin venituri din aceeasi sursa, detin acelasi gen de averi sau procura aceleasi grupe de produse;

b.

cheltuielile administratiei fiscale in legatura cu stabilirea materiei impozabile, calcularea si perceperea impozitelor sa fie cat mai reduse

c.

sa poata fi adaptat in permanenta la necesitatea de procurare a veniturilor statului

d.

sa nu existe posibilitati de sustragere a materiei impozabile de la impozitare

e.

nici unul dintre cele 4 enunturi

ANS:  C


30. Care dintre urmatoarele enunturi nu este vizat la respectarea principiilor de politica financiara (ca principiu al impunerii)?

a.

stabilitate

b.

elasticitate

c.

randament fiscal ridicat

d.

echitate fiscala

e.

nici unul dintre cele 4 enunturi

ANS:  D

31. Pentru a raspunde principiilor de politica financiara, impozitele trebuie sa aiba anumite caracteristici. Care este aspectul care vizeaza mentinerea unui randament fiscal constant de-a lungul intregului ciclu economic, astfel ca un impozit sa nu inregistreze fluctuatii importante odata cu sporirea sau reducerea volumului activitatii (productie, comert) sau al veniturilor din perioadele de avant sau criza economica?

a.

elasticitatea

b.

randamentul fiscal ridicat

c.

utilizarea impozitului ca instrument de politica economica

d.

stabilitatea

e.

echitatea fiscala

ANS:  D


32. Necesitatea unor cheltuieli ale administratiei fiscale reduse in legatura cu stabilirea materiei impozabile, cu perceperea si calcularea impozitelor, reprezinta o conditie de realizare a:

a.

principiului de politica economica

b.

respectarii echitatii fiscale

c.

respectarii principiului certitudinii incasarii impozitului

d.

respectarii principiului comoditatii

e.

obtinerii unui randament fiscal ridicat

ANS:  E


33. Unul dintre enunturile de mai jos nu se numara printre criteriile de clasificare a impozitelor. Care este acela?

a.

scopul urmarit

b.

trasaturi de forma si fond

c.

frecventa incasarii

d.

elementele impozitului

e.

cota aplicata

ANS:  D


34. Daca PIB in anul 2005 avea valoare de 4870500 mld um, iar valoarea veiturilor publice atingea 2410850 mld um ; ponderea veniturilor publice in PIB avea valoarea de :


a.


b.


c.


d.


e.




ANS:  C


35. Daca veniturile fiscale ale anului 2007 ating suma de 1450 mld, Pib-ul aferent aceluiasi an este de 3455 mld lei, atunci rata fiscalitatii are valoarea de :

a.


b.


c.


d.


e.




ANS:  B


36. Daca rata fiscalitati este de 40 % ; veniturile fiscale au valoarea de 1220 mld lei atunci PIB-ul atinge suma de :

a.

2060 mld lei ;

b.

3050 mld lei ;

c.

2250 mld lei ;

d.

2050 mld lei ;

e.

3150 mld lei



ANS:  B

37. In anul 2006 cheltuielile publice erau 37300 mld um iar PIB-ul avea o valoare de 203500 mld um.In conditiile in care in anul 2007 are loc o crestere a cheltuielilor publice cu 15% si o crestere a PIB cu 25% ; coeficientul de devansare a cresterii PIB de catre cresterea cheltuielilor publice (k) are valoarea :

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  C


38. Daca veniturile bugetului de stat atingea in anul 2007 suma de 895350 mld um ; veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat erau 245700 mld um ; veniturle bugetelor societatillor de asigurari 2205100 mld um ; veniturile bugetelelor locale erau 512100 mld um si veniturile Fondului pentru ajutor de somaj 483200 atunci veniturile bugetului public national erau :

a.

3100450 mld um ;

b.

1241000 mld um ;

c.

1378550 mld um ;

d.

2136350 mld um ;

e.

1653150 mld um.

ANS:  E


39. Conform carei perioade din evolutia finantelor publice, extinderea interventilor economice si sociale ale statului conduce la excese de cheltuieli publice si prelevari obligatorii, avand efecte negative asupra economisirii si investitiei, reprezentand o frana a activitatii economice:

a.

statul jandarm;

b.

statul providenta;

c.

monetarismul;

d.

economia de oferta;

e.

scoala optiunilor colective

ANS:  D


40. Scoala libertariana era caracterizata prin:

a.

existenta unui "stat minimal";

b.

era considerata ramura cea mai radicala a liberalismului;

c.

se pronunta pentru reducerea cheltuieilor publice, considerand ca trebuie incurajata mai degraba oferta si nu cererea;

d.

toate afirmatiile enuntate;

e.

nici una dintre afirmatii

ANS:  D


41. Ansamblul bugetelor, componente ale sistemului bugetar, agregate si consolidate pentru a forma un intreg, desemneaza:

a.

bugetele autonome;

b.

bugetul general consolidat;

c.

bugetele extraordinare;

d.

bugetul public national;

e.

bugetele plurianuale.

ANS:  B


42. Operatiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre doua bugete componente ale bugetului general consolidat, in vederea evitarii dublei evidentieri a acestora se numeste:

a.

concentrare;

b.

conversiune;

c.

consolidare;

d.

cofinantare;

e.

repudiere

ANS:  C


43. In cadrul bugetului general consolidat se intalnesc :

1) bugetul de stat;

2) bugetul societatilor de brokeraj;

3) bugetele locale;

4) bugetele agentilor economici;

5) bugetul asigurarilor sociale de stat

Alegeti varianta corecta:

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  D


44. Selectati enunturile care coincid cu rolul bugetului

A

de echitate orizontala si verticala

B

redistributiv

C

de neutralitate

D

alocativ

E

de reglare


a.

A,B,C

b.

B,D,E

c.

A,C,D

d.

B,C,D

e.

C,D,E

ANS:  B


45. Care dintre enunturile urmatoare se incadreaza in grupa indicatorilor de volum ai cheltuielilor publice?

1) elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu PIB;

2) ponderea cheltuielilor publice in PIB;

3) cheltuieli publice ce revin in medie pe un locuitor;

4) ponderea cheltuielilor pentru educatie in totalul cheltuielilor publice;

5) cheltuielilor publice in valori absolute nominale

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  E


46. Care dintre combinatile de mai jos desemneaza indicatorii ce caracterizeaza dinamica cheltuielilor publice:

a.

cheltuielile publice ce revin in medie pe un locuitor; modificarea relativa a cheltuielilor publice;

b.

volumul cheltuielilor publice; elasticitatea cheltuielilor publice;

c.

volumul cheltuielilor publice; elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu PIB

d.

modificarea absoluta a cheltuielilor publice ; modificarea ponderii cheltuielilor in PIB

e.

volumul real al cheltuielilor publice; volumul nominal al cheltuiellilor publice

ANS:  D


47. Nu reprezinta un indicator al nivelului cheltuielilor publice:

a.

volumul nominal al cheltuielilor publice;

b.

ponderea cheltuielilor publice in PIB;

c.

cheltuielile publice totale pe un locuitor;

d.

volumul real al cheltuielilor publice;

e.

modificarea absoluta a cheltuielilor publice

ANS:  E


48. Finantele publice :

1) reprezinta un transfer de valoare cu caracter de putere de cumpararae;

2) servesc realizarii de profituri de catre agentii economici;

3) sunt asociate cu resursele, cheltuielile, imprumuturile,datoriile statului si ale altor institutii de drept public;

4) reprezinta relatii social economice in forma baneasca;

5) reprezinta transfer de valoare efectuat intr-un singur sens: de la stat catre persoane fizice sau juridice

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  D


49. Care din criteriile de mai jos nu se utilizeza la clasificarea cheltuielilor publice:

a.

criteriul administrativ

b.

criteriul fiscal

c.

criteriul financiar

d.

criteriul economic

e.

criteriul rolului cheltuielilor in viata economica


NS: B


50. Definitia impozitului precizeaza ca:

1) este datorat de stat persoanelor fizice si juridice;

2) plata sa este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice;

3) are caracter definitiv;

4) nu presupune o contraprestatie directa si imediata;

5) este rambursabil;

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  D


51. Daca rata fiscalitatii este de 45%, veniturile fiscale au valoarea de 5675 mld um atunci PIB-ul atinge suma de:

a.

12611 mld um

b.

3050 mld um

c.

7929 mld um

d.

1278 mld um

e.

24850 mld um

ANS:  A


52. Daca veniturile fiscale in anul 2008 au valoarea de 254 800 mld um, iar veniturile fiscale in anul 2007 sunt 245 674 mld um, spuneti care va fi valoarea modificarii relative a veniturilor fiscale in 2008 fata de 2007?

a.

9126 mld um

b.


c.


d.


e.

5962 mld um


ANS:  B


53. Veniturile publice totale in 2008 aveau valoarea de 465 300 mld um, modificarea absoluta a acestora a fost de 234 900 mld um. Ce valoarea au avut veniturile publice in anul 2007?


a.

230 400 mld um

b.

700 200 mld um

c.

-230 400 mld um

d.

-700 400 mld um

e.

350 400 mld um

ANS:  A


54. Daca veniturile bugetului de stat atingeau in anul 2008 suma de 895 670 mld um, veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat erau 234 654 mld um, veniturile bugetelor societatilor de asigurari 2 435 670 mld um, veniturile bugetelor locale erau 613 000 mld um si veniturile Fondului pentru ajutor de somaj 498 500 mld um, atunci veniturile bugetului public national erau:


a.

3 565 994 mld um

b.

4 178 994 mld um

c.

1 743 324 mld um

d.

4 677 494 mld um

e.

3 721 392 mld um

ANS:  C


55. Conform criteriului provenientei resursele financiare publice interne constau in:

1) impozite

2) taxe

3) contributii

4) ajutoare nerambursabile primite de la organisme internationale

5) venituri nefiscale


a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  C


56. In practica, in cazul plasarii imprumutului prin consortii (sau sindicate) bancare, acestea, la cererea organelor competente, se angajeaza sa efectueze operatiunile legate de lansarea si rambursarea imprumutului. Care sunt procedurile utilizate pentru plasarea imprumutului public?

1) preluarea in comision a obligatiunilor imprumutului

2) vanzarea la Bursa

3)cumpararea efectiva de catre sindicatul bancar a tuturor inscrisurilor reprezentand imprumutul

4) modificarea nivelului dobinzii


a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  B


57. Conversiunea poate fi:

1) conversiunea fortata

2) conversiunea facultativa

3) conversiunea anticipata

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  D

58. In care din urmatoarele enunturi regasim un indicator de nivel:


a.

volumul veniturilor publice, in expresie nominala si reala

b.

modificarea absoluta nominala si reala a veniturilor publice

c.

modificarea relativa a veniturilor publice

d.

ponderea impozitelor directe in venituri totale

e.

elasticitatea veniturilor publice in raport cu PIB

ANS:  A


59. Limitele presiuniii fiscale sunt de natura:

1) psihologica;

2) politica;

3) economica;

4) juridica;

5) financiara.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  A


60. Cheltuielile publice:

1) marimea lor depinde de inclinatia individuala spre consum a membrilor societatii;

2) urmaresc satisfacerea unor preferinte colective;

3) sunt efectuate direct de beneficiarul bunurilor si servicilor care cunoaste pretul platit;

4) se materializeaza in plati efectuate de stat pentru indeplinirea diferitelor obiective ale pollicii sale;

5) sunt efectuate de un intermediar - statul

Alegeti varianta corecta:

a.


b.


c.


d.


e.


ANS: D


GREU

MULTIPLE CHOICE


1. Pe baza urmatoarelor date: - mld um -

Indicatori anii



- cheltuieli de personal

42 100

43 700

- cheltuieli de capital

9 800

10 500

- subventii

21 400

23 900

- transferuri

8 400

6 800

- cheltuieli materiale si servicii

37 300

39 600

- PIB

203 700

211 300


Sa se calculeze:

1) modificarea absoluta nominala a cheltuielilor curente in anul 2005 fata de 2003;

2) ponderea cheltuielilor de capital in total cheltuieli publice in anul 2005;

3) elasticitatea cheltuielilor publice totale in raport cu PIB.

a.

1) 4 200 mld um; 2) 7,34%; 3) 0,778;

b.

1) 2 900 mld um; 2) 6,38%; 3) 1,957;

c.

1) 9 480 mld um; 2) 8,17%; 3) 0,913

d.

1) 4 800 mld um; 2) 8,43%; 3) 1,239

e.

1) 6 780 mld um; 2) 5,89%; 3) 1,489.

ANS:  D

2. . Pe baza urmatoarelor date: - mld um -

Indicatori anii



- cheltuieli de personal

325 850

386 400

- cheltuieli de capital

132 450

115 870

- subventii

235 750

263 480

- transferuri

76 300

71 800

- cheltuieli materiale si servicii

185 900

248 800

- PIB

1 750 870

1 895 480


Sa se calculeze:

A) modificarea absoluta nominala a cheltuielilor curente in anul 2005 fata de 2003;

B) ponderea cheltuielilor de capital in total cheltuieli publice in anul 2005;

C) elasticitatea cheltuielilor publice totale in raport cu PIB.

Variante de raspuns:

a.

A) 241 200 mld um; B) 7,34%; C) 0,778;

b.

A) 124 900 mld um; B) 6,38%; C) 1,357;

c.

A) 98 480 mld um; B) 8,17%; C) 0,913;

d.

A) 146 680 mld um; B) 10,67%; C) 1,647;

e.

A) 164 780 mld um; B) 5,89%; C)1,289.

ANS:  D


3. Pe baza urmatoarelor date: - mld um -

Indicatori anii


2004

- cheltuieli de personal

262 300

259 600

- cheltuieli de capital

132 900

121 700

- subveniii

87 300

73 500

- transferuri

178 500

195 300

- cheltuieli materiale si servicii

213 800

243 500

- PIB

1 712 500

1 810 890


Sa se calculeze:

A) modificarea absoluta nominala a cheltuielilor curente in anul 2004 fata de 2000;

B) ponderea cheltuielilor de capital in total cheltuieli publice in anul 2004;

C) elasticitatea cheltuielilor publice totale in raport cu PIB.

a.

A) 41 200 mld um; B) 9,34%; C) 0,778;

b.

A) 24 900 mld um; B) 16,38%; C) 1,357;

c.

A) 30 000 mld um; B) 13,62%; C) 0,374;

d.

A) 46 680 mld um; B) 10,67%; C) 1,647

e.

A) 14 780 mld um; B) 11,89%; C)1,289

ANS:  C


4. Pe baza urmatoarelor date: - mld m -

Indicatori anii



- cheltuieli de personal

42 100

72 800

- cheltuieli de capital

9 800

15 600

- subventii

8 400

9 850

- transferuri

21 400

47 500

- cheltuieli materiale si servicii

37 300

67 350

- PIB

209 800

398 870


Sa se calculeze:

A) modificarea absoluta nominala a cheltuielilor curente in anul 2005 fata de 1995;

B) ponderea cheltuielilor de capital in total cheltuieli publice in anul 2005;

C) elasticitatea cheltuielilor publice totale in raport cu PIB.

Variante de raspuns:

a.

A) 71 200 mld um; B) 9,34%; C) 0,578;

b.

A) 88 300 mld um; B) 7,32%; C) 0,877;

c.

A) 47 000 mld um; B) 13,62%; C) 0,874;

d.

A) 86 680 mld um; B) 10,67%; C) 1,347;

e.

A) 94 780 mld um; B) 11,89%; C) 1,189.

ANS:  B

5. Pe baza urmatoarelor date:

Indicatori

- mld um -

- cheltuieli de personal (an curent)

361 300

- cheltuieli materiale si servicii (an curent)

410 850

- cheltuieli de capital (an curent)

175 600

- subventii (an curent)

169 800

- transferuri (an curent)

302 810

- dobanzi la datoria publica (an curent)

92 700

- PIB

2 271 800

- cheltuieli bugetare totale (anul anterior)

1 469 880

- PIB (an anterior)

2 015 600


Sa se calculeze:

A) ponderea cheltuielilor de personal in cadrul cheltuielilor curente (in anul curent);

B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetare totale in anul curent fata de anul anterior;

C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetare totale fata de cresterea PIB.

Variante de raspuns:

a.

A) 22,57%; B) 45 380 mld um; C) 0,864;

b.

A) 14,67%; B) 55 948 mld um; C) 1,572;

c.

A) 21,34%; B) 36 835 mld um; C) 0,953;

d.

A) 27,01%; B) 43 180 mld um; C) 0,913;

e.

A) 32,64%, B) 28 572 mld um; C) 0,849.

ANS:  D


6. Pe baza urmatoarelor date:

Indicatori

mld um

- cheltuieli de personal (an curent)

180 710

- cheltuieli materiale si servicii (an curent)

210 370

- cheltuieli de capital (an curent)

89 410

- subventii (an curent)

84 860

- transferuri (an curent)

152 470

- dobanzi la datoria publica (an curent)

4 800

- PIB (an curent)

1 138 500

- cheltuieli bugetare totale in anul anterior

708 500

- PIB (an anterior)

1 010 870


Sa se calculeze:

A) ponderea cheltuielilor de personal in cadrul cheltuielilor curente (in anul curent);

B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetare totale in anul curent fata de anul anterior;

C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetare totale fata de cresterea PIB.

Variante de raspuns:

a.

A) 28,54%; B) 14 120 mld um; C) 0,906;

b.

A) 24,67%; B) 15 948 mld um; C) 1,572;

c.

A) 21,34%; B) 16 835 mld um; C) 0,953;

d.

A) 27,01%; B) 13 180 mld um; C) 0,913;

e.

A) 32,64%, B) 12 572 mld um; C) 0,849.

ANS:  A


7. Pe baza urmatoarelor date:

Indicatori

mld um

- cheltuieli de personal (an curent)

256 360

- cheltuieli materiale si servicii (an curent)

305 470

- cheltuieli de capital (an curent)

121 610

- subventii (an curent)

132 700

- transferuri (an curent)

215 300

- dobanzi la datoria publica (an curent)

9 900

- PIB (an curent)

1 980 600

- cheltuieli bugetare totale in anul anterior

978 580

- PIB (an anterior)

1 820 100


Sa se calculeze:

A) ponderea cheltuielilor de personal in cadrul cheltuielilor curente (in anul curent);

B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetare totale in anul curent fata de anul anterior;

C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetare totale fata de cresterea PIB.

Variante de raspuns:

a.

A) 25,54%; B) 64 120 mld um; C) 0,906;

b.

A) 24,67%; B) 55 948 mld um; C) 1,572;

c.

A) 21,34%; B) 76 835 mld um; C) 0,953;

d.

A) 27,87%; B) 62 760 mld um; C) 0,978;

e.

A) 32,64%, B) 92 572 mld um; C) 0,849.

ANS:  D


8. Pe baza urmatoarelor date:

Indicatori

mld um

- cheltuieli de personal (an curent)

512 610

- cheltuieli materiale si servicii (an curent)

622 900

- cheltuieli de capital (an curent)

210 600

- subventii (an curent)

118 500

- transferuri (an curent)

380 600

- dobanzi la datoria publica (an curent)

83 510

- PIB (an curent)

1 984 840

- cheltuieli bugetare totale in anul anterior

1 872 500

- PIB (an anterior)

1 735 060


Sa se calculeze:

A) ponderea cheltuielilor de personal in cadrul cheltuielilor curente (in anul curent);

B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetare totale in anul curent fata de anul anterior;

C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetare totale fata de cresterea PIB.

Variante de raspuns:

a.

A) 25,54%; B) 64 120 mld um; C) 0,906;

b.

A) 27,14%; B) 59 600mld um; C) 1,008;

c.

A) 31,34%; B) 76 835 mld um; C) 0,953;

d.

A) 27,87%; B) 62 760 mld um; C) 1,278;

e.

A) 29,84%; B) 56 220 mld um; C) 0,900.

ANS:  E


9. Pe baza urmatoarelor date: - mil um -

- cheltuielile bugetului central (an curent)

696 215

- cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat (an curent)

246 100

- cheltuielile bugetelor locale (an curent)

163 410

- transferuri intre bugetul central si bugetele locale (an curent)

19 300

- PIB (an curent)

2 618 260

- PIB in anul anterior

2 498 000

- cheltuielile bugetului public national in anul anterior

912 580

- numar locuitori in anul curent

24 mil loc

- numar locuitori in anul anterior

22 mil loc


Sa se calculeze:

A) ponderea cheltuielilor bugetului public national in PIB;

B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetului public national ce revin in medie pe un locuitor, in anul curent fata dea anul anterior;

C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetului public national fata de cresterea PIB.

Variante de raspuns:

a.

A) 53,55%; B) - 598,15 lei/loc; C) 0,832;

b.

A) 67,14%; B) 9 600,47 lei/loc; C) 1,808;

c.

A) 41,49%; B) 3 786,80 lei/loc; C) 1,136;

d.

A) 47,87%; B) - 760,75 lei/loc; C) 1,478;

e.

A) 56,38%; B) 1186,83 lei/loc; C) 0,997.

ANS:  C


10. Pe baza urmatoarelor date: - mil um -

- cheltuielile bugetului central (an curent)

1 218 490

- cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat (an curent)

483 200

- cheltuielile bugetelor locale (an curent)

310 500

- transferuri intre bugetul central si bugetele locale (an curent)

39 200

- PIB (an curent)

4 284 600

- PIB in anul anterior

4 015 100

- cheltuielile bugetului public national in anul anterior

1 816 600

- numar locuitori in anul curent

42,6 mil loc

- numar locuitori in anul anterior

40,2 mil loc


Sa se calculeze:

A) ponderea cheltuielilor bugetului public national in PIB;

B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetului public national ce revin in medie pe un locuitor, in anul curent fata de anul anterior;

C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetului public national fata de cresterea PIB.


Variante de raspuns:

a.

A) 53,55%; B) - 598,15 lei/loc; C) 0,832;

b.

A) 67,14%; B) 9 600,47 lei/loc; C) 1,808;

c.

A) 43,24%; B) 3 786,8 lei/loc; C) 1,136;

d.

A) 47,87%; B) - 760,75 lei/loc; C) 1,478;

e.

A) 46,05%; B) 1 125,26 lei/loc; C) 1,018.



ANS:  E


11. Pe baza urmaatoarelor date:

- mil um -

- cheltuielile bugetului central (an curent)

1 395 150

- cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat (an curent)

512 100

- cheltuielile bugetelor locale (an curent)

405 000

- transferuri intre bugetul central si bugetele locale (an curent)

48 600

- PIB (an curent)

4 862 600

- PIB in anul anterior

4 584 100

- cheltuielile bugetului public national in anul anterior

2 013 000

- numar locuitori in anul curent

36 mil loc

- numar locuitori in anul anterior

33,8 mil loc


Sa se calculeze:

A) ponderea cheltuielilor bugetului public national in PIB;

B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetului public national ce revin in medie pe un locuitor, in anul curent fata de anul anterior;

C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetului public national fata de cresterea PIB.


Variante de raspuns:

a.

A) 53,55%; B) - 598,15 lei/loc; C) 0,832;

b.

A) 46,55%; B) 3 322,96 lei/loc; C) 1,060;

c.

A) 43,24%; B) 3 786,8 lei/loc; C) 1,136;

d.

A) 47,87%; B) - 960,75 lei/loc; C) 1,478;

e.

A) 49,98%; B) 1 125,26 lei/loc; C) 1,018.



ANS:  B


12. Pe baza urmatoarelor date:

cheltuielile bugetului central . . . . . . . . . . . .. .. 895 350 mld um

cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat . . . ..245 700 mld um

cheltuielile bugetelor locale . . . . . . . . . . . . . 175 450 mld um

transferuri intre bugetul central si bugetele locale . . . . . 22 900 mld um

PIB in anul curent . . . . . . . . . . . . . . . 2 205 500 mld um

PIB in anul anterior . . . . . . . . . . . . . . ..2 193 660 mld um

cheltuielile bugetului public national in anul anterior . 1 169 600 mld um

numar locuitori in anul curent . .. . . . . . . . . .. . .. . .. . .38 mil loc

numar locuitori in anul anterior . . . . . . . . . . . .. . ..37,2 mil loc


Sa se calculeze:

A) ponderea cheltuielilor bugetului public national in PIB, pentru anul curent.

B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetului public national ce revin in medie pe un locuitor, in anul curent fata de anul anterior.

C) coeficientul de devansare a cheltuielilor bugetului public national fata de PIB.


Variante de raspuns:

a.

A: 55,76%; B: 3,957 mil um / loc; C: 0,859

b.

A: 58,65%; B: 2,601 mil um / loc; C: 1,100

c.

A: 49,84%; B: 1,937 mil um / loc; C: 1,259

d.

A: 45,76%; B: 1,872 mil um / loc; C: 0,904

e.

A: 60,47%; B:2,285 mil um / loc; C: 1,493

ANS:  B


13. Pe baza urmatoarelor date:

cheltuieli de personal . . . . . . . . . . . . . .35 870 mld um

cheltuieli materiale si servicii . . . . . . . . . . . 41 690 mld um

cheltuieli de capital . . . . . . . . . . . . . . . 18 750 mld um

subventii . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 875 mld um

transferuri . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . ..31 650 mld um

PIB . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .239 680 mld um

cheltuieli bugetare totale in perioada anterioara . ..146 890 mld um

PIB in perioada anterioara . . . . . . . . . . 238 640 mld um

Sa se calculeze:  

A) ponderea cheltuielilor de personal in grupa de cheltuieli bugetare din care fac parte

B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetare totale in perioada curenta fata de perioada anterioara

C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetare fata de cresterea PIB

a.

A: 27,79%; B: 945 mld um; C: 1,002

b.

A: 22,69%; B: 228 mld um; C: 0,873

c.

A: 32,48%; B: 1495 mld um; C: 1,295

d.

A: 45,76%; B: 1,872 mil um ; C: 0,904

e.

A: 60,47%; B:2,285 mil um ; C: 1,493

ANS:  A


14. Pe baza urmatoarelor date:

cheltuieli pentru ordine publica si siguranta nationala . . . 39 550 mld um

cheltuieli pentru invatamant . . . . . . . . . . . . . . .43 690 mld um

cheltuieli pentru sanatate . . . . . . . . . . . . . . . .38 480 mld um

cheltuieli pentru transport si comunicatii . . . . . . . . . 36 420 mld um

cheltuieli pentru protectie sociala . . . . . . . . . . . ..128 360 mld um

cheltuieli pentru aparare . . . . . . . . . . . . . . . 55 670 mld um

cheltuieli pentru agricultura . . . . . . . . . . . . .. . .25 990 mld um

cheltuieli pentru industrie . . . . . . . . . . . . . .. . ..9 590 mld um

cheltuieli pentru dobanzi la datoria publica . . . . . . . 15 880 mld um

alte cheltuieli bugetare . . . . . . . . . . . . . . ..41 500 mld um

PIB in perioada curenta. . . . . . . . . . . . . ..1 081 470 mld um

cheltuieli bugetare totale din anul anterior . . .. . . . . . 429 810 mld um

PIB in perioada anterioara . . . . . . . . . . . . ..995 830 mld um

cheltuieli economice in perioada anterioara . . . . . . ..87 130 mld um

Sa se calculeze:

A) ponderea cheltuielilor cu protectia sociala in cadrul cheltuielilor social-culturale.

B) modificarea relativa a cheltuielilor economice in perioada curenta fata de perioada anterioara

C) elasticitatea cheltuielilor bugetare totale in raport cu PIB.

Variante de raspuns:

a.

A: 67,79%; B: 1,94; C: 1,402

b.

A: 52,69%; B: 1,28; C: 0,873

c.

A: 60,97%; B: 0,83; C: 0,144

d.

A: 45,76%; B: 1,87; C: 0,904

e.

A: 60,47%; B: 0,28; C: 1,493

ANS:  C


15. Pe baza urmatoarelor date:

cheltuielile bugetului de stat . . . . . . . . . . . . . 895 350 mld um

cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat . . . . 245 700 mld um

cheltuielile bugetelor locale . . . . . . . . . . . . . . 175 450 mld um

transferuri intre bugetul central si bugetele locale . . .. . . 22 900 mld um

PIB in anul curent . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 205 500 mld um

PIB in anul anterior . . . . . . . . . . . . .. . . . ..2 183 660 mld um

cheltuielile bugetului public national in anul anterior . . . 1 269 600 mld um

cheltuielile bugetelor locale in anul anterior . . . . . . 158 117 mld um

Sa se calculeze:

a) ponderea bugetelor locale in bugetul public national

b) modificarea relativa a cheltuielilor bugetelor locale in anul curent fata de perioada anterioara

c) elasticitatea cheltuielilor bugetului public national fata de PIB

Variante de raspuns:

a.

A: 13,56%; B: 1,11; C: 1,890

b.

A: 12,69%; B: 1,49; C: 0,873

c.

A: 3,48%; B: 0,95; C: 1,295

d.

A: 45,76%; B: 1,87; C: 0,904

e.

A: 60,47%; B: 2,58; C: 1,493

ANS:  A


16. Pe baza urmatoarelor date:

impozit pe profit . . . . . . . . . . . .. . ..327 880 mld um

accize . . . . . . . . . . . . . . . . .198 640 mld um

impozit pe venitul global . . . . . . . . . . .578 380 mld um

TVA . . . . . . . . . . . . . . . . .. . ..452 890 mld um

venituri din capital . . . . . . . . . . . .. . .68 830 mld um

taxe vamale . . . . . . . . . . . . . .. . .168 490 mld um

venituri nefiscale . . . . . . . . . . . .. . 93 470 mld um

alte impozite directe . . . . . . . . . . . . ..86 990 mld um

alte impozite indirecte . . . . . . . . .. . .111 450 mld um

PIB in perioada curenta . . . . . . . . . .5 128 750 mld um

venituri din capital in perioada anterioara . . .. . 35 500 mld um

venituri publice totale in perioada anterioara . 2 028 840 mld um

PIB in perioada anterioara . . . . . . . . . .4 870 500 mld um

impozite indirecte in perioada anterioara . . . .875 340 mld um

Sa se calculeze:

A) ponderea impozitelor directe in cadrul veniturilor fiscale

B) modificarea absoluta a ponderii veniturilor din capital in total venituri, in perioada curenta fata de perioada anterioara

C) elasticitatea impozitelor indirecte fata de PIB

Variante de raspuns:

a.

A: 27,79%; B: 2,45 pp; C: 1,072

b.

A: 42,69%; B: 0,28 pp; C: 0,973

c.

A: 51,60%; B: 1,55 pp; C: 1,209

d.

A: 45,76%; B: 1,87pp; C: 0,904

e.

A: 60,47%; B:2,85 pp; C: 1,493



ANS:  C

17. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei : -mld um-

Impozite directe (an curent)


Accize (an curent)


TVA (an curent)


Alte impozite indirecte (an curent)


Venituri nefiscale (an curent)


Venituri fiscale (an anterior)


Venituri curente (an anterior)


PIB (an curent)


PIB (an anterior)


Sa se calculeze :

A)  modificarea absoluta a ratei fiscalitatii in anul curent fata de anul anterior ;

B)  modificarea absoluta nominala a veniturilor curente (in anul curent) fata de veniturile curente ale peroadei anterioare ;

C)  ponderea impozitelor indirecte ale anului curent in PIB-ul aceluiasi an

a.

A: 16,25% ; B : -11620 mld um ; C :14,60%

b.

A: 6,07% ; B: 174110 mld um ; C:18,90%

c.

A: 8,90% ; B: 225770 mld um ; C : 18,90%

d.

A : 11,21% ; B: 257407 mld um ; C : 29,45%

e.

A : 5,24% ; B: 194325 mld um ; C: 23,38%

ANS:  B


18. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei pt anul 2007 (date ipotetice) : -mld um-

Impozitul pe profit


Impozit pe salarii

600

Impozit pe venit


Accize


Venituri din capital


TVA


Taxe vamale


Venituri nefiscale


PIB


Calculati :

A)  cuantumul veniturilor curente aferente anului 2007 ;

B)  ponderea impozitelor indirecte in total venituri publice ;

C)  ponderea veniturilor nefiscale in PIB.

a.

A : 9207 mld lei ; B: 9,00 % ; C: 3,11%

b.

A : 9112 mld lei ; B: 7,80% ; C: 3,11 %

c.

A: 11236 mld lei ; B: 5,59 % ; C: 3,11 %

d.

A: 10046 mld lei ; B: 3,60 % ; C: 3,11 %

e.

A: 12221 mld lei ; B: 5,37 % ; C: 3,11 %

ANS:  E


19. Pe baza urmatoarelor date: -mld um- (date ipotetice)

Impozit pe profit


Accize


Impozit pe venit global


TVA


Venituri din capital


Taxe vamale


Venituri nefiscale


Alte impozite directe


Alte impozite indirecte


PIB in perioada curenta


Venituri din capital in perioada anterioara


Venituri publice totale in perioada anterioara


PIB in perioada anterioara


Impozite indirecte in perioada anterioara


Calculati: A) ponderea impozitelor directe in cadrul veniturilor fiscale;

B) cuantumul impozitelor indirecte in perioada curenta;

C) modificarea absoluta a impozitelor indirecte din perioada curenta fata de perioada anterioara.

a.

A: 51,60%; B: 931 470 mld um; C: 56 130 mld um

b.

A: 27, 79%; B: 820 020 mld um; C: - 55 320 mld um

c.

A: 42,69%; B: 762 980 mld um; C:- 112 360 mld um

d.

A: 45,76%; B: 931 470 mld um; C:-56 130 mld um

ANS:  A


20. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei: -mld um-

INDICATORI

ANUL 2007

ANUL 2008

Impozitul pe profit



Impozitul pe salarii



Impozit pe venit



Accize



Venituri din capital



TVA



Taxe vamale



chirii



PIB



Calculati: A) modificarea absoluta a veniturilor curente din anul 2008 fata de anul 2007;

B) cuantumul impozitelor directe in anul 2008;

C) modificarea relativa a veniturilor fiscale in anul 2008 fata de anul 2007

a.

A: 21 580 mld um; B: 31 360 mld um; C: 1,27

b.

A: 26 230 mld um; B: 62 920 mld um; C: 1,33

c.

A: 20 230 mld um; B: 67 560 mld um; C: 1,45

d.

A: - 26 230 mld um; B: 62 920 mld um; C: 1,33

ANS:  B


21. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei: -mld um-

INDICATORI

ANUL 2007

ANUL 2008

Impozitul pe profit



Impozitul pe salarii



Impozit pe venit



Accize



Venituri din capital



TVA



Taxe vamale



chirii



PIB



Calculati: A) modificarea absoluta a veniturilor publice totale din anul 2008 fata de anul 2007;

B) ponderea veniturilor din capital in venituri publice totale in anul 2007;

C) elasticitatea impozitelor directe fata de PIB.

a.

A: 26 390 mld um; B: 1,62%; C: 2,370

b.

A: -26 230 mld um; B: 0,45%; C: 2,370

c.

A: 21 170 mld um; B: 1,45%; C: 1,209

d.

A: 41 750 mld um; B: 2,35%; C: 0,406

e.

A: 20 230 mld um; B: 1.37%; C: 1,302

ANS:  A


22. Pe baza urmatoarelor date referitoare la bugetul de stat al Romaniei: -mld um- (date ipotetice)

INDICATORI

PERIOADA DE BAZA

PERIOADA CURENTA

Venituri fiscale



Venituri nefiscale



Venituri din capital



PIB



Calculati:   A) modificarea absoluta a veniturilor de capital in perioada curenta fata de perioada anterioara;

B) ponderea veniturilor fiscale in venituri publice totale in perioada de baza;

C) cuantumul veniturilor curente in perioada de baza.

a.

A: 1275 mld um; B: 57,90%; 107 195 mld um

b.

A: 22 530 mld um; B: 9,76; C: 79 700 mld um

c.

A: 1075 mld um; B: 66,92%; C: 79 700 mld um

d.

A: -1075 mld um; 45,67%; C: 84 050 mld um

e.

A: 1075 mld um; 31,98%; C: 101 770 mld um


ANS: C


MONEDA SI CREDIT LICENTA VARA 2009

USOR

MULTIPLE CHOICE


1. Normele prudentiale reglementeaza . . . .

a.

corelatiile dintre bilant si contul de rezultate;

b.

capacitatea de finantare;

c.

structura bilantiera

d.

raportul dintre riscuri si ratele dobanzii.

ANS:  C


2. Obiectivul politicii monetare, preferat de catre teoria monetarista, il reprezinta . . . .

a.

rata dobanzii;

b.

cantitatea de moneda;

c.

volumul creditului;

d.

rezervele minime obligatorii.

ANS:  B


3. Banca centrala creeaza moneda centrala prin urmatoarele operatiuni:

a.

refinantarea institutiilor financiare;

b.

cesiunea sau recuperarea titlurilor;

c.

emisiunea monetara;

d.

comercializarea de aur si de devize.

Alegeti varianta incorecta de raspuns.

ANS:  B


4. Teorii clasice asupra monedei sunt:

a.

teoria banilor ca instrument al schimbului;

b.

teoria cererii de bani;

c.

teoria metalista a banilor;

d.

teoria nominalista a banilor.

Alegeti varianta incorecta de raspuns

ANS:  B


5. Care dintre urmatoarele functii ale Bancii centrale este prioritara pentru diminuarea falimentelor bancare:

a.

politica monetara;

b.

prudentiala

c.

banca a bancilor;

d.

centru valutar;

e.

banca a statului.

ANS:  B


6. Referitor la punctele aurului se pot face urmatoarele afirmatii:

a.

reprezenta mecanismul extern de reglare a circulatiei monetare;

b.

importatorul lua in considerare punctul inferior al aurului, de iesire;

c.

alegerea exportatorului se baza pe venitul maxim;

d.

platile intre agentii economici utilizau aurul si devizele;

e.

cele doua puncte reprezentau limitele de fluctuatie a cursurilor valutare.

Precizati care dintre afirmatiile de mai sus este falsa.


ANS:  B


7. Multiplicatorul monetar se determina in functie de urmatoarele variabile monetare:

a.

depozite;

b.

rezerve obligatorii;

c.

excedentul de rezerve;

d.

credite interbancare,

e.

numerarul.

Precizati care este variabila incorecta.

ANS:  D


8. Tranzactii cu produse derivate pe piata valutara sunt:

a.

optiuni pe valute;

b.

futures pe valute;

c.

forward direct;

d.

swaps-uri valutare;

e.

aranjamente sintetice.

Precizati tranzactia incorecta

ANS:  C


9. In evolutia istorica tendinta definitorie a monedei este de :

a.

bancarizare;

b.

dematerializare;

c.

informatizare;

d.

dezaurizare;

e.

devalorizare

ANS:  B


10. Despre moneda bancara se poate afirma urmatoarele:

a.

este o moneda fictiva;

b.

este un semn arbitrar;

c.

constituie un etalon metric;

d.

are un curs fortat;

e.

poate fi o moneda cos.

Alegeti varianta incorecta de raspuns dintre cele enumerate mai sus.

ANS:  C


11. Pentru a fi acceptata de catre toti moneda trebuie sa se bazeze primordial pe:

a.

stabilitate;

b.

autoritate;

c.

incredere;

d.

transferabilitate.

e.

divizibilitate

ANS:  C


12. Operatii ale bancii sunt urmatoarele:

a.

capitalizarea fondurilor;

b.

finantarea imprumuturilor;

c.

constituirea depozitelor;

d.

transformarea activelor;

e.

plasarea resurselor.

Precizati care dintre operatiile enumerate constituie operatia de baza a bancii.

ANS:  D


13. Factoringul reprezinta :

a.

metoda de finantare a agentilor economici pentru procurarea de factori de productie;

b.

tehnica de creditare pe baza garantarii unei firme de catre o alta firma sau grup de firme, numite factor de acoperire a riscului

c.

metoda de finantare a efectelor comerciale de primit, prin vanzarea de catre firma a creantelor unei firme specializaten numita factor;

d.

tehnica de acoperire a datoriilor firmelor prin finantarea factorilor de risc asociati acestora de catre banca;

e.

instrument de externalizare a riscurilor si creantelor neacoperite.


ANS:  C


14. Caracteristici ale ipotecii sunt urmatoarele:

a.

este un drept accesoriu;

b.

este o garantie ;

c.

este recuperabila ;

d.

este indivizibila.

Indicati care dintre variantele de raspuns de mai sus nu este adevarata.

ANS:  C


15. Dupa destinatia creditului se disting urmatoarele categorii.

a.

credit neproductiv;

b.

credit ipotecar;

c.

credit amortizabil;

d.

credit comercial;

e.

creditul de acoperire.

ANS:  A


16. Principalele categorii de riscuri cu care se confrunta piata monetara sunt:

a.

riscul de lichiditate;

b.

riscul de reglementare;

c.

riscul de neplata;

d.

riscul de rata a dobanzii;

e.

riscul de de indatorare.

ANS:  B


17. Principalele axe ale Sistemului monetar promovat la Bretton Woods au fost:

a.

marje de fluctuatie ale monedelor;

b.

stabilirea de catre fiecare tara a valorii monedei sale in aur;

c.

un sistem al cursurilor ajustabile;

d.

constituirea drepturile speciale de tragere(DST);

e.

efectuarea de realinieri ale cursurilor.

Precizati varianta de raspuns incorecta

ANS:  D


18. Moneda scripturala are urmatoarele caracteristici:

a.

circulatia acesteia se realizeza prin viramente;

b.

se poate transfera prin cecuri;

c.

este emisa de catre banca centrala;

d.

este moneda de cont.

Precizati care dintre variantele enumerate nu este corecta.

ANS:  C


19. Contractul futures reprezinta:

a.

fixarea ratei dobanzii, in avans, pentru o perioada determinata, independent de suma imprumutata ;

b.

convertirea imprumuturilor cu dobanda flotanta in viitor in imprumuturi cu dobanda fixa;

c.

posibilitatea de a cumpara sau vinde un activ, la un pret determinat, intr-o perioada specificata de timp;

d.

vanzarea si cumpararea ferma de active cu livrarea la o data ulterioara;

e.

conversia viitoare a pretului unui titlu de valoare.

ANS:  D


20. Riscul de ilichiditate are urmatoarele caracteristici:

a.

semnifica incapacitate bancii de a-si reconstitui pasivele;

b.

banca nu-si poate efectua plaile curente;

c.

banca inregistreza pierderi rapide;

d.

afecteaza direct capitalul bancii;

e.

banca se protejeaza prin armonizarea scadentelor activelor si pasivelor.

Precizati care dintre caracteristicile enumerate nu este corecta.


ANS: D

MEDIU

MULTIPLE CHOICE


1. In functie de performantele clientilor si de natura serviciilor datoriei acestora, creditele se clasifica in urmatoarele categorii:

1) Credite recuperabile;

2) Credite garantate;

3) Credite in observatie;

4) Credite pierdute;

5. Credite profitabile;

6) Credite indoielnice.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  D


2. Imprumutul public prezinta urmatoarele caracteristici:

1) este pe termen mediu si lung ;

2) are un caracter contractual ;

3) presupune o contraprestatie ;

4) este convertibil ;

5) este rambursabil :

6) are destinatie speciala .

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  B


3. Printre functiile principale ale bancii sunt:

1) Ofera servicii financiare;

2) Gestioneaza mijloacele de plata;

3)Conecteaza fluxurile bancare;

4) Acopera riscurile financiare;

5) Asigura lichiditatile in economie;

6) Realizeaza operatiuni cu titluri.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  B


4. Elementele definitorii ale unitatilor monetare sunt:

1) etalonul monetar;

2) paritatea monetara;

3) puterea de cumparare;

4) legalitatea;

5) valoarea paritara

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  B

5. Caracteristici ale activelor financiare sunt:

1) disponibilitatea;

2) convertibilitatea;

3) lichiditatea

4) acceptabilitatea;

5) scadenta;

6) trasferabilitatea;

7) reversibilitatea;

8) divizibilitatea;

9) volatilitatea

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  C


6. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt :

1) ratele dobanzii ;

2) taxa scontului ;

3) rezervele minime obligatorie

4) cantitatea de moneda ;

5) operatiuni pe piata ;

6) cursul de schimb

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  C


7. Din punct de vedere al maturitatii titlurilor, pietele financiare sunt urmatoarele :

1) primare ;

2) de capital ;

3) monetare ;

4) necotate ;

5) derivate .

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  C


8. Daca o banca detine depozite in valoare de 650 milioane lei, rezerve la Banca centrala de 80 milioane lei, iar rata rezervelor obligatorii trebuie sa fie de 11%, determinati excesul de rezerve al bancii, si alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  E


9. Instrumente de plata sunt:

1) Cambia;

Numerarul;

Ordinul de plata;

4) Cecul;

Incassoul;

6) Compensarea

a.


d.



b.


e.



c.




ANS:  B

10. Principii de creditare sunt:

Planificarea creditelor;

Respectarea destinatiei creditului;

Optimizarea portofoliului;

Garantarea creditelor;

Analiza si evaluarea solicitantului de credit;

Rambursarea creditelor la scadenta.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  B


11. Agregatele monetare se delimiteaza, dupa caracteristicile comune, in trei grupe :

1) moneda primara

2) moneda mijloc de plata ;

3) moneda bancara ;

4) moneda fiduciara ;

5) moneda mijloc de detinere a averii

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  B


12. Precizati care dintre instrumentele de mai jos sunt instrumente cu cupon tranzactionate pe piata monetara:

1) certificate de depozit;

2) bilete la ordin;

3) depozite;

4) accepte bancare;

5) aranjamente de rascumparare

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  C


13. Banca comerciala realizeaza urmatoarele operatiuni active:

a.

Operatiuni cu titluri;

b.

Operatiuni extrabilantiere

c.

Operatiuni cu aur si devize

d.

Operatiuni de trezorerie;

e.

Operatiuni de creditare

Indicati care dintre variantele de raspuns de mai sus nu este adevarata

ANS:  C


14. Masurarea riscului individual al firmei se realizeaza prin urmatoarele tehnici:

1) analiza arbitrajului riscurilor;

2) analiza scenariilor;

3) analiza coeficientilor contabili;

4) analiza actualizarii riscului;

5) analiza de sensibilitate

a.


d.


b.


e.

3+5 2+5

c.



ANS:  B

15. Se considera urmatoarele variabile financiare ale unei firme:

1) capital propriu;

2) datorii totale ;

3) active totale ;

4) active financiare ;

5) pasive exigibile

Determinarea levierului financiar se face ca raport al urmatoarelor variabile

a.

2 si 1

b.

4 si 1

c.

2 si 4

d.

5 si 3

e.

1 si 3

ANS:  A


16. Caile principale prin care banca minimizeaza riscul de credit sunt:

a.

evaluarea imprumutului;

b.

limitarea creditului;

c.

armonizarea scadentelor;

d.

asigurarea colateralului;

e.

diversificarea.

Precizati care dintre caile enumerate nu este corecta.

ANS:  C


17. Canalul bilantier de transmitere a efectelor politicii monetere se realizeaza in urmatoarele moduri:

a.

valoarea actiunilor prin economisire;

b.

trezoreria firmei;

c.

valoarea activului net;

d.

lichiditatea polulatiei;

e.

modificarea neprevazuta a preturilor.

Precizati varianta de raspuns care nu este corecta.

ANS:  A


18. Agregatele monetare delimitate in Sistemul conturilor nationale sunt:

1) al datoriei;

2) al valorilor mobiliare;

3) al monedei centrale

4) al lichiditatii;

5) al valutei;

6) al rezervelor

7) al creditului.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  A


19. Un nou mijloc de folosire electronica a conturilor operabile prin cecuri pentru a efectua plati prin Internet, a determinat rezidentii din Germania sa transfere 200 miliarde de euro din numerar in aceste conturi. Aceasta va avea efect asupra:


a.

bazei monetare;

b.

masei monetare M1;

c.

bazei monetare si masei monetare M1;

d.

masei monetare M2;

e.

masei monetare M1 si M2.



ANS:  C


20. Precizati care dintre urmatoarele riscuri afecteza direct pozitia monetara a unei banci:

a.

riscul de credit;

b.

riscul de lichiditate;

c.

riscul de reglementare;

d.

riscul de piata;

e.

riscul de capital

ANS:  D


21. Mecanismul de emisiune a monedei scripturale se caracterizeza prin:

a.

se circumscrie procesului de creatie prin credite bancare;

b.

este corelat cu soldurile debitoare ale bancilor la Banca centrala;

c.

se bazeaza pe moneda centrala;

d.

este o concretizare a principiului generarii reciproce a creditelor si depozitelor;

e.

se circumscrie principiului multiplicatorului.

Alegeti dintre variantele de mai sus varianta care nu este adevarata.

ANS:  B


22. Administrarea imprumuturilor utilizeza urmatoarele alternative pentru limitarea riscului de portofoliu:

a.

limitarea dimensiunii creditelor;

b.

restrictionarea creditului pe ramuri, categorii de imprumutati;

c.

utilizarea creditelor participative;

d.

securizarea creditelor;

e.

diversificarea participarilor la imprumuturi.

Precizati care dintre alternative nu este adevarata

ANS:  D


23. Derivativul are urmatoarele caracteristici:

a.

se comercializeza pe piete necotate;

b.

reprezinta un contract intre doua parti;

c.

confera un drept asupra unui activ fundamental;

d.

este un angajament in afara bilantului;

e.

vizeaza un moment de timp viitor.

Precizati care dintre caracteristicile enumerate nu apartine derivativului.

ANS:  A


24. Componentele definitorii ale managementului financiar al bancii sunt:

a.

managementul creditului;

b.

managementul activelor;

c.

managementul lichiditatii;

d.

managementul adecvarii capitalului;

e.

managementul pasivelor.

Alegeti varianta falsa de raspuns de mai sus.

ANS:  A


25. Riscuri asociate finantarii internationale sunt:

a.

riscul de lichiditate

b.

riscul de scadenta

c.

riscul financiar

d.

riscul de trasfer .

Indicati care dintre variantele de raspuns de mai sus nu este adevarata.

ANS:  B


26. In termeni relativi randamentul unei investitii de capital se exprima in functie de urmatoarele elemente:

a.

incasarile din perioada de existenta a investitiei

b.

valoarea initiala a investitiei de capital;

c.

valoare actualizata a investitiei de capital;

d.

valoarea finala a investitiei de capital.

Indicati care dintre variantele de mai sus nu este adevarata.

ANS:  C


27. Conceptul preferintei pentru lichiditate, introdus de catre Keynes, evidentiaza urmatoarele mobiluri (motive) ale subiectilor economici pentru detinerea de moneda:

1) al tranzactiilor;

2) al speculatiei;

3) al precautiei;

4) al castigului;

5) al reputatiei;

6) al veniturilor;

7) al investitiilor.

Alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  C


28. Se dau urmatoarele variabile monetare: numerarul in circulaatie = 3600 u.m., depozite la vedere = 7400 u.m., numerarul in casieriile bancilor 400 u.m., depozite ale bancilor la banca centrala = 1600 u.m., cvasimoneda = 16800 u.m., depozite la vedere = 7400 u.m., economiile populatiei = 9200 u.m..

Sa se determine multiplicatorul bazei monetare si sa se aleaga varianta corecta de raspuns de mai jos:

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  D


29. Elemente constitutive ale sistemului de plati sunt:

a.

Institutiile;

b.

Transferurile;

c.

Modalitatile;

d.

Circuitele;

e.

Tehnicile.

Indicati care dintre variantele de raspuns de mai sus nu este adevarata.

ANS:  B


30. In tranzactiile valutare sunt utilizate urmatoarele categorii de instrumente:

a.

la vedere(spot);

b.

anticipate(forward directe);

c.

derivative;

d.

de schimb(swap).

Indicati care dintre variantele de raspuns de mai sus nu este adevarata.

ANS:  C


31. Precizati care dintre urmatoarele categorii de variabile monetare pot fi controlate direct de catre Banca centrala:

a.

rata scontului;

b.

lichiditatea sistemului bancar;

c.

cursurile valutare;

d.

ratele dobanzii;

e.

moneda scripturala.

ANS:  B


32. Diferentele dintre creditele bancare si plasamentele financiare constau in urmatoarele:

a.

modul de intermediere;

b.

formarea ratei dobanzii;

c.

transformarea scadentelor;

d.

gradul de lichiditate;

e.

gestiunea riscurilor.

Precizati care din variantele de raspuns nu e corecta.

ANS:  D

33. Un dealer de autoturisme vinde unui client un autoturism, a carei valoare este de 8000 euro, printr-un credit comercial pe 3 ani, cu o rata anuala a dobanzii de 15%.

Sa se determine dobanda totala platita de client pentru creditul comercial obtinut.

Alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos:

a.

1.934,35 euro;

b.

1.915.65 euro;

c.

1.966,78 euro;

d.

1.983,52 euro;

e.

1.974,33 euro.

ANS:  D


34. O firma produce ciment, in urmatoarele conditii:

- riscul asociat portofoliului (beta- b) = 1,30;

- rata rentabilitatii titlului lipsit de risc = 8%;

- rate rentabilitatii portofoliului = 12%.

Firma doreste sa-si diversifice activitatea, investind in productia de var, care are un coeficient beta (b) de 1,5, astfel incat productia de var sa detina 30% din productia totala.

Determinati rata rentabilitatii necesara productiei de var- RRN(V).

Indicati care dintre variantele de raspuns de mai jos este adevarata:

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  D


35. O persoana fizica doreste sa cumpere o casa, in valoare de 55.ooo euro, contractand un credit ipotecar pentru 70% din valoarea imobilului, pentru o perioada de 7 ani, creditul urmand sa fie achitat prin plati anuale(anuitati) egale, fiecare plata efectuandu se la sfarsitul anului, dobanda perceputa de catre banca fiind de 9% din valoarea creditului ramas nerambursat. Sa se determine dobanda totala platita de catre client(costul creditului).

Indicati care dintre variantele de raspuns de mai jos este adevarata:

a.

15.167 euro;

b.

17.246 euro;

c.

14.548 euro;

d.

16. 323 euro;

e.

15.875 euro.

ANS:  A



GREU

MULTIPLE CHOICE


1. In anul 2000 pretul produsului x in Germania a fost de 200 marci si acelasi produs in SUA avea un pret de 120 dolari, in conditiile in care cursul valutar a fost de 1 dolar = 1,9 marci.

Sa se determine paritatea puterii de cumparare a marcii comparativ cu dolarul, exprimata procentual.

Alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos:

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  B


2. Intr-o perioada data viteza de circulatie a monedei a inregistrat o crestere de la 2,85 la 3,10 rotatii, in conditiile in care PIB a crescut, in aceiasi perioada, cu 25%.

Cunoscand ca PIB initial a fost de 50.000 mld. u.m, sa se determine rata de crestere a masei monetare, in aceasta perioada, exprimata procentual.

Alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos:

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  D


3. Se dau urmatoarele valori ale unor variabile monetare: numerarul in circulatie = 20 mld. lei; depozite = 350 mld. lei; rata rezervelor minime obligatorii = 14%; excesul de rezerve al bancilor 10 mld. lei.

Determinati masa monetara din sistem si alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos:

a.

1369 mld. lei;

b.

378 mld lei;

c.

345 mld lei;

d.

353 mld. lei.

ANS:  A


4. In sistemul bancar se inregistreaza cresterea depozitelor, prin inprumuturi externe, in valoare de 400 mld. lei. In conditiile in care rata rezervelor minime obligatorii este de 15%, sa se determine nivelul maxim de crestere a creditelor care se va realiza in sistem.

Alegeti varianta coretca de raspuns de mai jos:


a.

2195 mld lei;

b.

2266 mld lei;

c.

2455 mld lei;

d.

2326 mld lei.



ANS:  B


5. In anul 2003 rata inflatiei a fost de 22%, iar rata nominala a dobanzii a fost de 16%.

Determinati care a fost valoarea reala a sumei rambursate la sfarsitul anului, pentru un amprumut de 3 mld lei, angajat la inceputul anului.

Alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos:


a.

3095 mil lei

b.

3127 mil lei;

c.

2852 mil lei;

d.

2916 mil lei;

e.

3165 mil. lei.



ANS:  C


6. Banca centrala vinde 50.000 bonuri de tezaur cu valoarea nominala a titlului de 40.000 lei si scadenta peste 90 de zile, pretul de vanzare a titlului fiind de 38.000 lei.

Sa se determine taxa scontului suportata de catre debitor, anul avand 360 de zile.

Alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos:


a.


b.


c.


d.




ANS:  C

7. Tarile A, B, C, D constituie o moneda comuna (cos), in conditiile in care situatiile monetare ale acestor tari se caaracterizau astfel:

Tara

Rata dobanzii active (%)

Ponderea in cos a monedelor (%)

Rata inflatiei (%)

A




B




C




D




Sa se determine rata nominala a dobanzii la moneda cos si nivelul ratei reale a dobanzii in tara in caare imprumuturile sunt cele mai avantajoase pentru banci.

Alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos :

a.

6,5%, 2,05%;

b.

7,6%, 1,87%;

c.

5,3%, 1,75%;

d.

8,2%, 1,94%

e.

8.5%, 1,78%.

ANS:  B


8. La sfarsitul unui an o economie prezinta urmatoarele variabile monetare: depozite la vedere = 7400, baza monetara = 5600, economiile populatiei = 9200, numerarul in circulatie = 3600, cvasimoneda = 16800, depozitele bancilor la banca centrala = 1600.

Sa se determine gradul de lichiditate primara a economiei.

Alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos :

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  A


9. Sa se determine evolutia puterii de cumparare a monedei N, adica indicele puterii de cumparare, in anul 2005 comparativ cu 2002, stiind ca evolutia preturilor, folosind indicele cu baza fixa, a fost urmatoarea.

Datele sunt sintetizate in tabelul de mai jos:




2001





Ipr

Fixa -Ipr(f)







Alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos:

a.


b.


c.


d.


ANS:  B


10. Fie cosul de produse reprezentetive, format din 5 produse, ale caror preturi (p) si ponderi in cos (a) sunt prezentate in tabel:

Variabila

U.M

Produse






P

Lei






a

%






Sase detemine etalonul putere de cumparare al monedei nationale N, si sa se precizeze varianta corecta de raspuns de mai jos.

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  A

11. Pe ansamblul sistemului bancar se cunosc urmatoarele valori ale unor variabile monetare:

N = 25mld. lei; D = 225 mld.lei; ro = 15% ; RE = 5 mld.lei.

Sa se determine:

a) baza monetara;

b) multiplicatorul monetar, al bazei monetare;

c) masa monetara.

Alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos

a.


b.

65,70, 4,125; 295,66;

c.


d.

65,70; 3,926; 250,28;

e.


ANS:  C


12. Patru bancii practica urmatoarele rate ale dobanzii.La care dintre banci v-ati derula toate operatiile financiare(atat depozite si cat si credite).

Indicati care dintre variantele de raspuns de mai sus este adevarata

a.

6% la depozite si 8% la credite ;

b.

7,5% la credite si 6% la depozite

c.

9% la credite si 6,5% la depozite ;

d.

5. 5% la depozite si 6,5% la credite;

e.

6% la depozite si 6,5 % la credite

ANS:  D


13. Un importator eueopean va importa peste 3 luni marfuri din S.U.A. in valoare de 10 mil.dolari, platibili in momentul realizarii tranzactiei comerciale. Pentru a se acoperii impotriva riscului de apreciere a cursului dolarului exportatorul incheie un contract la termen( foward) de cumparare , contra euro, a sumei necesare la un curs de 1 1 euro=1,2315 dolari, cursul la vedere al euro fiind de 1 euro = 1, 2205 dolari.

Sa se determine prima(discontul) anual al operatiunii de acoperire, exprimat procentual .

Indicati care dintre variantele de raspuns de mai jos este adevarata :

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  C


14. Un european detine 20 mil. euro si doreste sa-i investeasca in active americane, exprimate in dolari, cu o rata a dobanzii de 10%, in timp ce rata dobanzii pentra investitia in active europene, exprimata in euro, este de 7%.

Sa se determine rezultatul investitiei in active americane, comparativ cu investitia in active europene, dupa un an, stiind ca in momentul realizarii investitiei cursul euro in dolari a fost de 1 euro= 1,25 dolari, iar in momentul final, dupa un an, a fost de 1 euro= 1,28 dolari, inregistrandu-se deci o depreciere a dolarului.

Indicati care dintre variantele de raspuns de mai jos este adevarata:

a.

84.375 euro;

d.

65. 500 euro;

b.

93.545 euro;

e.

78.345 euro.

c.

46.670 euro;


ANS: A


15. Un investitor doreste sa valorifice in depozite bancare suma de 50.000 euro, pe o perioada de 10 ani. Care va fi valoare viitoare(VV) a depozitului, stiind ca in primii 6 ani rata dobanzii la depozite a fost de 6%, iar in urmatorii 4 ani de 7%.

Indicati care dintre variantele de raspuns de mai jos este corecta:

a.

102.340 euro

d.

92.980 euro;

b.

84.530 euro;

e.

88.900 euro.

c.

77.000 euro;


ANS: D

16. In momentul t, cotatiile valutare pe trei piete semnificative au fost urmatoarele:

Piata franceza:

1 dolar american = 0,750 euro;

1 lira sterlina = 1,44 euro.

Piata britanica.

1 dolar american = 0,49 lire sterline;

1 euro = 0,72 lire sterline.

Piata americana:

1 lira sterlina = 1,98 dolari;

1 euro = 1,31 dolari.

Sa se determine rata de castig, exprimata procentual, pe care o inregistreaza un francez prin realizarea unui arbitraj favorabil intre cele trei valute, acesta investind 5 mil. euro.

Indicati care dintre variantele de raspuns de mai jos este adevarata:

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  C


17. Un client doreste sa cumpere un autoturism in valoare(VB) de 15.000 euro, contractand un amprumut bancar, pe o perioada de (T) de 5 ani, in urmatoarele conditii: avansul initial(a) , 20% din valoare autoturismului, rata anuala a dobanzii(rd), 9%, rambursarea principalului se face in rate lunare egale.

Sa se determine rata efectiva a dobanzii(red) suportata de catre client, pentru imprumutul primit.

Indicati care dintre variantele de raspuns de mai jos este adevarata;

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  B


18. Fie o investitie de capital de 50.000 euro, care dispune de 3 alternative posibile ale fluxurilor de capital(de incasari) pe o perioada data. Rata interna a rentabilitatii in cazul celor trei alternative (RRi) este de: -20%, 15%, 50%, iar probabilitatile asociate de realizare ale acestora sunt. 25%, 45%, 30%.

Sa se determine statistic, exprimat procentual, riscul asociat investitiei de capital.

Indicati care dintre variantele de raspuns de mai jos este adevarata:

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  C


19. O obligatiune cu valoarea de 1.500 lei si maturitatea de 8 ani, are valoarea fixa a cuponului de 75 lei. Cuponul este platit anual, prima data la sfarsitul primului an al plasamentului, ultima oara in momentul rascumpararii obligatiunii. Rata de piata a dobanzii, presupusa constanta, este de 7,5%.

Determinati valoarea prezenta a titlului si durata acestuia, si alegeti varianta corecta de raspuns dintre variantele enumerate mai jos.

a.

1.281 lei; 5,545 lei;

b.

1.345 lei; 5,545 lei;

c.

1.281 lei; 6,667 lei;

d.

1.345 lei; 6,667 lei;

ANS:  C

FINANTELE INTREPRINDERII LICENTA VARA 2009

USOR

MULTIPLE CHOICE


1. Responsabilitatea deciziilor privind modalitatea de finantare a activelor unei intreprinderi apartine:

a.

compartimentului financiar - contabil;

b.

directorului tehnic;

c.

managementului societatii;

d.

actionarilor sau asociatilor;

e.

conducerii sindicatului salariatilor din intreprindere.

ANS:  C


2. Intr-o intreprindere, rolul finantelor se manifesta, in principal, la nivelul:

a.

consumului resurselor banesti;

b.

repartitiei resurselor de care dispune intreprinderea;

c.

productiei de bunuri si servicii;

d.

circulatiei resurselor la nivelul intreprinderii;

e.

managementului financiar-contabil.

ANS:  B


3. Activele financiare sunt necesare pentru:

a.

procurarea activelor reale si angajarea capitalului uman;

b.

producerea de bunuri si servicii;

c.

vanzarea de bunuri si servicii;

d.

plata salariilor si a furnizorilor de materii prime si materiale;

e.

procurarea de resurse materiale necesare desfasurarii activitatii.

ANS:  A


4. Universul firmei este format din cel:

a.

social;

b.

social si economic;

c.

economic, financiar, social si statul;

d.

financiar;

e.

statul.

ANS:  C


5. Decizia de finantare:

a.

sta la baza alegerii intre sursele proprii de capital si cele imprumutate;

b.

se ia de catre contabilul sef;

c.

are drept scop finantarea ciclului de exploatare;

d.

este luata de catre administratorul firmei;

e.

se face in orice moment al exploatarii.

ANS:  A


6. Situatia neta negativa apare atunci cand:

a.

capitalurile proprii sunt mai mari decat capitalurile imprumutate;

b.

capitalurile imprumutate sunt mai mari decat capitalurile proprii;

c.

capitalurile proprii sunt mai mici decat zero;

d.

capitalurile proprii sunt mai mari decat imobilizarile ;

e.

activul este mai mic decat pasivul.

ANS:  B


7. Functia de finantare se refera la:

a.

volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor proprii;

b.

volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor imprumutate;

c.

volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor proprii si imprumutate;

d.

modificarile din cadrul capitalurilor proprii si activelor pe termen lung;

e.

volumul si structura activelor circulante si de trezorerie.

ANS:  C


8. Valoarea adaugata se calculeaza astfel:

a.

productia exercitiului - consumul de la terti - impozitul pe profit;

b.

productia stocata + productia imobilizata + marja (adaosul) comercial (a);

c.

productia exercitiului - marja comerciala + consumul de la terti;

d.

EBE + alte venituri din exploatare - alte cheltuieli de exploatare;

e.

productia stocata + productia vanduta + productia imobilizata + adaosul comercial - consumul de la terti.

ANS:  E


9. Leasing-ul reprezinta:

a.

adaptare a pietei de capital la capacitatea limitata de finantare a investitiilor

b.

forma moderna de decontare a investitiilor

c.

modalitate de diminuare a fiscalitatii

d.

vanzare-cumparare in cote procentuale a imobilizarilor

e.

sporire a capacitatii de autofinantare

ANS:  A


10. Deciziile privind folosirea leasing-ului pentru cresterea investitiilor unei intreprinderi apartin:

a.

contabilului sef;

b.

directorului economic;

c.

sindicatului salariatilor din intreprindere;

d.

investitorilor directi;

e.

managementului societatii.

ANS:  E


11. Deciziile de investitii, finantare si repartizare a profitului la nivelul intreprinderii au la baza metodele si tehnicile de executie oferite de:

a.

analiza economico-financiara;

b.

evaluarea intreprinderii;

c.

gestiunea financiara;

d.

managementul informational;

e.

bugetarea activitatii economice a intreprinderii.

ANS:  C


12. Finantele sunt:

a.

relatii economice in general;

b.

relatii economice in expresie baneasca;

c.

relatii de productie si monetare;

d.

fondurile banesti;

e.

capitalurile intreprinderii.

ANS:  B


13. Excedentul brut al exploatarii (EBE) este un indicator care exprima:

a.

acumularea bruta din activitatea de exploatare (inclusiv amortizarile si provizioanele);

b.

acumularea neta de amortizari si provizioane din activitatea de exploatare;

c.

capacitatea de autofinantare a intreprinderii;

d.

profitul din exploatare;

e.

profitul din exploatare inainte de dobanzi si impozit.

ANS:  A


14. Determinarea profitului se realizeaza ca:

a.

suma a incasarilor;

b.

suma de valoare adaugata;

c.

diferenta dintre venituri si cheltuieli;

d.

cifra de afaceri - TVA;

e.

suma a tuturor veniturilor.

ANS:  C


15. Amortizarea este:

a.

inlocuirea activelor imobilizate;

b.

innoirea instalatiilor;

c.

un proces financiar de recuperare treptata a valorii activelor imobilizate;

d.

cesionarea activelor imobilizate;

e.

casarea activelor corporale.

ANS:  C

MEDIU

MULTIPLE CHOICE


1. Pe baza informatiilor de mai jos determinati valoarea fondului de rulment: active imobilizate 2.000 u.m., stocuri 1.400 u.m., creante 600 u.m., disponibilitati banesti 1.000 u.m., capital social 1.500 u.m., datorii pe termen lung 1.430 u.m., datorii furnizori 1.000 u.m., datorii salariati 370 u.m., credite de trezorerie 700 u.m.

a.

500 u.m.

b.

630 u.m.

c.

570 u.m.

d.

930 u.m.

e.

300 u.m.

ANS:  D


2. Intreprinderea nu inregistreaza un venit intr-una din urmatoarele situatii

a.

vanzarea de produse finite cu incasare peste 60 zile;

b.

vanzarea de marfuri cu incasare imediata;

c.

vanzarea produselor cu incasare peste 30 zile;

d.

aportul actionarilor la cresterea capitalului social (in numerar);

e.

incasarea unei creante la scadenta (30 de zile de la vanzarea produselor finite).



ANS:  D


3. Pentru exercitiul incheiat dispuneti de urmatoarele informatii: active circulante 18.000 u.m.; datorii din exploatare 12.000 u.m.; cifra de afaceri 27.000 u.m.. Pentru anul urmator se estimeaza o crestere a cifrei de afaceri cu 20%, uniform repartizata pe trimestre. Activele circulante nete pentru anul urmator vor avea urmatorul nivel:

a.

1.230 u.m.;

b.

7.200 u.m.;

c.

24.300 u.m.;

d.

7.111,11 u.m.;

e.

145.800 u.m.



ANS:  B


4. Cand nevoia de fond de rulment este constanta, cash-flow-ul este egal cu:

a.

rezultatul exercitiului;

b.

fondul de rulment si amortizarile cumulate;

c.

trezoreria neta;

d.

variatia activelor circulante (inclusiv cele de trezorerie);

e.

profiturile nete reinvestite si amortizarile cumulate.



ANS:  D


5. Stiind ca rata marjei nete este 8%, rata de structura a capitalurilor 2,379 si rata rentabilitatii financiare 24%, rata de rotatie a capitalurilor este:

a.


b.


c.


d.


e.




ANS:  D


6. In conditiile unei rate nominale a rentabilitatii economice de 190% si a unei rate a inflatiei de 150%, rata reala a rentabilitatii economice este:

a.


b.


c.


d.


e.


ANS:  B


7. Pe baza informatiilor de mai jos determinati valoarea necesarului de fond de rulment: active imobilizate 2.000 u.m., stocuri 1.400 u.m., creante 600 u.m., disponibilitati banesti 1.000 u.m., capital social 1.500 u.m., datorii pe termen lung 1.430 u.m., datorii furnizori 1.000 u.m., datorii salariati 370 u.m., credite de trezorerie 700 u.m.

a.

500 u.m.

b.

630 u.m.

c.

570 u.m.

d.

930 u.m.

e.

300 u.m.

ANS:  B


8. Activele circulante sunt:

a.

materiile prime;

b.

materialele auxiliare;

c.

apa, energia si gazul metan;

d.

stocurile de produse finite;

e.

stocurile, creantele, disponibilitatile si plasamentele.

ANS:  E


9. Fondul de rulment se calculeaza:

a.

capitalul permanent - active imobilizate sau active circulante - resurse de trezorerie;

b.

Active - pasiv;

c.

active imobilizate - active circulante;

d.

capital permanent - capital propriu;

e.

datorii - creante.

ANS:  A


10. Rata profitului se calculeaza ca:

a.

raportul dintre profitul net si cifra de afaceri;

b.

diferenta dintre venituri si cheltuieli;

c.

suma de valoare adaugata;

d.

diferenta dintre costuri fixe si variabile;

e.

suma a incasarilor.

ANS:  A


11. Ciclul de exploatare are ca obiectiv:

a.

sporirea stocului de materii prime;

b.

producerea de bunuri si servicii;

c.

cresterea cifrei de afaceri;

d.

cresterea stocului de produse finite;

e.

cresterea cifrei de productie.



ANS:  B


12. Valoarea adaugata:

a.

se realizeaza in sfera productiei de bunuri si servicii;

b.

este mai mica decat profitul;

c.

include si veniturile financiare;

d.

nu este relevanta pentru firme mici;

e.

este mai mica decat PIB.

ANS:  A


13. Efectul de levier financiar pozitiv al intreprinderii se produce cand:

a.

rentabilitatea financiara este mai mare sau egala cu rentabilitatea economica;

b.

rentabilitatea comerciala este superioara ratei costului mediu ponderat al capitalului;

c.

rentabilitatea economica este superioara ratei costului capitalului imprumutat;

d.

rentabilitatea financiara este superioara ratei costului capitalului imprumutat;

e.

rentabilitatea financiara este superioara ratei costului mediu ponderat al capitalului.

ANS:  C


14. Structura de finantare se stabileste ca raport intre:

a.

capitalurile permanente si capitalurile imprumutate;

b.

capitalul social si capitalurile imprumutate;

c.

capitalurile imprumutate si capitalurile proprii;

d.

capitalurile propriu si capitalul social;

e.

capitalul social si creditele pe termen mediu si lung.

ANS:  C


15. Activele imobilizate mai sunt cunoscute sub denumirea de:

a.

resurse stabile;

b.

imobilizari financiare;

c.

utilizari durabile;

d.

mijloace circulante;

e.

elemente neamortizabile.

ANS:  C


16. Fondul de rulment net reprezinta:

a.

excedentul de trezorerie destinat finantarii investitiilor;

b.

excedentul de capitaluri permanente destinat finantarii activelor circulante totale;

c.

diferenta de capitaluri permanente ramase dupa finantarea activelor imobilizate destinata finantarii activelor circulante cu caracter de permanenta;

d.

excedentul de resurse stabile destinat finantarii nevoilor temporare de active circulante;

e.

diferenta neutilizata din plafonul de credite aprobat destinata finantarii nevoilor temporare de active circulante.

ANS:  C


17. Capitalul real, dupa sursele de constituire prezinta urmatoarea structura:

a.

capital social, rezerve, rezultate, fonduri proprii, active imobilizate, active circulante;

b.

rezerve, rezultate, fonduri proprii, credite pe termen mediu si lung, active imobilizate, active circulante;

c.

credite si datorii pe termen scurt, credite pe termen mediu si lung, rezerve, rezultate, fonduri proprii, capital social;

d.

credite si datorii pe termen scurt, credite pe termen mediu si lung, active imobilizate, active circulante;

e.

active imobilizate, active circulante.

ANS:  C


18. Capitalul real al intreprinderii isi gaseste reflectarea in:

a.

bilant;

b.

contul de profit si pierdere;

c.

bugetul activitatii generale;

d.

bugetul activitatii de trezorerie;

e.

bugetul activitatii de investitii.

ANS:  A


19. Rezultatul curent al exercitiului cuprinde:

a.

rezultatul din exploatare si rezultatul financiar;

b.

numai rezultatul activitatii de exploatare (curente);

c.

rezultatul financiar si rezultatul extraordinar plus profitul net;

d.

rezultatul din exploatare, financiar si extraordinar minus valoarea adaugata;

e.

rezultatul al exercitiului curent exclusiv profituri nerepartizate din anii precedenti.

ANS:  A


20. Trezoreria se stabileste ca:

a.

suma a nevoile de resurse antrenate de activitate si resursele avansate;

b.

suma intre nevoile de resurse antrenate de activitate si resursele avansate;

c.

diferenta intre resursele avansate si nevoile de resurse antrenate de activitate;

d.

suma intre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment;

e.

diferenta intre nevoia de fond de rulment global si fondul de rulment net global.

ANS:  C

21. Echilibrul financiar este respectat atunci cand resursele stabile acopera:

a.

imobilizarile nete si nevoia de fond de rulment de exploatare;

b.

imobilizarile nete si fondul de rulment;

c.

imobilizarile bute si nevoia de fond de rulment globala;

d.

imobilizarile brute si nevoia de fond de rulment de exploatare;

e.

imobilizarile brute si fondul de rulment.

ANS:  D


22. Fluxul de numerar net, determinat in bugetul activitatii de trezorerie cuprinde:

a.

fluxul de numerar din activitatea de baza, activitatea auxiliara si anexa;

b.

fluxul de numerar din activitatea de exploatare, activitatea auxiliara si anexa;

c.

fluxul de numerar din activitatea totala (la intern si la export);

d.

fluxul de numerar din activitatea de exploatare, de investitii si financiara.

e.

diferenta intre incasarile si platile totale.

ANS:  D


23. Fondul de rulment net, ca sursa de finantare a activelor circulante este egal cu:

a.

Capital propriu minus active imobilizate nete;

b.

Capitaluri permanente minus active imobilizate nete;

c.

Total pasiv minus active circulante nete;

d.

Total activ minus datorii financiare.

ANS:  B


24. Nevoia de fond de rulment de exploatare se determina ca diferenta intre:

a.

pasivele de exploatare si activele de exploatare;

b.

activele de exploatare si pasivele de exploatare;

c.

pasivele stabile si activele stabile;

d.

pasivele de exploatare si pasivele stabile.

ANS:  B


25. Sa se determine valoarea adaugata cunoscandu-se urmatoarele informatii: productia imobilizata 600 u.m., costul marfurilor vandute 1.200 u.m., productia vanduta 800 u.m., productia stocata 500 u.m., venituri din vanzarea marfurilor 2.000 u.m., cheltuieli cu personalul 700 u.m., cheltuieli cu materiile prime 200 u.m., cheltuieli cu energia electrica 400 u.m., venituri din dobanzi 350 u.m.

a.

1.900 u.m.

b.

800 u.m.

c.

1.200 u.m.

d.

1.400 u.m.

e.

2.100 u.m.

ANS:  E


GREU

MULTIPLE CHOICE


1. Se cunosc urmatoarele informatii: capital social exercitiul N-1 160.000 u.m., capital social exercitiul N 140.000 u.m., imobilizari corporale (valoare bruta) exercitiul N-1 100.000 u.m., capacitatea de autofinantare exercitiul N 21.000 u.m., imobilizari corporale (valoare bruta) exercitiul N 115.000 u.m., profit net exercitiul N-1 18.000 u.m., din care 40% se distribuie sub forma de dividende, profit net exercitiul N 20.000 u.m., din care 60% se distribuie sub forma de dividende, credite bancare pe termen lung contractate in exercitiul N 50.000 u.m., credite bancare pe termen scurt contractate in exercitiul N 4.000 u.m.

Stiind ca in cursul exercitiului N s-a vandut o imobilizare corporala la pretul de vanzare de 2.000 u.m., costul de achizitie fiind 8.000 u.m., amortizata in valoare de 7.000 u.m., in tabloul de finantare - partea I utilizarile si resursele vor avea urmatoarele valori:

a.

50.200 u.m. si 73.000 u.m.;

b.

77.000 u.m. si 50.200 u.m.;

c.

93.000 u.m. si 30.200 u.m.;

d.

73.000 u.m. si 55.000 u.m.;

e.

79.000 u.m. si 55.000 u.m..



ANS:  A

2. Structura vanzarilor (inclusiv TVA) pentru ultimele 6 luni ale exercitiului N+1 se prevede a fi urmatoarea: iulie 1.800 u.m., august 2.000 u.m., septembrie 2.400 u.m., octombrie 3.200 u.m., noiembrie 3.600 u.m., decembrie 4.000 u.m. Incasarile din vanzarile lunare se realizeaza astfel: 40% in luna vanzarii, 50% dupa 30 zile de la data vanzarii, iar diferenta dupa 60 zile de la data vanzarii. Valoarea creantelor din bilantul exercitiului N+1 va fi:

a.

2.900 u.m.;

b.

2.800 u.m;

c.

2.400 u.m.;

d.

2.760 u.m.;

e.

2.360 u.m.


ANS:  D


3. Pe baza informatiilor de mai jos stabiliti profitul net (PN) si rata marjei asupra cheltuielilor variabile (MCV%): cifra de afaceri 1.800 mil. u.m., cheltuieli fixe 125 mil. u.m., cheltuieli variabile 775 mil. u.m., cota de impozit pe profit 16%.

a.

PN = 675 mil. u.m. si MCV = 56,9%;

b.

PN = 135 mil. u.m. si MCV = 23%;

c.

PN = 756 mil. u.m. si MCV = 56,9%;

d.

PN = 836 mil. u.m. si MCV = 35,4%;

e.

PN = 144 mil. u.m. si MCV = 56,9%.


ANS:  C


4. Structura achizitiilor (inclusiv TVA) pe ultimele 4 luni ale exercitiului N este urmatoarea: septembrie 300.000 u.m., octombrie 250.000 u.m., noiembrie 350.000 u.m., decembrie 150.000 u.m.. Creditul furnizori este de 60 zile. Valoarea datoriilor fata de furnizori la 31.12. N este :

a.

500.000 u.m.;

b.

350.000 u.m.;

c.

150.000 u.m.;

d.

750.000 u.m.;

e.

1.050.000 u.m


ANS:  A


5. O societate comerciala doreste sa realizeze 12.000 bucati din produsul C, consumul specific fiind 0,7 tone, iar pretul de aprovizionare 3.000 u.m./tona.

Intervalul dintre doua aprovizionari

succesive (zile)

Cantitatea aprovizionata

(tone)











Pe baza informatiilor prezentate intervalul mediu de abatere si stocul de siguranta au urmatoarele valori:

a.

45 zile si 3.150.000 u.m.;

b.

10,3 zile si 721.000 u.m.;

c.

10,3 zile si 1.030.000 u.m.;

d.

34,7 zile si 2.429.000 u.m.;

e.

45 zile si 721.000 u.m.



ANS:  B


6. Previziunea vanzarilor (inclusiv TVA) la SC COM SA pentrul trimestrul I al exercitiului N+1 este urmatoarea: ianuarie 40.000 u.m., februarie 50.000 u.m., martie 60.000 u.m. Incasarile se realizeaza astfel: 40% in luna urmatoare vanzarii si 60% peste 60 de zile de la data vanzarii. Stabiliti varianta corecta a incasarilor pe luna martie a exercitiului N+1.

a.

44.000 u.m.

b.

16.000 u.m.

c.

0 u.m.

d.

20.000 u.m.

e.

64.000 u.m



ANS:  A

7. Dispuneti de urmatoarele informatii: valoarea vanzarilor (inclusiv TVA) pentru semestrul I exercitiul N+1 = 120.000 u.m., uniform repartizata in cadrul semestrului, frecventa medie a incasarilor 30% in luna vanzarii, 35% in luna urmatoare vanzarii, 25% peste 60 zile de la data vanzarii si diferenta peste trei luni de la data vanzarii. Valoarea incasarilor (inclusiv TVA) pentru semestrul al II-lea exercitiul N a fost de 108.000 u.m., uniform repartizata in timp. Incasarile in lunile ianuarie si martie vor fi:

a.

18.600 u.m. si 20.000 u.m.;

b.

12.000 u.m. si 36.000 u.m.;

c.

18.600 u.m. si 19.800 u.m

d.

12.600 u.m. si 19.800 u.m.;

e.

26.000 u.m. si 38.000 u.m.

ANS:  C


8. Dispuneti de urmatoarele informatii:

capacitatea de autofinantare 8.300 u.m.;

variatia stocurilor 1.300 u.m.;

variatia creantelor clienti 2.400 u.m.;

variatia creantelor diverse -200 u.m.;

variatia datoriilor de exploatare 1.600 u.m.;

variatia datoriilor in afara exploatarii 800 u.m.;

trezoreria neta la sfarsitul exercitiului N-1 400 u.m.;

in cursul exercitiului N, s-a achizitionat un mijloc de transport in valoare de 16.000 u.m., s-au vandut titluri de participare in valoare de 1.000 u.m. si un utilaj la pret de vanzare de 3.000 u.m., cost de achizitie 10.000 u.m., amortizare inregistrata pana in momentul vanzarii 8.000 u.m.;

tot in cursul exercitiului N, s-a primit o subventie de 1.000 u.m. pentru achizitionarea utilajului, s-au contractat credite bancare pe termen lung de 5.000 u.m. si pe termen scurt de 800 u.m., s-au rambursat rate scadente la credite pe termen lung de 900 u.m. si s-a majorat capitalul social cu 7.000 u.m.;

profitul exercitiului N-1 a fost de 8.000 u.m., din care 6.000 u.m. se distribuie sub forma de dividende.


Trezoreria neta la sfarsitul exercitiului N va fi:

a.

1.100 u.m.;

b.

1.700 u.m.;

c.

1.300 u.m.;

d.

900 u.m.;

e.

500 u.m.

ANS:  B


9. Stiind ca vanzarile aferente semestrului al II-lea (exclusiv TVA) vor fi de 180.000 u.m. uniform repartizate, vanzarile aferente semestrului I (exclusiv TVA) 150.000 u.m. uniform repartizate, creditul clienti 30 zile, cota TVA 19%, atunci incasarile in lunile iulie si septembrie vor fi:

a.

29.750 u.m. si 35.700 u.m.;

b.

64.450 u.m. si 35.700 u.m.;

c.

180.000 u.m. si 150.000 u.m.;

d.

34.200 u.m. si 28.500 u.m.;

e.

30.000 u.m. si 25.000 u.m.

ANS:  A


10. Necesarul anual de aprovizionat pentru materiale este de 81.000 tone, pretul unitar de aprovizionare este de 6.000 u.m.. Costul de depozitare este de 1,2 u.m. anual pentru o unitate de stoc, iar costul pregatirii unei comenzi este de 4.000 u.m.. Stocul optim si numarul de aprovizionari au urmatoarele valori:

a.

340 tone si 2,66 aprovizionari;

b.

450 tone si 4 aprovizionari;

c.

250 tone si 90 aprovizionari;

d.

300 tone si 270 aprovizionari;

e.

90 tone si 4 aprovizionari;


ANS:  D

Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }