QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente economie

Formele concurentei imperfecte



Formele concurentei imperfecte


Principalele forme ale concurentei imperfecte sunt: concurenta eficienta si concurenta de monopol sub cele doua forme: oligopolul si monopsomul.

A. Concurenta eficienta (workable competition) se realizeaza in urmatta-rele conditii:

1) piata sa fie deschisa oricarui agent economic, fiind mai putin important numarul acestora.



2). agentii economici sa dispuna de libertate de actiune pe piata, adica sa'-si poata stabili propria strategie in raport cu concurenta si consumatorii.

Libertatea de actiune presupune ca variatiile inregistrate pe piata, in ofe'ta si cereri, sa se repercuteze asupra formarii preturilor.

3). utilizatorii si consumatorii sa beneficieze de libertatea de a alege intre mai multi furnizori si mai multe sorturi de marfuri.

Modelul concurentei eficiente este un model flexibil si adaptabil la situatia concreta de pe fiecare piata. Acest tip de concurenta este considerat ca expriina insasi conditiile statornicite in cadrul Comunitatii Economice Europene, de Tratatul de la Roma (1957).

Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene a decis ca art. 85 din Tratat implica existenta pe piata a unei concurente eficiente, adica nivelul de concu­renta necesar a fi respectate existentele fundamentale si a fi atinse obiectivele Tratatului.

2) Criterii de definire a concurentei eficiente

Concurenta eficienta poate fi definita si delimitata de alte forme de concu­renta imperfecta in raport de o serie de criterii: mai intai se iau in considente unele criterii de structura, cum ar fi dimensiunile, pretul si gradul de extindere al acesteia, numarul si nivelul de concentrare al intreprinderilor in raport de dezvoltarea tehnologiei, ritmurile medii ale productiei pe categorii de marfuri.

Un alt criteriu este comportamentul agentilor economici in raporturile lor reciproce, in cadrul pietei respective, avand in vedere "gradul de onestitate, de corectitudine, de buna credinta sau de agresivitate a fiecaruia', in fine, se tine seama de rezultatele obtinute de competitori in ceea ce priveste produsele sau serviciile in cauza.

Prin coroborarea acestor criterii se poate determina intensitatea competitiei, ca indiciu al concurentei eficiente, desi aceasta cuantificare este destul de re­lativa. Din acest motiv s-a considerat ca in stadiul actual, conceptul de concu­renta eficienta (workable competition) este mai degraba o metoda, un mod de a aborda problemele concurentei decat o teorie.

Monopolul si monopsomul. Concurenta inceteaza sa mai fie eficienta de indata ce agentii economici sau consumatorii sunt cei care fixeaza modul de alegere al partenerului in ac­tivitatea economica. Piata se transforma in astfel de situatii in monopsom.

Monopolul este opus concurentei. El presupune existenta pe piata a unui producator sau vanzator care controleaza sau determina pretul independent de legea cererii si ofertei. Acest scop poate fi atins pe doua cai diferite, urmate separat sau cumulativ. Cel mai frecvent se procedeaza la fixarea unilaterala a pretului de monopol. Este posibil insa sa se restranga in anumite limite canti­tatile de produse oferite pe piata (in caz de monopol) sau cerute pentru consum (in caz de monopsom), provocand astfel o concurenta acerba intre clienti care, pentru a-si satisface nevoile sunt obligati sa suporte preturi majorate excesiv.

Monopolul pune in evidenta procesul de concentrare a productiei intreprin­derilor si a capitalurilor. Existenta monopolurilor se explica prin: 1) raritatea unor resurse care pot fi exploatate numai dintr-un anumit loc; nici o alta firma nu are acces la ele; 2) existenta unor patente (licente) care, pentru anumite produse, sunt obtinute de o singura firma, licentele fiind protejate prin lege; 3) in anumite domenii - exploatarea energiei electrice, posta, telefoane etc., se considera ca ar fi si o risipa daca ar functiona mai multe firme; 4) concentrarea capitalurilor si a productiei pentru eliminarea concurentei.

Concurenta monopolista se caracterizeaza prin: a) existenta mai multor firme producatoare sau vanzatoare care detin o parte mai mica sau mai mare din piata; b) diferentierea produselor; c) restrictii la intrarea in ramura; d) un anume control asupra preturilor; e) numarul de producatori este suficient pentru ca fiecare sa decida independent.

Oligopolul. Oligopolul presupune existenta pe piata a unui numar restrans de agenti economici producatori. Fiecare firma este destul de puternica pentru ca prin actiunile sale sa determine efecte importante asupra celorlalte firme si asupra pietei, motiv pentru care se realizeaza intre ele anumite intelegeri. Actiu­nile lor se refera la schimbarea preturilor produselor si la calitatea produselor.

Cantitatile de produse date pe piata reclama calitate (vezi art. 5 din Legea nr. 21/1996).

2. intelegerile de natura monopolista sunt grupate in trei specii distincte: a) acorduri propriu-zise care au obiect sau efect anticoncurential; b) decizii ale asociatiilor de intreprinderi. Ele pot sa imbrace forme diverse, precum: obiec­tive, regulamente interioare, circulare etc., pe care agentii economici le aplica efectiv, conformandu-se dispozitiilor difuzate de la centru; c) practicile concer­tate ale agentilor economici care au ca obiect sau pot avea ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata (art. 5 din Legea nr. 21/1996).

3. Strategiile deschise oligopolului

a). competitia prin pret, atragerea cumparatorilor prin reducerea preturilor;

b). competitia in afara preturilor, asimilarea de produse noi, calitate reclama. Ambele strategii pot fi utilizate simultan.

in elaborarea strategiilor un rol important il detin informatiile. Fiecare firma cauta sa detina informatii cat mai complete cu privire la concurenta. Lipsa de informatii poate antrena coliziuni puternice intre agentii economici. Adesea, pentru a evita pierderile economice, comerciantii schimba informatii intre ei.

4. Concurenta oligopolista se caracterizeaza prin existenta unui numar redus de producatori sau vanzatori care detin o parte importanta de piata; dificultati la intrarea in ramura; controjul general asupra preturilor.

5. Felurile oligopolului. Oligopolul, in functie de gradul de coordonare, poate fi de mai multe feluri: perfect coordonat, partial coordonat si competitiv.

6. Dipolul sau monopolul unilateral se intalneste atunci cand exista doua firme producatoare sau vanzatoare care isi impart piata.

Monopsomul este acea forma de concurenta imperfecta in care un singur cum­parator vizeaza volumul productiei si pretul acesteia. De exemplu, statul, in calitate de cumparator al productiei de armament.

Oligopsomul este o forma de concurenta care se realizeaza atunci cand pe piata exista un numar redus de cumparatori care controleaza pretul.

In prezent, structura oligopolista este cea care domina piata mondiala.

Monopolul si monopsomul sunt modalitati care contrazic libera concurenta si aduc adesea prejudicii insemnate consumatorilor. Lupta concurentiala se duce prin modalitati diferite, in functie de ingeniozitatea agentilor economici.

Exista o anumita politica a vanzarilor, de regula cresterea volumului acestora, diferentierea produselor, uneori nesemnificativa dar amplificata pentru publici­tate; prime acordate vanzatorilor; demonstratii asupra calitatii produselor; poli­tica de preturi (reducerea acestora).

Firmele actioneaza si printr-o politica de influentare a cererii, a preferintelor si a optiunilor consumatorilor. Concurenta poate duce la aliante si intelegeri intre agentii economici si uneori la adevarate lupte intre ei.

Concurenta poate fi foarte puternica la intrarea intr-o anumita ramura a eco­nomiei si determinata de existenta unor bariere legate de practicarea unor preturi limita, instituirea controlului asupra accesului la materii prime, echipament, re­surse financiare ' s. a.

Concentrarea devine o coordonata fundamentala a economiei de piata, mi­jlocul prin care libera initiativa poate actiona nestingherit in vederea unei inalte finalitati economice.

Concurenta priveste toate sectoarele si ramurile, toate procesele reproductiei sociale, toate etapele pe care le parcurg produsele de la producator la consu­mator, de la conceptie la productie, repartizare, schimb si consum, in functie de raportul cerere-oferta.


Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }