QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente economie

Istoria economiei - test



Istoria economiei - test


TRUE/FALSE

1. O posibila explicatie a trecerii la economia de piata in a doua jumatate a secolului al XIX-lea este urmatoarea: interesele bancar-comercial-industriale occidentale au vizat crearea unui spatiu compatibil din punct de vedere institutional in Romania precum si in toate celelalte zone atrase in circuitul valorilor materiale si spirituale occidentale. TRUE

2. In perioada interbelica finantele publice au reflectat fidel linia ascendenta a evolutiei economiei nationale. FALSE

3. In domeniul finantelor publice, in perioada interbelica, au fost eradicate la cele mai inalte nivele afacerile ilegale si coruptia. FALSE

4. Prin intermediul finantelor publice, in perioada interbelica, statul a sustinut financiar anumite ramuri ale economiei, favorizand astfel direct si indirect diferite interese particulare. TRUE



5. In anul 1921 taranii nu au mai primit pasuni, fanete si paduri, terenuri pe care le primisera deja la reforma agrara din anul 1864. FALSE

6. Sub regimul marii arendasii, in urma Reformei agrare din anul 1864, starea taranilor improprietariti cu terenuri arabile s-a imbunatatit. FALSE

7. Semnificatia istorica a reformei agrare din anul 1864 a constat in transformarea radicala a regimului proprietatii agrare, precum si in organizarea celulei de baza a vietii rurale, comuna. TRUE

8. Improprietarirea majoritatii gospodariilor taranesti prin Reforma agrara din anul 1921 a determinat imbunatatirea situatiei materiale a taranimii, concretizata in cresterea puterii ei de cumparare pana in anul 1938. FALSE

9. In anul 1929 comparativ cu perioada 1867-1914 leul a fost devalorizat de 23 de ori. FALSE

10. Constrangerile formale sunt reprezentate de obiceiuri, cutume, traditii. FALSE

11. In anul 1916 populatia Romaniei era de aproape doua ori mai mare decat in anul 1860. TRUE

12. In urma reformei agrare din anul 1921, pana in anul 1938, datorita conditiilor externe favorabile si comasarii proprietatilor, agricultura Romaniei devine o ramura performanta de mare productivitate.FALSE

13. Reforma agrara din anul 1921 a fost promovata de Partidul National Liberal care urmarea sa anihileze puterea marilor mosieri si a fortei Partidului Conservator. TRUE

14. In perioada interbelica din sistemul finantelor publice ale Romaniei au fost inlaturate afacerile ilegale si coruptia, astfel ca, pana in anul 1938, anul cel mai bun din perioada interbelica, se poate vorbi de o adevarata “asanare” a sistemului. FALSE

15. Datorita imbunatatirii raportului de schimb in comertul exterior al Romaniei, in perioada interbelica valoarea exportului a crescut, in vreme ce, cantitativ, volumul exportului s-a redus. FALSE

16. Protectionismul vamal practicat in perioada interbelica a combinat barierele vamale cu cele netarifare, cele din urma avand preponderenta. FALSE

MULTIPLE CHOICE

1. Importanta relatiilor de proprietate nu poate fi inteleasa fara cunoasterea specificului dreptului de proprietate in epoca moderna. Precizati care dintre atributele dreptului modern de proprietate este decisiv:

a. dreptul de posesiune

b. dreptul de folosinta

c. dreptul de dispozitie

d. dreptul de uzufruct

2. Societatile comerciale constand in asocieri de persoane, iar nu de capitaluri, in care fiecare membru efectua tranzactii separate, incasand totalitatea beneficiilor si suportand singur pierderile erau denumite:

a. in nume colectiv;

b. reglementate

c. societati pe actiuni;

d. commenda.

3. Societatile comerciale constand in asocieri de capitaluri, ale caror fonduri erau administrate de functionari numiti sau alesi, investitia asociatilor concentrandu-se treptat sub forma unor parti de capital transferabile care puteau trece din mana in mana, fara sa distorsioneze structura financiara sau operatiunile societatii au primit denumirea de:

a. societati in nume colectiv;

b. companii reglementate;

c. societati pe actiuni;

d. commenda.

4. Societatile comerciale in cadrul carora contractele erau incheiate pe termen de trei sau sapte ani, putand fi reinnoite, iar raspunderea devenea limitata la suma cu care contractantii au contribuit se numeau:

a. in nume colectiv;

b. reglementate;

c. societatile pe actiuni;

d. in comandita.

5. Asociatiile alcatuite dintr-un grup restrans de persoane care contribuiau cu sume de bani pe termen de cativa ani, de cele mai multe ori pe cinci ani, in conditii clar prevazute intr-un contract au fost denumite:

a. in nume colectiv;

b. vera societas;

c. societas maris;

d. commenda.

6. Printre cauzele generale care au determinat intarzierea introducerii institutiilor moderne ale economiei de piata au fost urmatoarele:

1. slaba configurare a organelor politice;

2. conditiile proaste de munca ale taranimii;

3. lipsa de uniformitate a legislatiei;

4. insuficienta capacitatilor de productie;

5. caracterul nesigur al vietii economice (frecventele crize economice).

a. 1+2+3+4+5

b. 2+4+5

c. 1+3+5

d. 1+2+4+5

7. Printre cauzele generale care au determinat intarzierea introducerii institutiilor moderne ale economiei de piata au fost urmatoarele:

1. instabilitatea politica si economica a organizarii statale;

2. absenta unor tehnologii adecvate in secolele XII-XVI;

3. instabilitatea fortei de munca;

4. persistenta mentalitatilor de factura antieconomica;

5. conditiile proaste de munca ale minerilor;

6. desele razboaie generate de conflictele comerciale.

a. 1+3+4+5

b. 2+3+5+6

c. 2+3

d. 1+3+4+6

8. Transformarile tehnologice, alaturi de cele institutionale, au fost decisive pentru evolutia economica si sociala a Romaniei in epoca moderna. Revolutia industriala a patruns in Romania mai intai in:

a. industrie

b. agricultura

c. comert

d. infrastructura

9. Vreme de 141 de ani, intre 1792 - 1933 o uncie de aur fin costa 20 de dolari. Cat cantarea/ cantareste o uncie de aur fin:

a. 249,237 gr

b. 5,18 gr

c. 31,1035 gr

d. 0,3226 gr

10. Vechiul sistem de credit era incompatibil cu cerintele sistemului modern, deoarece: (Atentie in alegerea afirmatiilor unilaterale, care nu presupun corelatii!)

A. dobanzile la credite erau mari;

B. ratele dobanzilor excedau adeseori ratele medii ale profitului;

C. imprumuturile erau destinate preponderent consumului neproductiv;

D. rata dobanzii la depozite era prea mica;

E. camataria era dominanta, avand un caracter net speculativ;

F. conditiile „creditului mic” erau descurajante pentru investitii, prin nivelul extrem de ridicat al ratelor dobanzii;

G. nu oferea conditii minime de mobilizare a economiilor populatiei.

a. A+B+D+F

b. B+C+E+G

c. B+D+E+G+F

d. B+C+E+F+G

11. Paritatea legala a leului in aur in perioada 1867-1914 a fost:

a. 0,1336 gr. aur fin

b. 0,3226 gr. aur cu titlul de 900‰

c. 5,18 gr. aur cu titlul de 835‰

d. 3,226 gr. aur fin

12. Variatiile cursului de schimb reflecta evolutia economiei in ansamblul ei, respectiv puterea de cumparare a monedei nationale in schimburile internationale. Dupa cum se stie, cursul de schimb al leului a inregistrat in perioada 1990-2001 o depreciere echivalenta unei prabusiri. In totala opozitie cu aceasta evolutie, in istoria monedei nationale, in perioada 1867-1914 (numita si a “etalonului aur”) cursul leului a prezentat o constanta remarcabila.Precizati care din urmatoarele paritati sunt corecte pana in anul 1914:

a. 1$ = 25,00 lei, 1£ = 40,00 lei, 1 franc elvetian = 3,22 lei

b. 1$ = 4,86 lei, 1£ = 25,00 lei, 1 franc elvetian = 5,18 lei

c. 1$ = 5,18 lei, 1£ = 40,00 lei, 1 franc elvetian = 1,00 leu

d. 1$ = 5,18 lei, 1£ = 25,25 lei, 1 franc elvetian = 1,00 leu

13. Paritatea legala a leului in aur conform definitiei date de Legea de stabilizare monetara din anul 1929 a fost:

a. 0,290 g aur fin

b. 4,3226 g aur fin

c. 5,18 g aur fin

d. 0,009 g aur fin

14. In sistemul etalon aur cursurile de schimb ale monedelor nationale se calculau pe baza paritatilor teoretice, respectiv a continutului in aur fin, al diferitelor monede. Definitiile principalelor monede erau:

a. 1 dolar = 6,702 g aur fin; 1 lira sterlina = 32,54 g aur fin; 1 franc francez = 3,226 g aur fin;

b. 1 dolar = 5,18 g aur fin; 1 lira sterlina = 25,25 g aur fin; 1 franc francez = 1,504 g aur fin

c. 1 dolar = 1,504 g aur fin; 1 lira sterlina = 7,32 g aur fin; 1 franc francez = 0,29033 g aur fin

d. 1 dolar = 4,86 g aur fin; 1 lira sterlina = 22,54 g aur fin; 1 franc francez = 6,55 g aur fin.

15. Principiul de demarcatie a sistemului politic feudal de cel modern a fost:

a. dreptul de vot universal, direct si secret

b. democratizarea societatii romanesti

c. libertatea de initiativa

d. separatia puterilor in stat

16. Rata dobanzii reprezinta pretul creditului. In conditiile vechiului sistem de credit, nivelul extrem de ridicat al ratelor dobanzii (in cazul creditului mic ele atingeau chiar 200%) era determinat de (alegeti varianta corecta din punctul de vedere al unei judecati economice, iar nu etice. Atentie la formulari! In analiza economica rationamentele se bazeaza pe corelatii cat mai cuprinzatoare, iar nu pe enunturi unilaterale.):

a. lacomia creditorilor camatari

b. cererea mare de credite

c. oferta mica de credite

d. insuficienta relativa a ofertei in raport cu cererea de credite

17. Vechiul sistem monetar era caracterizat prin:

A. circulatia unor monede fara acoperire;

B. piata monetara era caracterizata de anarhie si instabilitate;

C. cresterea vitezei de circulatie;

D. lipsa unei monede nationale reale;

E. leul era moneda de cont;

F. banii erau considerati simple semne de valoare;

G. banii erau considerati o marfa intre celelalte marfuri;

H. piata era dominata de ordine si echilibru monetar.

a. A+C++E

b. B+D+E+G

c. C+E+F+H

d. B+D+F+G

18. Din ansamblul restructurarii institutionale inaugurate de domnitorul Al. I. Cuza, de o importanta capitala au fost trei legi din anul 1864, deoarece ele au modificat modul de viata al majoritatii populatiei tarii (taranimea):

A. Legea Rurala

B. Codul Civil

C. Legea consiliilor judetene

D. Legea instructiunii publice

E. Legea comunala

F. Legea de organizare a armatei

a. A+B+F

b. B+C+E

c. A+E+F

d. A+D+E

19. Dupa cum se stie, cursul de schimb al leului a inregistrat in perioada 1990-2001 o depreciere echivalenta unei prabusiri. In totala opozitie cu aceasta evolutie, in istoria monedei nationale, in perioada 1867-1914 (numita si a “etalonului aur”) cursul leului a prezentat o constanta remarcabila. Declansarea inflatiei in perioada interbelica, avand ca efect imediat deprecierea leului, s-a reflectat si in modificarea paritatilor monedei nationale fata de celelalte valute. Care au fost noile paritati stabilite in perioada interbelica:

a. 1$ = 807,00 lei, 1£ = 39,82 lei, 1 franc elvetian = 1,00 leu

b. 1$ = 167,00 lei, 1£ = 813,00 lei, 1 franc elvetian = 32,00 lei

c. 1$ = 167,00 lei, 1£ = 714,00 lei, 1 franc elvetian = 22,00 lei

d. 1$ = 807,00 lei, 1£ = 813,00 lei, 1 franc elvetian = 39,00 lei

20. Functiile autoritatii monetare au ramas in esenta aceleasi de la data infiintarii BNR si pana in zilele noastre. Principalele atributii ale Bancii Nationale a Romaniei, potrivit Statutului la data infiintarii, erau:

A. acordarea de credite pe termen lung eventualilor investitori si populatiei;

B. constituirea unui depozit de metal pretios cu destinatia de rezerva de acoperire a emisiunii monetare si asigurare a convertibilitatii monedei nationale;

C. plasarea diferitelor efecte de comert pe piata valorilor mobiliare;

D. primirea de depozite la termen in vederea fructificarii;

E. stabilirea cursului oficial al valutelor straine;

F. rescontarea efectelor de comert prezentate de bancile comerciale;

G. emisiunea de moneda metalica si bancnote acoperita cu metale pretioase in proportie de 100%;

H. stabilirea dobanzii oficiale;

I. derularea comertului cu metale pretioase si valute.

a. A+C+D+F+H

b. C+D+G+H+I

c. B+E+F+H+I

d. A+B+D+E+G

21. Infiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Precizati care din urmatoarele variante sunt corecte:

1. a stimulat crearea retelei bancare a tarii;

2. a stabilit canale de credit si operatiuni bancare cu bancile nationale ale statelor europene si extraeuropene;

3. in conditiile insuficientei capitalului autohton, a urmarit importul de capital extern pentru finantarea investitiilor in Romania;

4. a constituit principala stavila expansiunii camatariei;

5. a promovat o politica de credite fara garantii materiale, in vederea cresterii consumului de bunuri de consum si servicii pe piata interna;

6. a contribuit, cu indrumari si specialisti, la formarea sistemului bancar modern al tarii.

a. 1+3+4+6

b. 2+4+5+6

c. 1+2+4+6

d. 1+2+3+6

22. Infiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Precizati care din urmatoarele variante sunt corecte:

1. a asigurat piata cu cel mai mare volum de credite autohtone;

2. B.N.R. s-a situat pe pozitii autonome fata de stat, avand o politica proprie, fara interferente cu politica promovata de partidele politice ajunse la putere;

3. a acordat preferinta debitorilor autohtoni, fiind astfel principalul sprijinitor al capitalului national;

4. a contribuit substantial la formarea capitalului de imprumut stimuland astfel dezvoltarea economica a tarii;

5. a ieftinit creditul si a stabilizat pretul lui: rata scontului a oscilat intre 4-6%;

6. a sprijinit productia agricola printr-o sustinuta politica de avantajare a producatorilor agricoli (indeosebi mica proprietate taraneasca) prin intermediul ratelor mici ale dobanzii.

a. 1+2+3+5

b. 1+3+4+5

c. 2+3+4+5

d. 1+3+4+6

23. In vreme ce productia materiala a tarii si veniturile populatiei de numai 3-3,5 ori in perioada 1860-1914, volumul impozitelor

a crescut de:

a. aproximativ 6 ori

b. aproape 24 de ori

c. peste 15 ori

d. 30 de ori

24. Urmare a cheltuielilor uriase ale statului, partea din emisiunea monetara ce revenea acoperirii datoriilor statului a crescut in anul 1922 fata de 1914:

a. de la aproape 41% anul 1914 la peste 70% in anul 1922

b. de la aproape 6% anul 1914 la peste 56% in anul 1922

c. de la aproape 11% anul 1914 la peste 95% in anul 1922

d. de la aproape 20% anul 1914 la peste 80% in anul 1922

25. Pe fondul crizei economice generale, cauzele crizei financiare a statului au fost:

1. dublarea anuitatii datoriei externe a statului, ce ajunsese la 25% din totalul cheltuielilor bugetare;

2. cresterea fiscalitatii directe si indirecte a diminuat veniturile populatiei, determinand reducerea cererii agravand starea de criza a economiei;

3. necesitatea cresterii cheltuielilor bugetare pentru achitarea salariilor functionarilor publici;

4. numeroasele dificultati in colectarea veniturilor bugetare, fiind astfel generate deficite bugetare;

5. politica de ajutorare a taranimii in perioada 1929-1931, anii declansarii marii crize economice.

a. 1+3+4

b. 1+2+4

c. 2+3+5

d. 1+2+5

26. Printre consecintele Reformei agrare din anul 1921 se numara:

1. parcelarea proprietatii taranesti;

2. cointeresarea taranului improprietarit si cresterea veniturilor;

3. pulverizarea exploatatiilor agricole taranesti;

4. cresterea eficientei gospodariilor taranesti;

5. agricultura Romaniei devine o agricultura de inalta productivitate;

6. a crescut gradul de indatorare a micilor producatori agricoli la banci si camatari.

a. 1+3+6

b. 1+2+4+5

c. 2+3+4

d. 1+4+5+6

27. Deschiderea foarfecei preturilor in favoarea produselor indusriale a dus la cresterea puterii de cumparare a produselor industriale comparativ cu cele agricole. Comparativ cu nivelul din anul de referinta 1929, indicele preturilor produselor industriale in anul 1934 a fost:

a. 120%

b. 12,4%

c. 82-83%

d. 44,1%

28. Deschiderea foarfecei preturilor in defavoarea produselor agricole a dus la diminuarea drastica a veniturilor gospodariilor agricole. Comparativ cu anul de referinta 1929, in anul 1934 indicele preturilor produselor agricole a ajuns la:

a. 122%

b. 12%

c. 87%

d. 44%

29. Printre avantajele aduse de revolutia industriala se numara:

1. expansiunea productiei de bunuri si a serviciilor;

2. creste productivitatea muncii pe mica exploatatie taraneasca;

3. cresterea spectaculoasa a productivitatii muncii;

4. reducerea considerabila a costurilor medii;

5. scade numarul populatiei ocupate in industria romaneasca in perioada 1860-1914;

6. scaderea preturilor si cresterea veniturilor reale.

a. 1+2+4+5

b. 2+3+5+6

c. 1+3+4+6

d. 2+3+4+6

30. Printre avantajele aduse de revolutia industriala se numara:

1. pana in anul 1914 creste productia industriei constructoare de masini in Romania;

2. activitatea industriala devine continua;

3. populatia agricola migreaza masiv in industria romaneasca pana in anul 1938;

4. reducerea considerabila a costurilor medii;

5. scaderea preturilor si cresterea veniturilor reale;

6. dezvoltarea industriei siderurgice romanesti pana in anul 1914.

a. 1+2+4+5

b. 2+4+5

c. 1+3+4+5

d. 1+3+4

31. Cuprinsa in limitele spatiului economic german (austro-ungar), in perioada 1875-1885 Romania a fost obligata sa aplice in schimburile comerciale externe o politica de liberschimb, reflectata de nivelul taxelor vamale. In perioada aplicarii tarifului conventiei comerciale cu Austro-Ungaria nivelul taxelor vamale a fost de:

a. 7-7,5%;

b. 10-20%;

c. 20-30%;

d. 30-50%.

32. Structura comertului exterior al unei tari este un indicator complex, relevant, care reflecta structura pe ramuri a productiei materiale, structura populatiei ocupate, puterea de cumparare a economiei nationale etc. Precizati care era ponderea principalelor trei categorii de produse in exportul Romaniei in anul 1914:

a. produse agricole: 42%-43%; produse petroliere: 32%-34%; lemn si derivate: 11-12%;

b. produse agricole: 10%-12%; produse petroliere: 69%-72%; lemn si derivate: 14-19%;

c. produse agricole: 72%-75%; produse petroliere: 14%-20%; lemn si derivate: 4-7%;

d. produse agricole: 30%-35%; produse petroliere: 38%-43%; lemn si derivate: 20-24%;

33. Pe fondul unei capacitati reduse de acumulare interna a capitalului, cresterea datoriei externe constituie una din trasaturile definitorii ale evolutiei economiei romanesti. Datoria externa pe locuitor s-a modificat dupa cum urmeaza:

a. 95 de dolari in anul 1938 fata de 30 dolari de anul 1916;

b. 47 de dolari in anul 1938 fata de 75 dolari de anul 1916;

c. 22 de dolari in anul 1938 fata de 50 dolari de anul 1916;

d. 10 de dolari in anul 1938 fata de 75 dolari de anul 1916.

34. In perioada 1860-1914 modernizarea Romaniei a necesitat un efort investitional exceptional, antrenand importante imprumuturi externe. Mentionati care era suma totala (cu aproximatie) a datoriei externe, restanta de plata in anul 1914 si care a fost – dintre toate sectoarele economico-sociale - domeniul cel mai important in care a fost investita:

a. 5 miliarde lei aur; transporturi;

b. 700 milioane lei aur; industrie;

c. 2000 milioane lei aur; modernizarea agriculturii;

d. 2 miliarde lei aur; construirea infrastructurii.

35. Raportul de schimb in comertul exterior al Romaniei in perioada 1913-1938 a evoluat astfel: pentru o tona de produse importate au fost exportate

a. 10,3 tone in 1913, respectiv 16,1 tone in anul 1938;

b. 25,7 tone in 1913, respectiv 30,0 tone in anul 1938;

c. 3,6 tone in 1913, respectiv 8,0 tone in anul 1938;

d. 22,5 tone in anul 1913, respectiv 5,2 tone in 1938.

36. Suprafata totala a tarii era in anul 1864 de aproximativ 130000 km2 (13 mil. ha), iar in anul 1921 de aproximativ 295000 km² (29,5 mil. ha). Precizati suprafata atribuita noilor proprietati taranesti in baza Legii Rurale pana in anul 1889, respectiv in anul 1921 (sub forma loturilor individuale):

a. circa 1,7 mil. ha pana in anul 1889, respectiv 2,5 mil. ha in anul 1921;

b. circa 2,1 mil. ha pana in anul 1889, respectiv 6,3 mil. ha in anul 1921;

c. circa 2,5 mil. ha pana in anul 1889, respectiv 3,5 mil. ha in anul 1921;

d. circa 1,1 mil. ha pana in anul 1889, respectiv 4,8 mil. ha in anul 1921.

37. Pe baza analizei raportului dintre indicii preturilor produselor agricole si cele ale preturilor produselor industriale cumparate de agricultori, in perioada 1929-1934 se poate afirma ca puterea de cumparare a taranilor:

a. s-a redus de doua ori

b. a ramas constanta;

c. a crescut cu putin;

d. a crescut de aproximativ doua ori.

38. Reflectata de deprecierea monedei nationale, inflatia are drept consecinta si modificari ale preturilor. Principala cauza a declansarii inflatiei interbelice (inceputa in timpul primului razboi mondial) a constituito:

a. expansiunea masei monetare fara acoperire;

b. scaderea puterii de cumparare a monedelor nationale;

c. cresterea generalizata a preturilor in timpul primului razboi mondial;

d. consumul neproductiv exagerat de mare determinat de economia de razboi.

39. Politica industriala adoptata in perioada 1886-1914 este cunoscuta sub denumirea de:

a. politica liberului schimb;

b. politica „Porti deschise capitalului strain”;

c. politica protectionismului industrial si a incurajarii industriei nationale

d. politica „Prin noi insine”

40. Prin „foarfeca preturilor” se intelege (atentie la formulari!):

a. scaderea preturilor agricole si cresterea celor industriale;

b. inversarea tendintelor de evolutie a indicilor a doua categorii de preturi;

c. scaderea mai accentuata a preturilor agricole decat a celor industriale,

d. scaderea preturilor industriale si cresterea celor agricole;

41. Structura comertului exterior reflecta structura economiei reale (in general), precum si, in primul rand, nivelul de dezvoltare al industriei prelucratoare. Prezentati structura importului Romaniei dupa gradul de prelucrare in anul 1913 (trei grupe de produse):

a. produse primare – 88%; produse intermediare – 6%; produse finite – 6%;

b. produse primare – 64%; produse intermediare – 12%; produse finite – 24%;

c. produse primare – 7%; produse intermediare – 18%; produse finite – 75%;

d. produse primare – 2%; produse intermediare – 28%; produse finite – 70%.

42. Structura comertului exterior reflecta structura economiei reale (in general), precum si, in primul rand, nivelul de dezvoltare a industriei prelucratoare. Prezentati structura importului Romaniei dupa gradul de prelucrare in anul 1938 (trei grupe de produse):

a. produse primare – 88%; produse intermediare – 6%; produse finite – 6%;

b. produse primare – 12,4%; produse intermediare – 24%; produse finite – 63,6%;

c. produse primare – 7%; produse intermediare – 18%; produse finite – 75%;

d. produse primare – 54%; produse intermediare – 34%; produse finite – 12%.

43. In urma reformelor agrare din anii 1918-1921 se astepta ca starea taranilor sa se imbunatateasca. Masura in care acest obiectiv a fost atins este reflectata si de capacitatea de plata (respectiv de acumulare in scopul reinvestirii) a gospodariei taranesti. Scaderea acestei capacitati este reflectata de cresterea datoriilor la banci. Precizati suma totala a datoriilor agricole intrata sub incidenta Legii de conversiune a datoriilor agricole din anul 1934, respectiv care era suma datorata de gospodariile cu proprietati pana in 10 hectare:

a. 52 milioane lei, respectiv 37 milioane lei;

b. 2000 milioane lei, respectiv 700 milioane lei;

c. 52 miliarde lei, respectiv 37 miliarde lei;

d. 10 miliarde lei, respectiv 2 miliarde lei.

44. In perioada 1919-1939 datoria externa a inregistrat urmatoarea evolutie:

a. a crescut in permanenta;

b. s-a diminuat in mod constant;

c. a sporit in perioada 1919-1931 si s-a diminuat in perioada 1932-1939;

d. a scazut in perioada 1919-1931, pentru ca, in urma crizei sa creasca in perioada 1932- 1939.

45. Pentru intelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale in ansamblul schimburilor economice externe, un economist trebuie sa analizeze corelativ o serie de macroindicatori economici. O astfel de corelatie se poate stabili intre datoria publica externa si Venitul national. In anul 1912:

a. datoria publica externa era coplesitoare, cu mult mai mare decat Venitul national;

b. Venitul national era mai mare, putand acoperi datoria publica;

c. datoria publica era egala cu Venitul national, fiind deci acoperita;

d. nivelul datoriei publice externe pe locuitor era aproximativ egal cu nivelul Venitului

national pe locuitor.

46. Pentru intelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale in ansamblul schimburilor economice externe, un economist trebuie sa analizeze corelativ o serie de macroindicatori economici. O astfel de corelatie se poate stabili intre datoria publica externa si Venitul national. In anul 1912 ponderea anuitatii datoriei publice externe in Venitul national era:

a. 80% din Venitul national;

b. 67% din Venitul national;

c. 5% din Venitul national;

d. 22% din Venitul national

47. Pentru intelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale in ansamblul schimburilor economice externe, un economist trebuie sa analizeze corelativ o serie de macroindicatori economici. O astfel de corelatie se poate stabili intre datoria publica externa si cheltuielile bugetului de stat. In anul 1912 ponderea anuitatii datoriei publice externe in cheltuielile bugetare era:

a. 80%;

b. 67%;

c. 5%;

d. 22%.

48. Stadiul de dezvoltare a unei tari este reflectat in mod elocvent si de structura comertului exterior. Principalele trei grupe de marfuri exportate detineau in anul 1913 urmatoarele ponderi in total export:

a. produse agricole - 11,5%, petrol si derivate – 56,5%, lemn si derivate – 13,6%;

b. produse agricole - 72,3%, petrol si derivate – 19,7%, lemn si derivate – 3,6%;

c. produse agricole - 29,5%, petrol si derivate – 43,3%, lemn si derivate – 11,4%;

d. produse agricole - 45,5%, petrol si derivate – 33,3%, lemn si derivate – 21,3%.

49. Stadiul de dezvoltare a unei tari este reflectat in mod elocvent si de structura comertului exterior. Principalele trei grupe de marfuri exportate detineau in anul 1938 urmatoarele ponderi in total export:

a. produse agricole - 11,5%, petrol si derivate – 56,5%, lemn si derivate – 13,6%;

b. produse agricole - 72,3%, petrol si derivate – 19,7%, lemn si derivate – 4,7%;

c. produse agricole - 29,5%, petrol si derivate – 43,3%, lemn si derivate – 11,4%;

d. produse agricole - 45,5%, petrol si derivate – 33,3%, lemn si derivate – 21,3%.

50. Printre cauzele cresterii datoriei externe in perioada 1919-1931 se numara:

1. datoria publica externa a Romaniei, precum si investitiile si creditele particulare externe mostenite dinaintea primului razboi mondial;

2. importurile masive de tehnologii in perioada imediat urmatoare primului razboi mondial;

3. investitiile si creditele straine din provinciile care s-au unit cu Romania in anul 1918;

4. datoria externa de succesiune care a revenit Romaniei prin tratatele de pace;

5. imprumuturile externe contractate in vederea echilibrarii deficitului cronic comercial extern;

6. importul privat de capital in perioada 1919-1931.

a. 1+3+4+6

b. 2+3+4+5

c. 1+2+5+6

d. 3+4+5+6

51. Printre cauzele cresterii datoriei externe in perioada 1919-1931 se numara:

1. datoria publica externa a Romaniei, precum si investitiile si creditele particulare externe mostenite dinaintea primului razboi mondial;

2. importurile masive de tehnologii in perioada imediat urmatoare primului razboi mondial;

3. investitiile si creditele straine din provinciile care s-au unit cu Romania in anul 1918;

4. datoria externa de succesiune care a revenit Romaniei prin tratatele de pace;

5. datoria externa contractata in timpul razboiului mondial si ulterior pana in anul 1931;

6. importul privat de capital destinat refacerii infrastructurii.

a. 1+2+5+6

b. 2+3+4+5

c. 1+3+4+5

d. 3+4+5+6

52. Printre principalele cauze ale tedintelor de diminuare a datoriei publice externe in perioada 1923-1939 se numara:

1. necontractarea de noi imprumuturi externe importante;

2. contributia valutara a fortei de munca romanesti angajate in strainatate;

3. achitarea unei parti insemnate din datoria externa;

4. intrari masive de capital extern in timpul crizei economice;

5. trecerea in mainile capitalului autohton a unor societati industriale controlate anterior de firmele externe;

6. acoperirea unei parti insemnate a datoriilor externe cu exporturile nete realizate in urma cresterii considerabile a productiei agricole.

a. 1+2+4

b. 2+4+6

c. 2+3+5

d. 1+3+5

53. Pe fondul unei capacitati reduse de acumulare interna a capitalului, acumularea datoriei externe constituie una din trasaturile definitorii ale evolutiei economiei romanesti. Gradul de indatorare a unei tari se poate stabili si prin compararea datoriei externe pe locuitor (D.E.) cu venitul national pe locuitor (V.N.). Stiind ca in anul 2004 venitul national pe locuitor era de cca 4000 de dolari, iar datoira externa de aproape 1000 de dolari, precizati care a fost evolutia celor doi indicatori in anul 1938, comparativ cu perioada 1914-1916:

a. 1938: D.E. = 94 $; VN. = 125 $; 1914 = D.E. = 110 $; V.N. = 115 $;

b. 1938: D.E. = 22 $; VN. = 75 $; 1914 = D.E. = 50 $; V.N. = 59 $;

c. 1938: D.E. = 90 $; VN. = 250 $; 1914 = D.E. = 150 $; V.N. = 160 $;

d. 1938: D.E. = 150 $; VN. = 500 $; 1914 = D.E. = 75 $; V.N. = 180 $.

54. In perioada 1886-1914, pe fondul cresterii economice generale pe plan international, volumul comertului exterior al Romaniei se majoreaza: valoarea exporturilor creste de aproape trei ori, iar importurile cresc:

a. de cca. 1,5 ori;

b. de peste trei ori;

c. de aproape doua ori;

d. de 32 de ori.

55. In perioada 1886-1914, pe fondul cresterii economice generale pe plan international, volumul comertului exterior al Romaniei se majoreaza: valoarea importurilor creste de aproape doua ori, iar exporturile cresc:

a. de cca. 1,5 ori;

b. de aproape trei ori;

c. de aproape doua ori;

d. de 32 de ori.

56. Pe parcursul a 39 de ani, in intervalul 1950-1989, in perioada socialista, exprimat in valori curente, volumul comertului exterior al Romaniei a crescut de 40 de ori. In perioada 1886-1914, pe parcursul a 28 de ani, pe fondul cresterii economice generale pe plan international, volumul comertului exterior al Romaniei a evoluat astfel:

a. valoarea importurilor creste de aproape 15 ori, iar exporturile cresc de aproape 20 de ori;

b. valoarea importurilor creste de aproape zece ori, iar exporturile cresc de aproape opt ori;

c. valoarea importurilor creste de aproape doua ori, iar exporturile cresc de aproape trei ori;

d. valoarea importurilor creste de aproape trei ori, iar exporturile cresc de aproape sase ori.

57. Evolutia comertului exterior al unei tari reflecta modificarile survenite in valorificarea potentialului sau economic. Comparativ cu perioada 1886-1914, in perioada interbelica, sub impactul crizei economice, importul si exportul au cunoscut urmatoarele evolutii:

1. in anul 1936, exportul se diminueaza cantitativ cu 50% fata de anul 1925;

2. in anul 1938, importul a sporit cantitativ cu 64% comparativ cu anul 1929;

3. exportul a sporit cantitativ in 1936 la mai mult decat dublu fata de 1925;

4. importul a crescut valoric in anul 1938 cu 50% fata de 1929;

5. importul s-a redus valoric in anul 1938 cu 36% fata de 1929;

6. in anul 1934 volumul valoric al exportului reprezenta sub 50% comparativ cu anul 1929.

a. 1+2+4

b. 3+5+6

c. 2+3+6

d. 1+3+5

58. In perioada 1859-1885 Romania a practicat o politica comerciala:

a. interventionista;

b. de liber schimb

c. protectionista;

d. liberala.

59. In perioada 1886-1914 Romania a practicat o politica comerciala:

a. interventionista;

b. de liber schimb;

c. protectionista;

d. liberala.

60. Prin terms of trade se desemneaza:

a. raportul de schimb valutar;

b. raportul de schimb in comertul international;

c. cursul de schimb al monedelor aur ale doua state;

d. termenii relatiilor economice internationale.

NUMERIC RESPONSE

1. In ce an a fost elaborat si promulgat Codul civil francez care sta la baza sistemelor legislative europene (continentale)? 1804

2. Urmarirea si analiza modificarilor masei (agregatelor) monetare este decisiva pentru depistarea tendintelor inflationiste ale unei economii. In perioada interbelica in Romania expansiunea numerarului (M1) ramane una din caile importante ale propagarii inflatiei. Stiind ca in anul 1929 circulatia monetara (M1) insuma cca. 24 mild. lei, la cate miliarde lei a ajuns masa monetara in circulatie in anul 1938? (Precizati doar suma, fara introducerea cuvantului “miliarde’ sau a zerourilor!) 35

3. Modificarea fluxurilor financiare europene si mutarea centrelor de putere financiara internationala este reflectata de insusi anul infiintarii marilor banci. In ce an a fost infiintata Banca Angliei?1694

4. Modificarea fluxurilor financiare europene si mutarea centrelor de putere financiara internationala este reflectata de insusi anul infiintarii marilor banci. In ce an a fost infiintata Banca Frantei?1800

5. Potentialul demografic ale unei tari este unul din indicatorii de referinta. Astazi, populatia Romaniei este de aproape 22 milioane locuitori. De la circa 4 milioane locuitori in Vechiul Regat in anul 1860, populatia Romaniei a crescut de aproape doua ori pana in anul 1916. Cate milioane de locuitori numara populatia Romaniei Mari in anul 1940. 20

6. Astazi suprafata Romaniei este de aproape 238000 km2. Comparativ cu 131000 km2 cat reprezenta suprafata Vechiului Regat in anul 1914, cati km2 avea suprafata Romaniei Mari in anul 1938? 295000

7. Populatia ocupata in industrie, respectiv in industria „mecanizata” sau „mare” (in perioada 1860-1938) a reprezentat si reprezinta un indicator de referinta pentru gradul de dezvoltare a unei tari. Comparativ cu ponderea populatiei ocupate in industrie (49%) in Anglia (cea mai industrializata tara in secolul 19) in anul 1860, cate procente reprezenta ponderea populatiei ocupate in industria Romaniei? 6%

8. Care era nivelul de dezvoltare a industriei Romaniei comparativ cu cel al Marii Britanii? Pentru a evidentia marele decalaj fata de industria occidentala, un indicator de referinta este forta motrice utilizata (generata, pe parcursul secolului 19, de motoarele cu aburi), exprimata in C.P.. Comparativ cu Anglia unde forta motrice totala folosita in industrie era de 2580 mii C.P., care era numarul de CP in functiune in industria romaneasca in jurul anului 1860. 400CP

9. In ce an a fost adoptata denumirea de dolar? 1785

10. Dolarul a fost una dintre cele mai stabile monede pe parcursul secolului 19 (cu exceptia unor scurte perioade) si la inceputul secolului 20 pana in perioada interbelica. In ce an a fost stabilita paritatea legala a dolarului, paritate ce a ramas neschimbata vreme de 141 de ani? 1792

11. Vreme de peste 30 de ani (1880-1914) stabilitatea monedei nationale in cadrul sistemului etalon-aur a fost remarcabila, fluctuatiile fiind nesemnificative. Care era, exprimat in ‰, titlul aurului prin care era definit leul in temeiul legilor din anii 1867 si 1890 (1 leu = 1 franc francez = 0,3226 gr. aur)? 900 LA MIE

12. Declansate in timpul primului razboi mondial in economiile tuturor tarilor beligerante, procesele inflationiste s-au cronicizat pe parcursul perioadei interbelice (1919-1939), revenind cu brutalitate in perioada tranzitiei la economia de piata (dupa 1990) in fostele state socialiste. Declansarea si agravarea inflatiei este prompt reflectata de evolutia puterii de cumparare a monedelor nationale. De cate ori s-a depreciat leul in perioada 1927-1929 fata de anul 1914? 32

13. De cate ori a fost devalorizat leul prin Legea de stabilizare monetara din februarie 1929 fata de perioada 1867-1913? 32

14. Definitia legala a leului data prin legile din anul 1867 si 1890 a fost de 0,3226 g aur cu titlul de 900 ‰. Cate miligrame de aur cu titlul de 900 ‰ reprezenta un leu definit ca fiind egal cu 9 mg. aur fin prin Legea de stabilizare monetara din anul 1929?


15. Conform Legii de stabilizare monetara paritatile valutare s-au modificat. Corespunzator devalorizarii de aproximativ 32 de ori a leului in anul 1929 fata de 1914, cati lei valora 1 dolar potrivit noului curs de schimb? 167

16. Conform Legii de stabilizare monetara paritatile valutare s-au modificat. Corespunzator devalorizarii de aproximativ 32 de ori a leului in anul 1929 fata de 1914, cati lei valora 1 lira sterlina potrivit noului curs de schimb? 813

17. Conform Legii de stabilizare monetara paritatile valutare s-au modificat. Corespunzator devalorizarii de aproximativ 32 de ori a leului in anul 1929 fata de 1914, cati lei valora 1 franc elvetian (valoare rotunjita) potrivit noului curs de schimb? 32

18. Sub impactul crizei economice din perioada 1929-1933, sistemul lirei sterline - principala moneda a lumii secolului al XIXlea - se prabuseste. Cu cate procente (rotunjit, cu aproximatie) a fost devalorizata lira sterlina in anul 1934? 40%

19. In perioada 1860-1914 productia materiala a tarii si veniturile populatiei au crescut aproximativ de 3-3,5 ori. De cate ori a crescut volumul impozitelor in aceeasi perioada? DE PESTE 15 ORI

20. Care a fost numarul familiilor improprietarite in baza legilor din perioada 1864-1889? 600.000

COMPLETION

1. In general, pe masura extinderii pietei mondiale, practicile comerciale, mentalitatile specifice economiei de piata s-au extins in mod TREPTATsi asupra zonelor „economiilor naturale” (domeniilor feudale).

2. Comertul la mare distanta practicat de centrele comerciale ale Europei Occidentale a impus o serie de INOVATII care au generat deosebiri si DECALAJE intre structurile si nivelurile de organizare ale diferitelor societati.

3. COSTURI LE de TRANZITIE reprezinta totalitatea cheltuielilor - unele incluse, cele mai multe - neincluse in costurile produsului/serviciului final, suportate de una sau ambele parti ale tranzactiei (sunt cuprinse, de exemplu, printre altele, diferite taxe notariale, asa-zisele „comisioane”, mita, bacsisul etc.)

4. Sfarsitul secolului al VXII-lea consemneaza introducerea principiului fundamental al organizarii politice moderne: SEPARAREA PUTERILOR in STAT.

5. Vreme de peste 700 de ani au evoluat, in mod nesistematizat, doua tipuri de legislatii care au generat cele doua mari sisteme de drept: ROMANO-GERMANIC si de COMMON LAW (Atentie! Nu mai introduceti semne diacritice sau cuvinte de legatura!)

6. Sistemului de common law ii este specifica UNITATEA dreptului privat.

7. Sistemelor juridice de traditie romanista le este specifica DUALITATEA dreptului privat.

8. Instituirea dreptului de PROPIETATEA BURGHEZA reprezinta realizarea fundamentala a Codului Civil de la 1804.

9. Operatia de creare a semnelor banesti si de stocare a lor la emitent in vederea punerii lor in circulatie poarta numele de

EMISIUNE MONETARA .

10. In cazul sistemului etalon-aur, conform Scolii monetare (Currency school) acoperirea emisiunii monetare se facea numai cu

METALE PRETIOASE

11. In cazul sistemului etalon-aur, conform Scolii bancare (Banking school) acoperirea emisiunii monetare se facea cu  METALE pretioase si EFECTE de COMERT.

12. Cambia reprezinta denumirea generica pentru EFECTELE de comert, titluri NEGOCIABILE care fac dovada existentei unei creante intr-o suma determinata si platibila imediat sau pe termen SCURT(in genere de 90 de zile).

13. In sistemele etalon aur si etalon aur-devize scontarea reprezenta cumpararea de catre o banca comerciala – contra unui comision - a unor TITLURI de CREDIT pe termen scurt (maximum trei luni) inainte de ajungerea acestora la SCADENTA.

14. In sistemele etalon aur si etalon aur-devize rescontarea reprezenta operatiunea efectuata de banca centrala in vederea aprovizionarii cu LICHIDITATI a bancilor comerciale, pe baza prezentarii de catre acestea a unui PORTOFOLIU de cambii scontate de ele.

15. Prima banca moderna este considerata a fi Banca AMSTERDAMULUI infiintata in anul 1609 (Tastati cuvantul cu initiala majuscula.)

16. Bancile centrale au fost create in vederea stabilizarii dreptului de MONOPOL al emisiunii MONETARE.

17. Banca ANGLIEI a fost infiintata in anul 1694. (Tastati cuvantul cu initiala majuscula.)

18. Banca FRANTEI a fost infiintata in anul 1800. (Tastati cuvantul cu initiala majuscula.)

19. Una din cauzele inapoierii istorice a Romaniei comparativ cu nivelul de dezvoltare atins de tarile din Occident la mijlocul secolului 19 a fost SEMIIZOLAREA spatiului sud-est european de FLUXURILE economice ale Occidentului.

20. Una din cauzele inapoierii istorice a Romaniei comparativ cu nivelul de dezvoltare atins de tarile din Occident la mijlocul secolului 19 a fost formarea mentalitatii de tip FANARIOTIC, BALCANIC

21. Institutiile (constrangerile) INFORMALE sunt constituite din normele, regulile determinate de obiceiuri, cutume etc.

22. In cazul Romaniei, institutiile (constrangerile) FORMALE au fost instituite de elita politica sub presiunea zonelor de DIFUZIUNE(iradiere).

23. Interesele bancar-comercial-industriale occidentale vizau crearea unui spatiu COMPATIBIL din punct de vedere formal (institutional) in Romania, precum si in toate celelalte zone ATRASE in circuitul valorilor materiale si spirituale occidentale.

24. Principalele patru domenii supuse transformarilor institutionale in cadrul economiei romanesti au fost RELATIILE (DREPTUL) DE.PROPIETATE, forta de munca, PRODUCTIA, comertul.

25. Potrivit relatiilor moderne de proprietate consacrate de Codul Civil intrat in vigoare la 1 ianuarie 1865 si de Constitutia din anul 1866, dreptul de DISPOZITIE devine atributul fundamental al dreptului de proprietate moderna .

26. Institutiile moderne ale economiei de piata introduse in Romania in a doua jumatate a secolului 19 nu au fost receptate in mod efectiv de toata populatia Romaniei. Dintre legile adoptate in anul 1864, doar trei au influentat efectiv viata majoritatii populatiei tarii (taranimii), si anume: legea RURALA, legea INSTRUCTIUNII publice si legea COMUNALA.

27. Prima tranzitie de la economia de tip feudal la economia moderna de piata a insemnat transformari

fundamentale ale societatii romanesti. Astfel, una din principalele directii ale tranzitiei in aceasta perioada a constat in trecerea de la regimul statal FEUDAL la cel DEMOCRATIC- CONSTITUTIONAL al statului de drept.

28. Prima tranzitie de la economia de tip feudal la economia moderna de piata a insemnat transformari fundamentale ale societatii romanesti. Astfel, una din principalele directii ale tranzitiei in aceasta perioada a constat in trecerea de la regimul juridic intemeiat pe PRIVILEGII de clasa la regimul legislativ modern bazat pe democratie economica, piata LIBERA constrangere ECONOMICA etc..

29. In perioada 1800-1914 pe plan mondial a functionat sistemul monetar ETALON DE AUR(Tastati cuvintele cu un singur spatiu intre ele, fara liniuta de legatura!)

30. Sistemul ETALON DE AUR s-a prezentat sub forma monometalismului si bimetalismului. (Tastati cuvintele cu un singur spatiu intre ele, fara liniuta de legatura!)

31. Sistemul etalon aur s-a prezentat sub forma MONUMENTALISMULUI si bimetalismului.

32. Bimetalismul a fost practicat in majoritatea tarilor in primele TREI SFERTURI ale secolului al XIX-lea.

33. In pofida utilizarii si a argintului ca moneda, secolul al XIX-lea a fost denumit cu titlul generic de secol al ETALONULUI AUR.

34. Sstemul etalon aur s-a prezentat sub forma monometalismului si BIMETALISMULUI.

35. Sistemul etalon aur era definit prin:

- CIRCULATIA monedelor din aur si/sau argint

-DEFINIREA monedei nationale prin paritati in aur si/sau argint

- ACOPERIREA emisiunii fiduciare cu aur si/sau argint potrivit definitiei date

36. Istoria monetara este decisiva pentru intelegerea evolutiei economiei atat pe plan mondial, cat si national. Cunoasterea modificarilor paritatilor monedelor la nivel secular dezvaluie evolutia politicilor privind masa monetara, cursul de schimb si evolutia preturilor. Pe parcursul secolului 19 (denumit secolul etalonului aur) stabilitatea monetara a fost remarcabila. Astfel, de exemplu, cantitatea de 1,504 gr aur fin era echivalenta cu 1 DÓLAR AMERICAN.

37. Istoria monetara este decisiva pentru intelegerea evolutiei economiei atat pe plan mondial, cat si national. Cunoasterea modificarilor paritatilor monedelor la nivel secular reflecta evolutia politicilor privind masa monetara, cursul de schimb si evolutia preturilor. Pe parcursul secolului 19 (denumit secolul etalonului aur) stabilitatea monetara a fost remarcabila. Astfel, de exemplu, cantitatea de 7,32 gr aur fin era echivalenta cu 1 LIRA STERLINA.

38. Istoria monetara este decisiva pentru intelegerea evolutiei economiei la nivel mondial, cat si national. Cunoasterea modificarilor paritatilor monedelor la nivel secular reflecta evolutia politicilor privind masa monetara, cursul de schimb si evolutia preturilor. Pe parcursul secolului 19 (denumit secolul etalonului aur) stabilitatea monetara a fost remarcabila. Astfel, de exemplu, cantitatea de 0,290 gr aur fin (rotunjit) era echivalenta cu 1 FRANC FRANCEZ.

39. In cadrul Uniunii Monetare Latine (UML) infiintate in anul 1865 a fost adoptat sistemul monetar francez. Paritatile monedelor tarilor membre UML erau: 1 franc francez = 1 FRANC elvetian = 1 franc BELGIAN= 1LIRA STERLINA

40. Uniunea Monetara Latina a fost infiintata in anul 1865, avand ca membri fondatori: Franta,BELGIA, Italia,ELVETIA.

41. Denumirea monedei nationale provine de la TALERUL-LEU, moneda din argint, cu o greutate aproximativa de 27,5 g, avand imprimat un leu rampant pe revers. (Mentionati denumirea in limba romana.)

42. In vechiul sistem monetar moneda era considerata o MARFA., ca toate celelalte marfuri.

43. Una dintre consecintele adoptarii noului sistem prin Legea din anul 1867 a fost crearea primei MONEDE nationale REALA cu valoare INTRINSECA(exprimata in metal pretios monetar).

44. In urma adoptarii noului sistem monetar prin Legea din anul 1867 sistemul monetar a devenit sistem BANESC de STAT.

45. In urma adoptarii noului sistem monetar prin Legea din anul 1867 Romania patrunde pe piata schimburilor comerciale si VALUTARE internationale cu o organizare monetara STABILA si EFICIENTA.

46. Stabilitatea monetara specifica sistemului etalon aur din perioada 1880-1914 a avut drept efect o remarcabila stabilitate a PRETURILOR, nemaiintalnita in urmatorii 90 de ani, exceptand perioada SOCIALISTA.

47. Dupa anul 1929 se manifesta deschiderea foarfecei preturilor interne in defavoarea produselor AGRICOLE, scaderea acestei categorii de preturi fiind de aproape doua ori mai mare in anii crizei (1932-1934) decat a preturilor produselor INDUSTRIALE.

48. In conditiile vechiului sistem de credit existau doua zone (arii) ale creditului: creditul MARE si creditul MIC.

49. In conditiile vechiului sistem de credit, in cazul creditului mare, datoriile deveneau PERPETUE., debitorii fiind permanent INDATORATI.

50. In conditiile vechiului sistem de credit, creditul mare comporta RISCURI relativ reduse, GARANTIILE fiind solide (bunuri imobiliare - mosii, case etc.).

51. In conditiile vechiului sistem de credit, creditul mare avea caracter NEPRODUCTIV .fiind destinat acoperirii cheltuielilor de LUX(calatorii, sejururi in strainatate).

52. In conditiile vechiului sistem de credit, creditul mic se caracteriza prin rate ale dobanzilor de pana la 200%, nivel care reflecta nu numai presiunea cererii, ci si RISCURILE  mai mari, determinate de caracterul garantiilor.

53. In conditiile vechiului sistem de credit, creditul mic avea caracter ANTIPRODUCTIV, ratele dobanzilor fiind de regula superioare ratelor medii ale PROFITURILE.

54. Constituirea sistemului bancar modern a fost decisiva pentru modernizarea institutiilor economiei de piata in Romania. Una dintre trasaturile noului sistem de credit a constat in abundenta fata de CERERE a ofertei de credite.

55. Constituirea sistemului bancar modern a fost decisiva pentru modernizarea institutiilor economiei de piata in Romania. In conditiile noului sistem de credit, rata medie a DOBANZII pe piata trebuia sa fie inferioara ratei medii a PROFITULUI.

56. Constituirea sistemului bancar modern a fost decisiva pentru modernizarea institutiilor economiei de piata in Romania. Noul sistem de credit era SPECIALIZAT pe principalele ramuri ale economiei: comert, industrie, agricultura.

57. Constituirea sistemului bancar modern a fost decisiva pentru modernizarea institutiilor economiei de piata in Romania. Noul sistem de credit avea caracter preponderent productiv, destinat INVESTITIILOR si tranzactiilor economice.

58. Constituirea sistemului bancar modern a fost decisiva pentru modernizarea institutiilor economiei de piata in Romania. Noul sistem de credit era intemeiat pe GARANTII rezonabile, fiind totodata stimulativ pentru DEPUNERI.

59. Infiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, B.N.R. a introdus ordine in CIRCULATIA BANEASCA, alimentand-o integral cu moneda nationala.

60. Infiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, B.N.R. a asigurat piata cu cel mai mare volum de CREDITE AUTOHTONE.

61. Infiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin activitatea sa, B.N.R. a ieftinit CREDITUL si a stabilizat pretul lui: rata SCONTULUI a oscilat intre 4-6%.

62. Infiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin activitatea sa, B.N.R. a stimulat crearea retelei BANCARE a tarii, contribuind cu indrumari si specialisti la formarea sistemului BANCAR modern al tarii.

63. Infiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin activitatea sa, B.N.R. a stabilit canale de CREDIT si operatiuni BANCARE cu bancile NATIONAL ale statelor europene si extraeuropene.

64. Infiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin activitatea sa, B.N.R. a contribuit substantial la formarea capitalului de IMPRUMUT stimuland astfel dezvoltarea economica a tarii.

65. Infiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin activitatea sa, B.N.R. a acordat preferinta debitorilor AUTOHTONI, fiind astfel principalul sprijinitor al capitalului NATIONAL.

66. Infiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin activitatea sa, B.N.R. a constituit principala stavila in calea expansiunii CAMATARIEI.

67. Infiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin reglementarea creditelor si dezvoltarea operatiunilor bancare LEGALE, B.N.R. a instituit un climat de INCREDERE pe piata banilor, premisa esentiala a proliferarii creditului PARTICULAR.

68. Prin crearea noului sistem de credit modern, reteaua bancara a sprijinit capitalul AUTOHTON, contribuind la consolidarea marii burghezii FINANCIARE.

69. In cadrul noului sistem de credit modern, politica bancara promovata a avut un pronuntat caracter INERVENTIONIST.

70. Interventionismul practicat de statul roman in domeniul polticii bancare s-a concretizat in esenta in:

a. PRIVILEGII acordate B.N.R.;

b. participarea capitalului PUBLIC la diferitele institutii bancare;

c. GARANTAREA operatiunilor acestor banci.

71. Inflatia declansata in perioada interbelica s-a facut puternic resimtita si in cadrul sistemului bancar romanesc, cu consecinte extrem de grave. Evolutia activitatii bancilor este sinusoidala: in perioada 1918-1929 - HIPERTOFIERE(cresterea numarului bancilor sub influenta inflatiei si a speculatiilor bursiere din perioada 1919-1926) urmat de un proces de deteriorare si restrangere in perioada 1930-1934.

72. Maturizarea sistemului de credit in perioada interbelica a avut drept consecinta ADANCIREA  specializarii creditului (credit industrial, mestesugaresc, pentru functionari etc.).

73. Una din tendintele evolutiei sistemului bancar in perioada interbelica a constat in orientarea marilor banci spre INDUSTRIA mecanizata si COMERTUL exterior, in vreme ce bancile mici au drept destinatie comertul intern si AGRICULTURA mica si mijlocie.

74. Una din tendintele evolutiei sistemului bancar in perioada interbelica, mai cu seama dupa criza economica, a constat in dirijarea celei mai mare parti a creditelor spre marea INDUSTRIE,AGRICULTURA dispunand de mijloace financiare cu mult sub necesar.

75. In perioada interbelica devin evidente tendintele de CONCENTRARE si centralizare a capitalurilor bancare, cea mai mare parte a activelor fiind detinuta de cateva banci MARI, avand in centru B.N.R..

76. In deceniul patru, dupa marea recesiune economica (1934-1938), una din tendintele evolutiei sistemului bancar a constat in accentuarea interventia statului sub forma actiunilor de reglementare si CONTROL ale activitatii bancare, urmare a dezorganizarii provocate de CRIZA bancara si prabusirea multor institutii de CREDIT.

77. Printre principiile sistemului modern de finante publice se numara si UNIVERSALITATEA impozabilitatii, respectiv masa impozabila era constituita de totalitatea cetatenilor, fara discriminari.

78. Printre principiile si functiile sistemului modern de finante publice se numara PROPORTIONALITATEA .impozabilitatii, respectiv marimea impozitelor era proportionala cu marimea veniturilor – obiectul impozitarii nu il mai constituia persoana, ci veniturile, bunurile etc..

79. Printre principiile si functiile sistemului modern de finante publice se numara si RESPONSABILITATEA BUGETARA

: institutiile financiare ale statului sunt obligate sa faca dari de seama asupra executarii bugetului - Ministerul de Finante raspunde in fata Parlamentului.

80. In cadrul sistemului modern de finante publice este infiintata ADMINISTRATIA FINANCIARA

- institutie publica specializata in conceperea, calcularea, asezarea si colectarea impozitelor.

81. In cadrul sistemului modern de finante publice este organizata EVIDENTA

bugetara in scopul calcularii veniturilor si cheltuielilor statului si administratiilor locale.

82. In cadrul sistemului modern de finante publice este introdus .CONTROLUL

.bugetului de stat - de catre organele reprezentative ale natiunii - la nivel guvernamental, parlamentar etc..

83. In cadrul sistemului modern de finante publice este introdus  CONTROLUL CURENT

financiar - asupra ministerelor, departamentelor etc. asigurat de Curtea de Conturi (1863) pe baza Legii contabilitatii publice - 1881.

84. Eficienta aplicarii sistemului modern de finante publice (1859-1914) s-a concretizat in asigurarea fondurilor necesare modernizarii societatii romanesti destinate construirii INFRASTUCTURII, dezvotarii institutiilor publice, astfel incat in anul 1914 valoarea patrimoniului statului ajunsese la peste1500 milioane lei aur.

85. Evolutia bugetul de stat reflecta, printre altele, eficienta politicii fiscale a guvernului respectiv, gradul de efectivitate institutionala si nivelul productivitatii muncii nationale. Prezentati structura veniturilor bugetului de stat in perioada 1860-1914:

Impozitele DIRECTE au ajuns la 16 % in anul 1914;

impozitele INDIRECTE au ajuns la 84 % in anul 1914.

86. Presiunea fiscala sporita in perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, de nevoile financiare tot mai mari ale statului determinate de plata DATORIA STATULUI – in special externe – contractate pentru sustinerea razboiului, precum si a anuitatilor aferente DATORIILOR contractate in perioada antebelica.

87. Presiunea fiscala sporita in perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, de CHELTUIELILE masive impuse de refacerea mijloacelor de TRANSPORT  si COMUNICATIE afectate in perioada razboiului.

88. Presiunea fiscala sporita in perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, de PLATI externe pentru marfurile cumparate de particulari peste granita in perioada razboiului si, mai cu seama, in perioada 1919-1920, garantate de stat cu BONURI de TEZAUR.

89. Presiunea fiscala sporita in perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, de PLATA datoriilor ce reveneau Romaniei ca stat SUCCESOR., stabilite prin tratatele de pace, cota-parte din DATORIA EXTERNA a Austro-Ungariei.

90. Presiunea fiscala sporita in perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, si de cheltuielile generate de UNIFICAREA monetara, proces economic esential rezultat al Marii Uniri din anul 1918.

91. Presiunea fiscala sporita in perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, si de emisiunea de RENTA (obligatiuni) cuvenita marilor proprietari, expropriati prin legile de REFORMA  agrara din anul 1921.

92. Prin plata impusa taranilor de Legea Rurala din anul 1864, conform conceptiilor acceptate, sustinute indeosebi de Mihail Kogalniceanu, taranimea clacasa rascumpara SARCINILE FEUDALE si nu PAMANTUL pe care se improprietarea.

93. Ceea ce platea taranimea clacasa in urma improprietaririi din anul 1864 reprezenta DESPAGUBIREA acordata boierilor pentru pierderile pe care le sufereau in urma . ANULARII OBLIGATIILOR.clacasilor de a le mai face claca si a le da dijma.

94. In urma Reformei agrare din anul 1864 cadrul institutional a fost radical modificat, facandu-se trecerea de la regimul marii proprietati de tip LATIFUNDIAR.la regimul proprietatii MOSIERESTI-taranesti, regim de tranzitie catre proprietatea TARANEASCA devenita dominanta in urma reformei agrare din anul 1921.

95. In urma Reformei agrare din anul 1864 randamentele mici obtinute pe mica exploatatie taraneasca au generat in perioada 1864-1914 o agricultura de SUBZISTENTA care asigura doar supravietuirea acestei categorii de gospodarii, fara a furniza o productie semnificativa pentru piata.

96. Nivelul scazut al agriculturii romanesti era cauzat si de investitiile reduse, de mentalitatile si comportamentele specifice unei agriculturi de subzistenta bazate pe .EXTENSIVITATE si MONOCULTURA(cereale).

97. Promisa de regele Ferdinand pe front, in anul 1917, improprietarirea taranilor urmarea CONSOLIDAREA unitatii statului national roman dupa Marea Unire din anul 1918.

98. Reforma agrara din anul 1921 avea printre alte obiective sporirea INTERESULUI micului producator agricol pentru sporirea productiei agricole: se estima ca taranul, PROPIETAR  al pamantului pe care-l lucra urma sa obtina rezultate mult mai bune decat in situatia in care ar fi lucrat pamantul altuia sau aflat in proprietate obsteasca.

99. Promovata de Partidul. NATIONAL LIBERAL, Reforma agrara din anul 1921 urmarea anihilarea puterii marilor mosieri si anihilarea puterii politice a Partidului.CONSERVATOR : in anul 1925 Partidul CONSERVATORdisparea de pe scena politica a tarii.

100. Masa monetara (M1), numerar in circulatie (lei aur) a crescut de la 60 milioane lei aur in anul 1880 la 480  milioane lei aur in anul 1913, respectiv de 8 ori.

101. Potrivit datelor recensamantului din anul 1905, circa trei milioane ha teren arabil reveneau unui numar de 920 mii de gospodarii, in vreme ce peste 3 milioane ha se aflau in proprietatea a circa 6000de familii de mari mosieri.

102. Parcelarea proprietatii funciare prin improprietarirea taranilor in urma reformei din anul 1921, corelata cu cresterea demografica in mediul rural in perioada interbelica a determinat PULVERIZAREA exploatatiilor agricole.

103. Economiei europene din mileniul al doilea ii sunt specifice doua mari procese de uniformizare:

A. raspandirea dreptului FEUDAL , care, pe langa multimea de particularisme locale contine si o serie de trasaturi comune aproape tuturor regiunilor continentului european;

B. Extinderea treptata a practicilor COMERCIALE si a mentalitatilor specifice si asupra zonelor „economiilor naturale” (domeniilor feudale) pe masura EXTINDERII pietei mondiale.

104. Uniformizarea modernizarilor institutionale s-a realizat prin interventia statului; unul din obstacolele modernizarii institutionale l-a constituit slaba configurare a organelor POLITICE abilitate sa introduca si sa asigure respectarea LEGISLATIEI moderne

105. Unul din obstacolele modernizarii institutionale l-a constituit lipsa de UNIFORMITATE a legislatiei divizate in cazul zonelor mostenitoare ale dreptului de traditieROMANISTA in norme de tip feudal si norme specifice activitatilor urbane, indeosebi comerciale si mestesugaresti

106. Unul din obstacolele modernizarii institutionale l-a constituit caracterul NESIGUR al vietii economice: pe fondul intensificarii si expansiunii relatiilor economice crizele erau frecvente determinate de INSECURITATRA afacerilor si de viteza redusa de transmitere a INFORMATIEI.

107. Unul din principalele obstacole ale modernizarii institutionale l-a constituit INSTABILITATEA politica si economica a organizarii statale.

108. Un principal obstacol al modernizarii institutionale l-a constituit persistenta mentalitatilor de factura ANTIECONOMICA perpetuate de catre autoritatile ecleziastice

109. Un obstacol decisiv al modernizarii institutionale l-a constituit caracterul CONSERVATOR al obiceiurilor si traditiilor, intr-un cuvant persistenta CUTUMELOR.

110. Pentru a deveni distincte fata de cele vechi, de factura medievala, noile forme de intreprindere, societatile comerciale trebuiau sa fie de DURATA, intreprinderile ocazionale neputand fi considerate drept „CAPITALISTE '.

MATCHING

1.La inceputul secolului XX, dupa destinatie, structura cheltuielilor bugetare era aproximativ urmatoarea:

a. administratie, ordine publica si armata

b. economie – cai ferate, intreprinderi etc.

c. datoria publica

d. invatamant, sanatate, cultura

b - 1. 31%

a - 2. 29%

d - 3. 18%

c - 4. 22%

2.Analiza comparativa a reformelor agrare din anii 1864 si 1921 releva amploarea si caracterul lor.

a. 1,7 milioane gospodarii taranesti au fost improprietarite

b. 2,5 milioane hectare reprezinta

c. 600 mii gospodarii taranesti au fost improprietarite

d. 3,5 milioane hectare reprezinta

b - 5. suprafata trecuta in proprietate taraneasca in urma Legii Rurale din anul 1864 si a unor legi ulterioare, pana in anul 1889.

d - 6. suprafata ce a revenit taranimii in urma Reformei agrare din anul 1921 sub forma de loturi individuale.

c - 7. in urma Legii Rurale din anul 1864 si a unor legi ulterioare, pana in anul 1889.

a - 8. prin reforma din anul 1921



Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }