Masa monetara

Masa monetara

Statul, prin intermediul Guvernului si Bancii Centrale, incearca, prin politici macroeconomice, sa controleze cantitatea de mijloace banesti, in principal pentru a mentine stabilitatea preturilor (respectiv stabilitatea puterii de cumparare a monedei nationale).

Masa monetara reprzinta totalitatea mijloacelor banesti aflate in circulatie, intr-o anumita perioada. Desi poate parea o problema simpla, in practica, determinarea masei monetare este complicata de varietatea componentelor sale.

Functia de mijloc de schimb si functia de activ de rezerva sunt esentiale pentru circulatia banilor. Capacitatea de a actiona ca intermediar al schimburilor este o functie de baza a banilor, pentru ca elibereaza comertul de restrictiile trocului.

Functia de activ de rezerva (pentru economisire, acumulare, tezaurizare) se afla intr-o stransa corelatie cu functia de mijloc de schimb, deoarece banii pot intermedia schimburi economice numai daca populatia este pregatita atat sa-i accepte, cat si sa-i pastreze sau depoziteze. Unele active, cum ar fi cladirile sau actiunile, pot servi ca mijloc de pastrare a a averii, dar nu pot fi folosite, convenabil, pentru a efectua plati (nu sunt suficient de "lichide" in sens monetar).

Capacitatea unui activ de a servi ca bani poate fi evaluata dupa functia de mijloc de schimb si cea de activ de rezerva; diferite active indeplinesc aceste functii, in grade diferite.

In acest sens, componentele masei monetare pot fi clasificate in functie de gradul de lichiditate, care indica usurinta utilizarii diferitelor active monetare in efectuarea platilor:

bani primari (baza monetara);

bani secundari;

quasi-bani

aceasta clasificare este teoretica-metodologica; in practica, statistica prezinta structura masei monetare sub forma "agregatelor monetare".

Banii primari reprezinta asa-numita baza monetara, constituie o creanta fata de banca centrala si constau din:

numerar (bancnote si monede);

depozitele bancilor comerciale pastrate la banca centrala (in contul rezervelor minime obligatorii)

Banii secundari reprezinta disponibilitatile la vedere si constatu in creante fata de bancile comerciale; acestea pot fi folosite ca mijloc de plata prin emiterea de cecuri asupra unor depozite la vedere.

Baza monetara si depozitele la vedere definsc masa monetara in sens restrans.

Cvasi-banii reprezinta, in general, depozite la termen, statut care poate fi ambiguu. Desi aceste active financiare nu sunt bani lichizi (deoarece nu pot fi utilizate, direct, ca mijloc de plata), ele pot fi transformate in numerar, fara mari dificultati si cu un cost scazut. Economiile populatiei depuse la banci si unele depozite la termen sunt exemple de quasi-bani.

De asemenea, depozitele din institutiile financiare nebancare reprezinta o parte importanta a quasi-banilor; aceasta definitie nu include conturile care necesita o perioada lunga pentru avizare sau care impun penalitati pentru retragerea banilor in avans. Dobanda platita pentru ele protejeaza valoarea investitiei deponentului. Banii primari, si majoritatea celor secundari, nu asigura valoarea, dar sunt mai utili pentru efectuarea platilor (au un grad mai ridicat de lichiditate). In schimb, quasi-banii pastreaza sau chiar sporesc valoarea, dar au un grad redus de lichiditate.

Astfel se poate observa relatia invers proportionala intre lichiditate si profitabilitate in detinerea diferitelor componente ale masei monetare.

Structura masei monetare si agregatele monetare

Pe masura dezvoltarii pietelor monetare si a diversificarii activelor financiare, structura masei monetare devine din ce in cemai complexa, ceea ce impune definirea si redefinirea periodica a componentelor sale.

In terminologia specifica domeniului monetar, componentele masei monetare sunt denumite agregate monetare. In majoritatea cazurilor, simbolul unui anumit agregat moetar este "M", avand un numar de ordine drept indice: M₀, M₁, M₂, , M_n. De regula, acest indice este corelat cu gradul de lichiditate al agregatelor monetare, in sens descrescator.

Pe masura cresterii "numarului de ordine", forma statistica a masei monetare include mai multe componente. Astfel, M₁ include pe M₀, M₂ include pe M₁ (deci si pe M₀) s.a.m.d.

In buletinele lunare sau trimestriale ale Bancii nationale a Romaniei, componentele masei monetare sunt prezentate dupa cum urmeaza:

- M₁

Numerar in afara sistemului bancar;

Disponibilitati la vedere (agenti economici, populatie, alte disponibilitati)

- Cvasi-bani

- Depozite ale populatiei (economii):

la vedere

pe termen

- Depozite in lei (agenti economici)

depozite pe termen

depozite conditionate

certificate de depozit

- Depozite in valuta ale rezidentilor (agenti economici, populatie, alte depozite)

la vedere si pe termen

conditionate

Pe baza structurii prezentate se poate exemplifica "algebra" agregatelor monetare:

M₁    = Numerar in afara sistemului bancar +

Disponibilitati la vedere

Cvasi-bani =  Economii ale populatiei +

Depozite in lei ale agentilor economici +

Depozite ale rezidentilor

M₂ = M₁ + Cvasi-bani

Avand in vedere dezvoltarea pietelor monetar-financiare in Romania, este posibil ca Banca Nationala a Romaniei sa calculeze si sa prezinte statistic noi agregate ale masei monetare.

In tari cu economie de piata dezvoltata structura masei monetare se afla in continua diversificare.