QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente economie

Efectele macroeconomice ale rigiditatii preturilor si salariilor



Efectele macroeconomice ale rigiditatii preturilor si salariilor


SALARII SI PRETURI RIGIDE

Modelele Ciclului Nominal de Afaceri considera ca perturbatiile nominale si un esec al preturilor si salariilor nominale de a se ajusta pe deplin la aceste perturbatii sunt elemente centrale pentru fluctuatii.

Vom analiza mai intai rigiditatile preturilor si salariilor ca surse ale fluctuatiilor macroeconomice, urmand ca elementele de natura monetara sa fie analizate ulterior.

Scop: Analiza catorva combinatii de salarii nominale si preturi rigide, respectiv a caracterisitcilor pietelor muncii si a bunurilor care determina o curba a ofertei agregate non-verticala.



Motivatie: Studiul implicatiilor asupra somajului, variatiilor salariului real, respectiv a fluctuatiilor cererii agregate.

Vor fi analizate patru cazuri:

Cazul 1. Modelul Keynesian de baza.

In sectiunea privind oferta agregata din Teoria Generala a Utilizarii fortei de munca, a Dobanzii si a Banilor (1936) Keynes utilizeaza ipoteza ca salariul nominal este rigid:

W = W. (1)

Output-ul este realizat de catre firme competitive. Munca, L, este singurul factor de productie care este variabil pe termen scurt:

Y = F(L), F ) > 0; F ) < 0. (2)

Firmele fiind competitive T produsul marginal al acestora va fi egal cu salariul real:

(3)

Ecuatiile 1-3 implica o panta crescatoare a curbei Ofertei Agregate.

Din moment ce salariul este fixat, o crestere a nivelului preturilor determina o scadere a salariului real. Firmele raspund printr-o crestere a ocuparii T o crestere a output-ului. T exista o relatie pozitiva intre P si Y. Aceasta deoarece cresterea productiei firmelor determina o crestere a cereri agregate (prin cererea sporita de factori) si astfel creste si P si Y.

In figura 1. este ilustrata situatia pietei muncii pentru diferite niveluri de pret. Folosinta si salariul real sunt determinate de cererea de munca la salariul real, care este implicat de salariul nominal fix si de nivelul preturilor (punctul E1).

Fluctuatii in cererea agregata conduc la miscari in folosinta si in salariul real de-a lungul curbei cererii de munca. De exemplu, o scadere a cererii agregate determina o scadere a nivelului pretului, respectiv o crestere a salariului real si implicit o scadere a ocuparii (punctul E2).


Fig. 1. Piata muncii cu salarii rigide, preturi flexibile si o piata competitiva a bunurilor.

Aceasta viziune asupra ofertei agregate implica prin urmare un salariu real contraciclic in raspunsul sau la socurile cererii agregate.

Totusi, cele mai multe studii au aratat fie ca salariul real este aproape aciclic, fie ca salariul real este prociclic

Cazul 2: Preturi rigide, salarii flexibile si o piata a bunurilor cu concureta imperfecta

Ce se intampla daca inversam ipotezele lui Keynes: piata muncii este competitiva, salariile complet flexibile, iar sursa ajustarilor nominale incoplete se afla in intregime pe piata bunurilor?

Ipoteza ca preturile bunurilor nu sunt complet flexibile este cuplata aproape intodeauna cu ipoteza ca exista concurenta imperfecta. Exista doua motive:

In conditii de concurenta perfecta, la un echilibru cu preturi flexibile, firmele vand aproape tot ce vor. O crestere a cererii de la nivelul initial cu preturi neschimbate determina prin urmare ca firmele sa rationalizeze cumparatorii. Dimpotriva, in conditii de concurenta imperfecta, preturile depasesc costurile marginale, iar firmele sunt mai bine situate daca pot sa vanda mai mult la pretul predominant. Prin urmare este rezonabil sa presupunem ca daca preturile nu se ajusteaza, atunci peste un anumit rang firmele doresc sa produca pentru a satisface cererea.

Eventualul scop al teoriei este de a deriva situatia ajustarii incomplete a preturilor, decat de a o utiliza ca ipoteza. Pt. a face aceasta, este mai bine de a avea creatori de preturi (cum ar fi firmele in concurenta imperfecta), decat sa existe un actor exterior care sa stabileasca preturile (cum ar fi licitatorul walrasian din modelele competitive).

In aceasta viziune, mai degraba preturile sunt considerate rigide si nu salariile:

P = P (4)

Salariile fiind flexibile, lucratorii actioneaza conform curbei ofertei de munca, care este de panta crescatoare.

; OL ) > 0 (5)

Ca si in cazul anterior, ocuparea si output-ul sunt legate de functia de productie Y = F(L) - ecuatia 2. Firmele intalnesc cererea la pretul predominant din moment ce ele nu depasesc nivelul la care costul marginal este egal cu pretul. Notam nivelul corespunzator al output-ului cu YMAX.

Cu aceste ipoteze puternice despre regiditatea preturilor curba ofertei agregate nu mai este verticala, ci orizontala (fig.2).

Fig. 2. Oferta agregata cu preturi rigide ale bunurilor.

Fluctuatiile in cererea agregata determina firmele sa modifice ocuparea si output-ul la nivelul fix al preturilor P. Iar daca cererea agregata devine vreo data atat de mare incat cererea la nivelul P depaseste YMAX, output-ul egalizeaza YMAX, iar firmele isi rationalizeaza vazarile de bunuri.

In fig. 3 sunt prezentate implicatiile modelului pentru piata muncii. Cererea de munca a firmelor este determinata dorinta acestora de a intalni cererea lor de bunuri. Astfel - atata timp cat salariul real nu-i atat de mare incat sa fie neprofitabil sa se obtina cererea deplina - curba cererii de munca este o linie verticala in planul ocupare-salarii.


Fig. 3. O piata competitiva a muncii in conditii de preturi rigide si salarii flexibile.

Termenul de cerere de munca efectiva este utilizat pentru a descrie o situatiei ca aceea in care cantitatea de munca ceruta depinde de volumul de bunuri pe care firmele sunt capabile sa-l vanda. Daca salariul real este atat de ridicat incat nu-i profitabil pt. firme sa intalneasca cererea pt. produsele lor, cantitatea de munca ceruta este determinata de conditia de egalitate dintre costul marginal si salariul real. Aceasta portiune din curba cererii de munca este de panta descrescatoare.

Salariul real este determinat de intersectia curbei cererii efective de munca cu curba ofertei de munca (punctul E). Astfel, lucratorii actioneaza conform curbei ofertei de munca si nu exista somaj.

Modelul implica un salariu real prociclic in raport cu fuctuatiile cererii agregate. De exemplu, o diminuare a cererii agregate conduce la diminuare a cererii efective de munca si astfel la o diminuare a salariului real de la nivelul E la nivelul E . Daca oferta de munca nu raspunde (decat putin) la salariul real, salariul real variaza mult la schimbari ale cererii agregate.

Modelul mai implica un markup (ca rata a pretului la cost marginal) prociclic, ca raspuns la fluctuatiile cererii agregate. De exemplu, o crestere a cererii conduce la o crestere a costurilor, deoarece creste salariul real si in acelasi timp produsul marginal al muncii scade pe masura ce output-ul creste. Oricum preturile raman fixe, iar raportul pret/cost marginal scade.

Comportamentul prociclic al markup-ului a primit mai putina atentie decat comportamentul ciclic al salariului real. Totusi, in multe modele actuale acest comportament procicilic al markup-ului joaca un rol important. Cu toate acestea, datele empirice nu sunt consistente cu un comportament prociclic puternic al markup-ului, iar intrebarea daca acesta este anticiclic sau aciclic ramane in continuare deschisa.

Ratiunea pt care ajustarile nominale incomplete cauzeaza schimbari in cererea agregata care vor afecta output-ul este diferita de cazul anterior (1). De exemplu, o scadere a cererii agregate, diminueaza numarul firmelor care sunt capabile sa vanda la pretul predominant T o reducere a productiei firmelor. Prin contrast, in modelul anterior, o scadere a cererii agregate reduce volumul pe care firmele vor sa-l vanda, datorita cresterii salariului real.

Acest model al ofertei agregate este important pt. trei motive:

este punctul natural de start pt. modele in care rigiditatea nominala este atribuita mai curand preturilor decat salariilor;

arata ca nu-i necesara conexiunea dintre rigiditatea nominala si somaj;

este usor de utilizat.

Cazul 3. Preturi rigide, salarii flexibile si imperfectiuni ale pietei reale a muncii

Din moment ce fluctuatiile output-ului apar ca sunt asociate cu fluctuatiile somajului, este normal sa ne intrebam daca miscarile in cererea agregata pot conduce la schimbari in somaj cand exista preturi nominale care se ajusteaza lent.

Pt. a vedea functionarea acestui mecanism presupunem ca salariile nominale sunt in continuare flexibile, dar ca exista o anumita trasatura non-walrasiana a pietei muncii care face ca salariul real sa ramana peste nivelul care egalizeaza cererea si oferta. Presupunem ca firmele se confrunta cu o serie de "fluctuatii ale salariului real". Salariul real va depinde de cantitatea de munca:

; w (6)

Vom considera ca firmele vor plati mai mult decat salariu de echilibru, din motive care tin de salariul de eficienta.

Ca si in cazul anterior, preturile sunt fixate la P, iar output-ul si ocupare sunt legate prin functia de productie Y = F(L). Aceste ipoteze implica o curba a ofertei agregate orizontala (ca in cazul anterior) pana la punctul in care costul marginal este egal cu P, astfel ca schimbarile din cererea agregata au efecte reale.

Implicatiile acestui caz pt. piata muncii sunt diferite de cazul anterior (fig.4). Ocuparea si salariul real sunt acum determinate de intersectia curbei cererii efective de munca cu functia salariului real.

In contrast cu cazul anterior, exista somaj, dimensiunea acestuia fiind data de distanta EA din diagrama. Fluctuatiile in cererea de munca conduc la miscari de-a lungul functiei salariului real, mai curand decat de-a lungul curbei ofertei de munca. Astfel elasticitatea ofertei de munca nu mai determina modul in care raspunde salariul real la miscarile cereri agregate. Iar daca functia salariului real este mai plata decat curba ofertei de munca, somajul creste cand cererea scade.

Fig. 4. O piata a muncii non-walrasiana cu preturi rigide si salarii nominale flexibile.

Cazul 4: Salarii rigide, preturi flexibile si concurenta imperfecta

Acest caz extinde cazul 1 introducand imperfectiuni in piata bunurilor. Se presupune ca salariul real este rigid la nivelul W si ca preturile nominale sunt flexibile, si se va continua sa se utilizeze ipoteza de lagatura a ocuparii si a output-ului prin functia de productie utilizata pana acum.

Acum se presupune ca piata bunurilor este imperfecta. In conditii de concurenta imperfecta pretul este un markup peste costul marginal.

In mod similar ipotezei despre salariul real din cazul 3, modelul nu se va ocupa de determinarea markup-ului, dar presupne ca exista o "functie de markup". Cu aceste ipoteze, pretul este dat de:

(7)

unde:

W/F (L) - costul marginal

m - markup-ul.

Ecuatia (7) implica faptul ca salariul real, W/P, este dat de F (L)/m(L). Fara nici o restrictie asupra lui m(L) nu se poate spune cum variaza W/P in raport cu L

Daca m este constant, salariul real este contraciclic datorita diminuarii produsului marginal al muncii (ca in cazul 1). Din moment ce salariul nominal este fixat , nivelul preturilor trebuie sa creasca cand output-ul creste. Astfel curba Ofertei Agregate se roteste in sus. Ca si in cazul 1, exista somaj atata timp cat oferta de muca este mai mica decat nivelul ocuparii determinat de intersectia curbelor Ofertei Agregate si Cererii Agregate.

Daca m(L) este suficient de contraciclic - aceasta inseamna ca markup-ul este mai scazut in perioade de boom decat in perioadele de relansare - salariul real poate fi aciclic sau prociclic chiar daca rigiditatea nominala este in intregime pe piata muncii.

Un caz particular simplu apare cand m(L) este precis contraciclica la fel ca si F (L). In aceasta situatie, nivelul pretului este constant. Astfel curba Ofertei Agregate este orizontala.

Daca m(L) este mai contraciclica decat F (L), P trebuie sa scada cand L creste si astfel curba ofertei agregate descreste ca panta.

In toate aceste cazuri ocupare continua sa fie determinata de nivelul output-ului dat de intersectia curbelor Ofertei Agregate si Cererii Agregate.

In fig, 5 sunt aratate implicatiile acestui caz asupra pietei muncii.

Fig. 5. Piata muncii cu salarii rigide, preturi flexibile si piata a bunurilor cu concurenta imperfecta

Salariul real egalizeaza F (L)/m(L), care poate fi descrecator (a), constant (b), sau crescator (c).

Intersectia dintre curble Ofertei Agregate si Cererii Agregate determina nivelul lui Y (si de aici pe L) si pe P, iar astfel locul de pe F (L)/m(L) unde se afla economia.

Somajul este egal cu diferenta dintre oferta de munca si ocupare la salariul real predominant (prelevant).

Concluzie: diferitele viziuni privind sursele ajustarii nominale incomplete si caracteristicile pietelor muncii si a bunurilor au diferite implicatii asupre somajului, salariului real si a markup-ului.

Ca urmare, teoriile keynesiene nu fac predictii tari privind comportamentul acestor variabile.

De exemplu, faptul ca salariul real nu pare sa fie contraciclic este perfect consistent cu viziunea ca curba ofertei agregate este non-verticala. Comportamentul acestor variabile pote fi utilzat pt. a testa medele keynesiene specifice. Absenta unui salariu real contraciclic, pare sa fie o evidenta puternica impotriva abordarii ca fluctuatiile sunt conduse de schimbari in cererea agregata si ca modelul keynesian original furnizeaza o buna descriere a ofertei agregate.


Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }