QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Eficienta economica a investutiilor si evaluarea economica a intreprinderii-tematica- eficienta ec a investutiilor - analiza eficientei ec a investitiilor si factorul timp







EFICIENTA ECONOMICA A INVESTUTIILOR SI EVALUAREA ECONOMICA A INTREPRINDERII-TEMATICA- EFICIENTA EC A INVESTUTIILOR - ANALIZA EFICIENTEI EC A INVESTITIILOR SI FACTORUL TIMP


a)- Sistemul de indicatori ai eficientei economice a investitiilor




Opiniile exprimate in literatura de specialitate, converg in cea mai mare parte catre, ”folosirea mai multor indicatiori” in vederea caracterizarii riguroase a efcicientei economice a diferitelor “variante de investitii”

Acesti “indicatori”alcatuiesc un sisitem in care intra atit “indicatori valorici” (volumul investitiilor, investitia specifica, durata de recuperare a investitiilor), cit si “indicatori naturali” (capacitatea de productie, in expresie fizica, consumurile specifice de materiale, durata de exutie a investitiilor, etc)

In practica se intilnesc o serie de clasificari a « indicatorilor de eficienta a invetitiilor » grupati dupa anumite criterii cum ar fi :

-in functie de importanta indicatorilor, in adoptarea deciziilor de investitii, gruparecare, cuprinde « indicatori cum ar fi :

-indicatori cu caracter general-care contribuie la formarea unei imagini globale asupra « eficientei activitatii viitoare a obiectivului economic.

Acesti indicatori caracterizeaza de fapt performanta economica a productiei viitoare (capacitatea de productie, costul productiei, nr personalului, productivitatea muncii)

-indicatori de baza- care exprima approape exclusiv eficienta propriuzisa a investitiilor (volumul de investitii, durata de executie a investitiilor, durata de functionare, investitia specifica, randamentul economic al investitiilor, etc)

-indicatori specifici- care sint specific diferitelor ramuri de activitate, caracterizind anumite aspecte particulare ale eficientei investitiilor in unele sectoare economice

-indicatori supimentari- cum ar fi :gradul de prelucrare al materiilor prime, gradul de mecanizare, consumurile specifice de utilitati, etc

In timp ce in general, categoria « indicatorilor cu caracter general »este mai cunoscuta, categoria celorlalti indicatori sint mai putin cunoscuti, indicatori care vor fi prezentati in conutinuare .

1.-In categoria- indicatorilor de baza-intra cei mai importanti indicatori de apreciere a « eficientei investitiilor »

- In alta ordine de idei, unii din acesti indicatori, exprima direct sau nemijlocit, elemntele raportului de « eficienta economica »-(efectul sau efortul investitional), fiind considerati :indicatori de calcul » iar altii coreleaxa intr-o forma sau alta elementele respective, fiind indicatori propriu-zisi » de eficienta a investitiilor.

- Ca o ultima precizare , trebuie sa cunoastem ca acesti indicatori, pot imbraca diferite forme ca: forma statica de prezentare-care tine de abordarea traditionala, fiind de esenta contabila iar, forma dinamica de prezentare-tine de analiza pe fluxuri, fiind de esenta financiara

Principalii indicatori de baza se concretizeaza in calcularea urmatorilor indicatori :

b)-Volumul (valoarea) investiei-reprezinta principalul indicator care caracterizeaza « marimea efortului investitional ». El exprima valoric totalitatea resurselor care se vor comsuma ptr realizarea obiectivului de investitii, pina la punerea in functiune.

Practic este vorba despre-cheltuielile de investitii, stabilite pe baza de deviz, insa prin extensie Indicatorul, cuprinde si stocul de active circulante, necesar ptr primul ciclu de functionare, precum si de alte cheltuieli care nu maresc valoarea capitalului fix, (cum sint-cheltuielile ptr pregatirea fortei de munca si cheltuielile ptr supravegherea lucrarilor de investitii).

Formula de calcul este : It = I + Mo + Cs, -unde : I-reprezinta-cheltuiala totala de investi

tii, calculata cf devizului general

Mo-necesarul de active circulante ptr inceperea functionarii obiectivului

Cs-alte cheltuieli (pregatirea personalului, supravegherea lucrarilor, etc)


Acest indicator, numit si « suma capitalului investit »reprezinta soldul fluxurilor monetare legate de punerea in functiune a activelor integrate in proiectul de investitii.

Soldul respectiv, se determina prin compararea platilor (iesirilor de trezorerie) cu incasarile (intrarile de trezorerie)

Principalele elemente de plati sint :-platile ptr achizitionarea echipamentelor sau realizarea constructiilor, evaluate fara TVA, daca aceasta este deductibila, plus costurile de oportunitate corespunzatoare activelor proprii folosite; cheltuielile auxiliare, legate de punerea in functiunea obiectivului (studii prealabile, cheltuieli de transport, cheltuielile de instalare, formare personal)

-necesarul suplimentar de fond de rulment antrenat de cresterea cifrei de afaceri, pe care o

va genera noul obiectiv (ptr stocuri minime de materiale si produse si ptr acordarea de termene

minime de plata a clientilor)

Incasarile cele mai importante, provin din :

- vinzarea echipamentelor disponibilizate prin punerea in functiune a obiectivului ;

- veniturile auxiliare de natura fiscala sau economica, provenind din administrare ;                 

Pe baza celor prezentate, evaluarea financiara a capitalului, investit, se poate face prin relatia

C = I + FlIM + FLFR – VE - FLF unde :

C -capitalul investit ;

I-imobilizari fixe ;

FlIM -fluxuri de lichiditati relative la investi tiile materiale ;

FLFR -fluxuri de lichiditati legate de necesarul suplimentar de fond de rulment ;

VE -valoarea neta a echipamentelor disponibilizate si vindute pe piata de ocazie ;

FLF -fluxuri de lichiditati legate de mediul fiscal ;


Aceasta evaluare a indicatorului este mai dificila, dar este mai riguroasa, deoarece include totae cheltuielile necesare pina la punerea in functiune a obiectivului de investitii.

c.-Durata de executie a investitiei-care sintetizeaza, perioada de timp, in care are loc materializarea cheltuielilor de investitii in capitalul fix.

De regula, aceasta perioada, care se intinde pina in momentul punerii in functiune a obiectivului, ocazioneaza doar consumuri de resurse, fara a se obtine vreun rezultat util de aceea, ptr a reduce volumul imobilizarilor de fonduri, este necesara scurtarea, pe cit posibil, a duratei de executie, fara a dauna, asupra calitatii lucrarilor de investitii. Totodata cautarea de solutii, ptr punerea partiala in functiune a capacitatilor de productie poate contribui la diminuarea de profit ca urmare a imobilizarii fonduri lor de investitii.

d.-Durata de viata a investitiei-reprezinta, perioada de timp in care obiectivul dupa ce a fost executat, receptionat si pus in functiune, este utilizat conform destinatiei sale asigurindu-se recuperarea capitalului investiti si obtinerea unui surplus (profit).

Aceasta perioada tine din momentul intrarii in functiune a obiectivului si pina la scoaterea

din uz, datorita uzurii fizice si morale a capitalului fix.In cadrulsau, capitalul fix, realizat este de

regula supus amortizarii, prin utilizarea diferitelor metode sau tehinici de amortizare(liniara, progresiva, regresiva). Estimarea duratei de viata a investitiei, pare la prima vedere o problema

relativ simpla, deoarece in economia centralizata, ea se reducea la preluarea duratelor normale de functionare ale diferitelor categorii de mijloace fixe, durate fixate prin lege.In realitate insa problema nu este deloc simpla, deoarece, se pot utiliza, mai multe criterii ptr stabilirea duratei de viata a unei investitii. In esenta este vorba de o o alegere intre « criteriile de ordin tehnic » si

cele « de ordin economic »

Criteriile tehnice ne indeamna sa « identificam durata de viata » a unei investitii cu

« durata sa fizica normala de exploatare a obiectivului » La rindul sau « durata fizica » este definita de conditiile tehnice de exploatare (intensitatea utilizarii), dar si anumite conditii juridice (de pilda-constructia unui imobil pe un teren obtinut

prin concesiune pe o durata limitata)

Criteriile de ordin economic-implica asimilarea cu « durata de utilizare economica a obiectivului » respectiv, cu intervalul de rimp in care cheltuielile efectuate sint recuperate din

« veniturile obtinute prin exploatarea productiva a investitiei ». Practic determinarea « duratei

economice »este destul de relativa, deoarece « rentabilitatea investitiei »se afla sub incidenta

mai multor factori(produsele isi pot epuiza ciclul de viata, preturile se pot schinba, costurile la fel)

Relativitatea detreminarii este cu atit mai accentuata, cu cit orizontul previziunii este mai

indepartat. De aceea ptr proiectele de investitii cu « durata mare de exploatare , intre 30-50 ani»

Se recomanda ca previziunea fluxurilor de incasari si plati, sa se faca pe o perioada mai scurta

(10-20 ani) numita si « orizont economic al firmei », urmind ca veniturile ulterioare acestei perioade sa fie incluse in valoarea reziduala a investitiei »

Referitor la fixarea « duratei de viata a investitiei», exista si alte conceptii.

De pilda, considerarea celei mai scurte dintre urmatoarele perioade :

-durata de viata fizic normala a investitiei

-durata de viata tehnologica ;

-durata de viata a produsului pe piata ;


O alta opinie prevede fixarea « duratei de viata », prin fixarea unei » durate intermediare »

Intre « durata fizica a echipamentului si durata de viata a produsului, etc».

-Investitia specifica-care asigura « comparabilitatea intre-efortul financiar-facut ptr

realizarea unui obiectiv economic, si –capacitatea de productie a obiectivului respectiv »

Relatiile de calcul, folosite, difera dupa cum investitia « vizeaza realizarea de obiective noi sau modernizarea, dezvoltarea ori retehnoligizarea celor existente ».

Pentru « obiectivele noi »relatia de calcul a investitiei specifice, (i) este :

i= I / Q , in care : I-reprezinta investitia totala

Q-capacitatea de productie

Pentru investitiile in « modernizari, dezvoltari sau retehnologizari »ale obiectivelor

existente, indicatorul se calculeaza astfel :

I = I / Q1 – Qo unde :

Q1-este capacitatea de productie dupa modernizare

Qo-capacitatea de productie inainte de modernizare


Capacitatea de productie a unui obiectiv economic, poate fi exprimata in mod diferit in functie de specificul activitatii, cu exprimare frecventa, in » unitati naturale » (kg, tone, litri) dar la o productie eterogena se poate folosi si exprimarea « natural-conventionala » (tractoare conventionale, hectare aratura normala, strunfuri conventionale, unitati nutritive), sau chiar « exprimarea valorica ». Ca o concluzie »capacitatea de productie » exprima « productia maxima » ce poate fi obtinuta, la obiectivul respectiv, intr-o anumita perioda de timp, de obicei un (1) an, indicatorul »investitiei specifice »terbuind sa tina seama si de numarul anilor de functionare, dupa urmatoarea formula :

I = I / (Q x df)

Exemplu : - valoarea investitie (mil ron) . . . . 120..cazul A si . . . 100 cazul B

- capacitatea de productie( tone) . . . 1000 A si . . . 1000 B

- durata de functionare (ani) . . . . .. 10 A si . . . 8 B

Daca folosim relatia de calcul,  » valoarea investitiei specifice», va fi :

Cazul A- 12.000 mii ron / 1.000 tone = 12 ron/t

Cazul B -10.000 mii ron / 1.000 tone = 10 ron/t, cu precizareaca varianta mai optima este in

cazul B.


Daca se utilizeaza a doua relatie de calcul, care tine seama de durata de functionare, « valoarea investitiei specifice » va fi :

Cazul A- 12.000 mii ron / (1.000 x 10 ani) = 1, 20 ron/t/an

Cazul B- 10.000 mii ron / (1.000 x 8 ani) = 1, 25 ron/t/an, varianta mai avantajoasa fiind A


-Durata de recuperare a investitiei- numit si »termen de recuperare », exprima numarul de ani necesar, ptr recuperarea « capitaluilui investit initaial », sau altfel spus »o investitie va fi cu atit mai atractiva optr un investitor, cu cit veniturile care se vor obtine vor permite recuperarea rapida a capitalului investit »

Pe baza calcularii acestui indicator, nu se vor aproba proiecte de investitii, decit daca durata lor de recuperare este mai mica decit un standard prestabilit (durata normativa de recuperare),

care la ridul sau, este mai mic decit « durata de viata a investitiei, fiind ales proiectul de investitii a carei « durata de recuperare » este mai scurta.

In principiu,  »durata de recuperare » se calculeaza prin, raportarea « investitiei  totale » (I) la « avantajul » (efectul- economic mediu annual), din care se reconstituie capitalul investit (E) dupa formula : T = I / E

In cea ce priveste « valoarea capitalului investit » de la numitorul relatiei, inainte de 1989, era sinonim cu « marimea anuala a beneficiului » ; »venitul net » sau » acumularile banesti »

Actualmente, numitorul relatiei de calcul, paote fi reprezentat de « profitul brut » ; « profitul net » ramas dupa impozitare ; »cash-flow »-ul brut sau net ;

Pentru nivelul « microeconomic » este oportuna utilizarea » fluxului net de trezorerie »

rezultat din exploatare, a investitiei (flux de lichiditati nete) numit si « cash-flow » (CF)-net

Acesta poate fi asimilat, cu « suma profitului net, dupa impozitare si amortismentelor

perioadei, conform formulei :

CF = CA – EF = CA-[CE + i(CA – CE – A)] = (1-i)(CA - CE – A) + A

unde :

CA =reprezinta incasarile anuale(veniturile)

EF =reprezinta platile anuale

CE =cheltuielile anuale de productie(exploatare)

A =amortizarea anuala activelor fixe incluse in proiect

i =rata impozitului pe profit(sub forma de coeficient), care se prezinta su formula

(1-i)(CA – CE – A) = profitul net, dupa impozitarea


In cazul » proiectelor de investitii de rationalizare », sau de « productivitate »obiectivul nu este « cresterea volumului vinzarilor »-a cifrei de afaceri, ci »reducerea costurilor deexploatare »calculul fluxului de lichiditati nete se poate face dupa modelul prezentat mai jos :




Proiecte de inovare sau de expansiune

Proiecte de rationalizare sau de productivitate

1.-Cifra de afaceri

1.-Economia de cheltuieli variabile

2.-Cheltuieli variabile

2.-Economia de cheltuieli fixe

3.-Cheltuieli fixe(altele decit-amortiz, ch.fin)

3.-Excedent brut de exploatare (rd.2-1)

4.-Excedent brut de exploatare (rd.1-(2+3)

4.-Excedent net de exploatare (rd.3x(1-rat impoz)

5.-Excedent net de exploatare(rd.4x(1-rata imp)

5.-Economii fiscale datorate amortizarii

6.-Economii fiscale datorate amortizarii

(amortiz anuala x rata imp)

6.-Cash flow(rd.4 x 5)

7.-Cash flow(rd.5 + 6)



Daca fluxurile financiare pozitive generate de exploatarea obictivului de investitii au aceeasi valoare in fiecare an, atunci « durata de recuperare » s-ar calcula astfel :

Durata de recuperare = Valoarea proiectului / Fluxul annual


Daca insa fluxurile sint inegale, atunci este necesar sa se determine, fluxurile cumulate la

finele fiecarui an, pina se atinge « valoarea investitiei initiale », ca in exemplu alaturat :


Determinarea fluxului de numerar net(mii-ron)

Indicatori

Anii de

executie

Anii de

executie

Anii de

Functio

nare

Anii

De

Functio

nare

TOTAL

A

1

2

1

2

3

4

5

B

1.-Cheltuieli de investitii









2.-Cifra de afaceri









3.-Cheltuieli de exploatare









4.-Amortizare









5.-Profit impozabil









6.-Impozit pe profit









7.- Profit net









8.-Cash flow annual din

exploatare (rd.7+4)









9.-Cash flow din

exploatare cumulat









10.-Cash flow cumulat

-TOTAL-










De fapt, calculul obisnuit al fluxurilor fimnanciare, tine seama si de « cheltuielile de investitii » care se constituie ca « fluxuri negative » (iesiri sau plati). Deci « durata de recuperare » poate fi reperata in functie de momentul in care « fluxurile anuale » dupa ce inregistreaza valori negative, devin egale cu « zero »

Exemplu :

a) Un proiect de investitii ptr realizarea unui mobiectiv in valoare de 1.000 mii ron.

b) Durata de executie a obiectivului este de 2 ani

c) Cheltuiala de investitii se repartizeaza in mod egal pe fiecare an (1.000 : 2 = 500)

d) Durata de functionare este de 5 ani

e) Se aplica metoda liniara de amortizare (cheltuieli cu amortizare-200 mii ron)

f) Impozitul pe profit este de 16%

g) Cifra de afaceri anuala este de 800 mii ron

h) Cheltuielile de exploatare anuale sint de 500 mii ron

i) Fluxul de numerar este cel din tabelul de mai sus.

Din datele prezentate rezulta ca investitia se recupereaza in cel de al 4-lea an, de functionare a obiectivului ptr ca la sfirsitul acestui an, fluxul de numerar din exploatatie cumulat depaseste suma investita, iar fluxul cumulat total (exploatatie + investitii) devine pozitiv.


Durata de recuperare = Valoarea proiectului(1.000 mii ron) = 3, 63 ani

Fluxul annual( 275 mii ron)


Pentru compararea variantelor de investitii, prin prisma duratei de recuperare, exista doua posibilitati si anume:

a)   se calculeaza acest indicator ptr fiecare varianta, optindu-se ptr varianta ce durata de recuperare cea mai redusa ;

b)  se calculeaza durata de recuperare a « investitiei suplimentare » a diferitelor variante comparativ cu o varianta de baza sau de referinta.                                                       

dupa formula : Ts = Ii – Io / Ei-Eo unde : i = varianta curenta ; o = varianta de referinta

Durata de recuperare ne ofera o anumita apreciere asupra riscului caracteristic unui proiect de investitii, in masura in care « fluxurile de lichiditati » se pot estima destul de precis.

Durata de recuperare a investitiilor caracterizeaza insa si « viteza de recuperare » a « capitalului investit » care se calculeaza cf formulei ca un « raport » dintre: fluxul de lichiditati

mediu annual si investitia specifica.Acest raport este de fapt « inversul » duratei de recuperare

ii este cunoscut sub denumirea de « coeficient de eficienta »sau de « randament anual al investitiei » (return on investement-ROI), si se calculeaza dupa formula :


Viteza de recuperare = Durata normala de functionare

Durata de recuperare


g. Cheltuielile echivalente sau recalculate-arata de cite ori, se poate recupera « capitalul

investit », in cadrul duratei normale de functionare » a obiectivului realizat.

Indicatorii prezentati anterior, luau in calcul numai marimea « efortului investitional » fara sa tina cont de nivelul « cheltuielilor de productie »sau de « exploatare ».

Se intimpla insa ca un « efort investitional  important»sa fie avantajos ptr obtinerea de economii importante, la cheltuielile anuale de productie.

De aceea este necesara,  »reunirea »-cheltuielilor de investitii, cu cheltuielile de productie,

Aceasta « reunire »are loc prin calcularea indicatorului »cheltuieli echivalente »

(recalculate), cf formulei :

K = I + C x D in care :

K =cheltuielile recalculate

I =valoarea investitiei

C =cheltuielile anuale de productie

D =durata de functionare normata


Indicatorul astfel calculat, exprima « efortul total »(investitii plus cheltuieli de exploatare in perioada din vederea realizarii productiei). In aceasta varianta el se foloseste ptr compararea diferitelor variante de proiecte de investitii cu aceeasi marime a capacitatilor de productie.

In cazul in care capacitatea de productie difera de la o varianta la alta de investitii, se calculeaza un alt indicator al « cheltuielilor echivalente » dupa formula :

K = I + C x D unde Q-reprezinta capacitatea de productie

Q x D

Indicatorul exprimind sub aceasta formula mai bine, » efortul financiar total (investitii + cheltuieli de productie) necesar ptr obtinerea unei « unitati de capacitate »

h.-Randamentul economic al investitiei-are un grad mai mare de cuprindere decit ceilalti indicatori prezentati, deoarce priveste procesul investitional in intregul lui, incepind de la efectuarea primelor cheltuieli de investitii (cheltuieli de proiectare)si pina la scoaterea din functiune a obiectivului economci ca urmare a uzurii sale fizice si morale.

El asigura comparabilitatea intre profitul net total obtinut in urma realizarii obiectivului

si efortul investitional total. Formula de calcul este :

R = Bt / It unde :

R =reprezinta randamentul economic al investitiei

Bt =profitul net total

It =investitia totala

Profitul net care se foloseste in calculul acestui indicator, nu trebuie confundat cu « profitul net anual » (rezultatul net, care se foloseste in activitatea curente a intreprinderilor

si care se determina ca « diferenta intre profitul brut si impozitul pe profit ».

Este vorba aici despre profitul net obtinut pe intreaga durata de functionare a obiectivului, dupa ce « efortul  investitional a fost compensat de profitul anual » calculindu-se dupa formula :

Bt = B x D – It unde :

D =durata de functionare a obiectivului, sau cu alte cuvinte :

R = Bt / It = B x D – It = B x D - 1

It It

Particularitatile acestui indicator constau in :

- in varianta teoretica, el ia in calcul parte din veniturile unei investitii, din care se asigura reconstiuirea fondurilor avansate, deci tine cont de profit.

-in economia de piata, fondurile constituite prin amortizarea capitalului fix, ramin la dispozitia agentilor economic si concura efectiv la recuperarea capitalului investit.ceea ce atrage dupa sine, includerea amortizarii in baza de calcul a « duratei de recuperare » alatrui de « profitul net »

-avind in vedere ca toti indicatorii de « eficienta a investitiilor » (durata de recuperare,

randamentul economic) trebuie sa foloseasca o baza comuna de date, propunem ca » randamentul economic » sa fie calculat in functie de « fluxul net de trezorerie » (profitul net plus amortizare) si numai in functie de « profitul net »

Drept urmare, formula de calcul mai poate prezenta si o alta forma care sa unifice baza de date ptr « randamentul economic » si ptr « durata de recuperare » prin care « randamentul anual » sa exprime « rentabilitatea investitiei »:

R = E x D – It = E x D –1 = D - 1

It It T

unde : E = fluxul annual de trezorerie ; T = durata de recuperare ;                      

Exemplu :

Folosind, datele din tabelul prezentat anterior, calculul indicatorului prezinta urmatoarele valori :

R = 284 mii ron x 5 ani -1 = 1375 mii ron = 1, 375 –1 = 0, 375

1000 mii ron 1000 mii ron

Acelasi rezultat se obtine daca determinam »randamentul economic »in functie de «durata

de recuperare », astfel :

R = 5 ani -1 = 0, 375

3, 63 ani

De precizat ca in situatia unui « flux annual de trezorerie variabil » ptr determinarea « randamentului economic » (ca si a duratei de recuperare) este necesara cumularea fuxurilor anuale de numerar pe intreaga durata de functionare a investitiei. In acest caz « randamentul economic » se calculeaza astfel :

R = Flux annual cumulat - 1

Investitia totala

Luind in calcul datele prezentate in tabelul de mai jos, indicatorul prezinta urmatoarele valori :

--mii ron--

Indicatori

Anii de

functionare

Anii de

functionare

Anii de

functionare

Anii de

functionare

Anii de

Functionare

A

1

2

3

4

5

1. Flux annual pozitiv

din exploatatie






2. Flux annual din

exploatatie cumulat








3. Fluxul anual –Total-cumulat (investitii + exploatatie)







Randamentul economic al investitiei este de :

R = 1300 mii ron -1 = 1, 30

1000 mii ron


sau sub forma : R = Fluxul total cumulat = 300 mii ron__ = 0, 30

Investitia totala 1000 mii ron


i)- Particularitati ale metodologiei de evaluare a eficientei investitiilor in agricultura si industria alimentara


Principalele caracteristici ale lucrarilor de hidroamelioratii, care influenteaza

asupra modului de apreciere a eficientei investitiilor, sint urmatoarele :

1.-investitiile in hidroamelioratii, au influenta directa asupra productiei

agricole.In cazul acestor genuri de lucrari, lucrarile de « desecare si indiguire »nece

sita investitii, care au ca rezultat introducerea in circuitul agricol, a unor noi terenuri, iar

in cazul lucrarilor de irigatii, fectul imediat al linvestitiilor, este concretizat in cresterea

potentialului productiv al terenurilor deja puse in cultura.

2.-Deoarece in cadrul lucrarilor de hidroamelioratii,  »o parte din teren, este

scoasa din folosinta agricola »fiind ocupat, cu diguri, canale de irigatii si de d

desecare, este necesar ca in calculul eficientei investitiilor sa se tina seama de aceste

pierderi de teren.

3.-Lucrarile de hidroamelioratii, contribuie la inlatuurarea unor pagube,

provocate de calamitatile naturale(seceta, inundatii)

4.-Lucrarile de hidroamelioratii, au o « perioada lunga de folosinta »fapt

care determina o crestere a riscului de uzura morala.In plus, la realizarea acestor

lucrari se folosesc, in general, materiale nerecuperabile, consumul fiind inglobat inte-

gral in valoarea nou creata, prin investitii.

5.-De cele mai multe ori,  « hidroamelioratiile se efectueaza in cadrul unor

complexe de lucrari care urmaresc dirijarea circuitului normal al apei »

De exemplu, lucrarile de indiguiri implica, asocierea cu lucrarile de desecare, ptr

a se inlatura excesul de apa de suprafata sau freatica din incinta digurilor, in incintele

indiguite, desecarile si irigatiile se succed ptr inlaturarea sararturii.In aceste

conditii, este dificil de separat aportul diferitelor categorii de lucrari de hidroame

lioratii, asupra productiei, fiind totodata dificil, de delimitat, efectul acestor lucrari de

influenta celorlalti factori productivi(ingrasaminte, soiuri de plante, mecanizare)


6.-Efectuarea de investitii hidroameliorative, implica de obicei o repprofilare

a unitatilor agricole.De pilda, indiguirile reclama o schimbare a orientarii tehnico-

economice a productiei de la piscicultura la zootehnie, de unde necesitatea cultivarii de

porumb, lucerna, etc.Introducerea irigatiilor conditioneaza schimbarea structurii soluri-

lor, a culturilor, in sensul extinderii speciilor de plante care valorifica cel mai bine apa

de irigatii, in strinsa legatura si cu materialele fito-thnico biologice, utilizate.



-- 12 --


7.-Uneori, lucarile de hidroamelioratii, implica efectuarea de investitii

conexe (bazinele de acumulare), ptr conservarea apei excedentare.Utilitatea acestora

este multipla(evitarea inundarii, irigatii, alimentari cu apa, energie, piscicultura)astfel

incit este greu de delimitat efectul economic al investitiilor de baza, si al celor conexe.

Toate aceste caracteristici specifice, s-au reflectat si in dinamica suprafetelor

amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare, in contextul adopatrii unor politici

manageriale adecvate ptr asigurarea s »sigurantei alimentare nationale »a populatiei


Dinamica acestor lucrari se prezenta in perioada 1944-2004, dupa cum urmeaza :


Dinamica suprafetelor amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare -mii ha- -Tabel nr 3.1

Nr crt

Anul

Indiguiri

Irigatii

Desecari

Combaterea eroziunii solului



















































8.-Structurarea investitiilor in irigatii, in agricultura romaneasca


8.1-Volumul investitiilor in irigatii


Evaluarea volumului investitiilor in irigatii , se dovedeste a fi un demers dificil

incepind chiar de la faza de proiect, intrucit in marea majoritate a cazurilor avem de

aface cu situatii mai mult sau mai putin complexe in care sint prezentate si alte lucrari,

precum :drenajele ;combaterera eroziunii solului ;lucrari cu caracter agropedoamelio-

rativ.etc.La scara macroeconomica, si ptr o perioada mai lunga de timp,  « izolarea cotei

irigatiilor »din investitiile pe ansamblul lucrarilor de imbunatatiri funciare, implica de

asemenea unele aproximari, statistica vremii, relativ generoasa cuu « indicatorii fizici »

(suprafete, productii), se dovedeste mult mai zgircita in furnizarea de indicatori in

expresie valorica.Printre putinele date statistice, in acest domeniu se numara si un

studiu efectuat de catre « Institutul de Economie Agrara »acoperind perioada 1961-

-1985, studiu preluat apoi in lucrarile de specialitate, si din care rezulta ponderea

« investitiilor in diferite sectoare din totalul la nivel de ramura », asa cum rezulta din

tabelul alaturat :



-- 13 --


Investitiile in agricultura si principalele activitati in per.1961-1990 -Tabel nr 8.1

Specificatie

U/M







Investitii in agricult.

Milrd  lei







din care :mecanizare

%







-prod.vegetala, alte

%







-prod.animala

%







-hidroamelioratii

%








Milrd lei









Investitiile in lucrari de imbunatatiri funciare, incep sa detina o pondere mai inse

mnata in structura pe ramura incepind cu cincinalul 1966-1970, cind mai mult de 1/5

din acestea au fost destinate amenajarilor ameliorative.Cea mai mare pondere s-a

inregistrat in urmatoarea perioada-1971-1975, cind peste 36% din investitiile de care

a beneficiat agricultura au fost destinate lucrarilor de imbunatatiri funciare, acestea

continuind sa detina principala pozitie in structura investitiilor pe ramura, cu ponderi

cuprinse intre 30%-in perioada(1976-1980) si 35%, in perioada(1986-1989).

Aceata masiva concentrare de fonduri investitionale era considerata necesara

Intrucit potrivit ultimului program ptr lucrari de imbunatatiri funciare investitionale

lansat in 1983, urmau sa mai fie amenajate nu mai putin de 9, 6 mil ha(3, 1 mil ha-iri-

gatii ;2, 9 mil ha-desecari si 3, 6 mil lei ha-amenajari antierozionale)cu cca 3 mil ha

mai mult decit intreaga suprafata amenajata la acea data.

In ceea ce priveste « irigatiile »acestea au beneficiat, dupa cum era de asteptat

de volumul cel mai mare de resurse financiare, atit datorita «importantei economice 

deosebite acordate acestui gen de lucrari, cit si « investitiei specifice »sensibil mai

ridicate.Atfel, dintr-un « volum de investitii » de 3, 3 miliarde lei, alocat « lucrarilor de

imbunatatiri funciare », pina in 1982 inclusiv, reveneau, potrivit datelor mentionate in

acelasi program national elaborat in anul 1983,  « irigatiilor » le revenea-27 miliarde

lei, (58%), in timp ce ptr lucrarile de desecari-drenaj, au fost alocate-9 miliarde lei(25%)

iar ptr lucrari antierozionale-7 miliarde lei(17%).

Detasarea neta a efortului investitional in amenajari hidroameliorative, compara-

tiv, cu celelalte doua principale categorii de lucrari, rezulta si din structura fondurilor

fixe reprezentind imbunatatiri funciare.Astfel, potrivit datelor fostului « departament al

imbunatatirilor funciare-actuala –regie a imbunatatirilor funciare(RAIF)din fondurile

fixe puse in functiune pina la sfirsitul anului 1990, evaluate la peste 134, 1 miliarde lei,

59, 4%-reveneau irigatiilor ;23, 7%-lucrarilor de imbunatatiri funciare de desecare-

drenaj ;iar-16, 9%-amenajarilor antierozionale.De fapt aceasta detasare a « irigatiilor »

in ceea ce priveste « volumul investitiilor », si respectiv a fondurilor fixe, nu se datorea-

za atit suprafetelor amenajate(cca-3, 1 mil ha-in acazul irigatiilor si desecariulor, si

2, 2 mil ha-in cazul amenajarilor antierozionale)cit « investitiilor specifice », care este

net superioara in cazul amenajarilor ptr irigatii.Astfel, in timp ce ptr proiecte intocmite

-- 14 --


inainte de 1980,  « investitia specifica » varia intre 8.000-10.000 lei/ha, la desecari, si

4.000-7.000 lei/ha, la amenajari antierozionale, 1(un)hectar amenajat ptr irigatii

costind intre 15.000-20.000 lei/ha, chiar la inceputul anilor 1970.

Diferentele se explica, prin structura « investitiei »in care nu predomina

excavatiile si terasamentele, ci materialele si echipamentele de provenienta industriala

din care, unele au o mare complexitate si un grad avansat de prelucrare.Astfel, primcipa

lele dimensiuni ale componentelor amenajarilor ptr irigatii, din Romania, se prezentau

dupa cum urmeaza :


Dimensiunea componentelor amenajarilor ptr irigatii -Tabel nr 8.2

Nr crt

Specificatie

U/M

Dimensiuni


Canale de irigatii-din care :

Km

19.600

a.

canale magistrale si distributie


7.000


Retele de conducte subterane sub presiune

Km

60.000


Statii de pompare-din care :

Buc

25.000

b.

agregate electrice de pompare


21.000


Hidranti

Buc



Diferite constructii hidrotehnice

Buc

13.000


Instalatii de protectia retea

Buc

53.000


TOTAL-km de canale si retele

Km

79.600


TOTAL-buc-statii, etc

Buc



8.2-Structura investitiilor in irigatii – in judetul Constanta


In judetul Constanta, cu cea mai mare suprafata amenajata ptr irigatii-

« investitia specifica », a fost cuprinsa intre-15.400 lei/ha-in Complexul Carasu, dat in

folosinta in anii 1972-1973, si 23.000 lei/ha ptr sistemul Rasova Vederosa, construit 10

ani mai tirziu.Cam in aceeasi perioada indicatorii tehnico-economici proiectati preve-

deau investitii asemanatoare si ptr alte sisiteme hidrotehnice, cum ar fi :

-Sadova-Corabia(Dolj)-20.846 lei/ha ;-Giurgiu-Razmiresti-15.596 lei/ha ;-Sinoe(C-ta)

-15.685 lei/ha ;-Olt-Calmatui-20.480 lei/ha.In cadrul aceluiasi perimetru amenajat,

functie de zona si de tipul de amenajare,  »investitia specifica »putea varia in limite

destul de largi.In cazul complexului Carasu, fata de o « investitie specifica »medie de

15.786 lei/ha-aceasta a variat, in functie de tipuil de amenajare si metoda de udare

intre :20.978 lei/ha la « irigarea prin aspersiune cu conducte ingropate si statii de

punere sub presiune» si 16.138 lei/ha, la irigarea pe brazde cu seturi de cauciuc butyl

ca in tabelul urmator :



-- 15 --


Investitia specifica in Complex Carasu-jud.C-ta, functie de tipul de amenajare si metoda de udare

-lei/ha -Tabel nr 8.3

Specificatie

Irigare prin aspersiune-cu

Statii de punere sub presiune

Irigare prin aspersiune-

Cu agregate termice de pompare

Prin scurgere

la suprafata

Statii de pompare de baza

Si retea magistrala de

distributie(partea comuna)



7.928



7.928



7.928

Investitie proprie tipului

de amenajare


12.150


9.127


7.308

TOTAL-investitie specifica

20.078

17.055

15.236


Investitii specifice cum sint cele mentionate mai sus, au fost posibile in acea

vreme si datorita renuntarii, chiar de la inceput sau pe parcurs, la o serie de componente

ale « retelelor de aductiune apei »cum ar fi :-impermeabilizari de canale ;echipamente

de automatizare si apometrie ;dispecerizare ;nivelari ;si altele.Pe de alta parte, viteza de

lucru, amterialele si echipamentele a caror calitate a fost in continua scadere au impus

interventii repetate si comletari de lucrari chiar din faza de receptionare a obiectivelor

de investitii.Proiecte de amenajari hidrotehnice, cu investitii specifice cuprinse intre

23.000-25.000 lei/ha, au fost executate pina la cea dea doua jumatate a anului 1970,

dieferentele zonale nefiind considerate semnificative.Mai degraba, tipul constructiv

precum si optiunea [tr o metoda sau alta de udare, au influentat in aceasta perioada

investitia specifica.Complexul Carasu din judetul Constanta, ofera un astfel de

exemplu, prezentat in tabelul nr 4.3.Cel mai costisitor tip de amenajarea, in ceea ce

priveste « investitia specifica »a fost cel cu « retea de statii de punere sub presiune si

irigare prin aspersiune ».Pentru inceput cu acest gen de amenajare, au fost echipate

cu prioritate terenuri apartinind intreprinderilor agricole de stat. « Irigarea prin

scurgere la suprafata »reclamind cel mai mic efort investitional, conceputa initial ptr

cca-1/3, di suprafafta, s-a realizat doar partial, tinind cont de faptul ca nivelarea terenului

a fost una din problemele ramase nerezolvate.Solutia cu utilizarea agregatelor termice

mobile, si semimobile, larg raspindita la inceputul anilor 1970, considerata convenabila,

si din p.v al investitiei, s-a dovedit greoaaie in exploatare, mai ales dupa declansarea

crizei petrolului si a dificultatilor legate de asigurarea pieselor de schimb si subansam

blelor si a motopompistilor. Acest tip de amenajare, mai avea dezavantajul, ca in

structura investitiei, cota apartinind unitatilor agricole, era considerabil mai mare,

datorita costului agregatelor termice de pompare suportate de beneficiar, care inlocu

iau statiile de punere sub presiune, construite din fondurile centralizate ale statului.

De altfel, suprafetele echipate cu acest tip de amenajare, au fost primele supuse unor

lucrari de modernizare prn inlocuirea agregatelor termice cu statii de punere sub

-- 16 --


presiune si retea de conducte ingropate sub presiune.

In cea de a doua etepa-marcata de inceputul anilor « deceniului opt », si in

continuare, investitiile la initatea de suprafata s-au dublat, numeroase proiecte depasind

45.000-50.000 lei/ha.Aceasta crestere, a efortului investitional in amenajari ptr irigatii,

isi are explicatia, atiti in « evolutia preturilor la materiale, materii prime, a tarifelor si

salariilor », cit si in « complexitatea sporita a lucrarilor ».Inh anul 1980, suprafata

amenajata depasea 2, 3 mil ha, fiind amenajate in ordine :-terenuri cu dificultati din

ce in ce mai mari din p.v constructiv.A fost deci necesar sa fie atacate zone mai putin

pretabile la amenajari datorita reliefului, distantei fata de sursa de apa, sau inaltimii de

pomapare.Noile proeicte hidroameliorativee, vizauatit perimentre noi sit si extinderea

celor existente, dar cu costuri mult mia mari.Situatia , din acest p.v in judetul C-ta,

este ilustrata in exemplul care urmeaza  :



Investitia specifica in 3 sisteme hidroameliorative din jud.C-ta, functie de perioada de proiectare

-Tabel nr 8.4

Sistemul hidroameliorativ

Proiect-1973

Suprafata-ha-

Proiect-1973

Val.investiti-lei/ha

Proiect-1984

Suprafata-ha-

Proiect-1984

Val. Investitie-lei/ha

SINOE







TOPALU





HIRSOVA





In acelasi mod, caracteristicile naturale ale zonei.si-au pus si ele amprenta asupra

nivelului investitiei ptr proiectele executate in perioade apropiate de timp.

De exemplu, sistemul hidrotehnic-Gradiste-Faurei(Braila)a fost proiectat cu o

Investitie soecifica de cca-23.000 lei/ha ;in timp ce perimentrul Ipotesti-I(Olt) cu peste

32.000 lei/ha, ambeele proiecte fiind executate in perioada 1985-1988.

Cota cu care statul participa la astfel de investitii, este si ea diferita de la o tara la

Alta.Astfel in tari din fosta URSS, in tari cu economie planificata di estul Europei, in

Africa de Sud, Sudan, Tanzania, Vietnam.Indonezia, Arabia Saudita, etc, investitiile

In proiecte de irigatii, au fost sau sint sustinute de stat –100%.In alte cazuri, estul

sustine doar partial, astfel de investitii, ca de exemplu :Canada-50% ;Japonia-40-

80%Coreea de Sud-70% ;India-80% ;Spania-50%Tunisia-30-60%.


8.3-Structura investitiilor in hidroamelioratii


Ca o trasatura distincta a procesului de analiza a investitiilor in hidroamelioratii

dificultatile constructive sporite si cresterea costurilor au contribuit la marirea

efortului investitional.Intre timp vechile amenajari, fie ca aveau trestante in ceea ce

priveste executia unor elemente constructive, fie ca afisau deja un anumit stadiu de

degradare care recalmau investitii noi.Acest fenomen, curind generalizat(de fapt

-- 17 --


potrivit indicatorilor economici proiectati aceste sisteme ar fi trebuitt sa fie amorrtizate

in 10-12 ani)a impus ptr majoritatea proiectelor includerea unor cote de investitii ptr

asa zisele »modernizari irigatii », care in unele cazuri puteau echivala cu valoarea

investitei specifice initiale.In acelasi timp, complexitatea noilor proiecte a rescut

impunind pe linga amenajarea propiruzisa ptr irigatii, o serie de alte lucrari

hidroameliorative, unele din ele ca lucrari noi, altele ca lucrari de modernizare.Lista

componentelor de investitie, a noilor proiecte contine in mod curent, pe linga amenaja-

rea hidrotehnica, lucrari de desecare-drenaj ;combaterea eroziunii solului ;regularizari

de vai si versanti ;lucrari speciale de priza si aductiune a apei ;nivelari de baza ;

tratamente pedoameliorative(corectia pH-ului solului)in premiera sau reluare.

Astfel,  « investitia specifica » nu mai reprezinta doar « irigatiile »ci un intreg

complex de lucrari agropedoameliorative menite sa puna in valoare, resursa funciara

de pe un anumit perimetru amenajat.Mai mult decit atit, unele din aceste componente

vizeaza obiective de protectia mediului, amenajarea teritoriului, cu functii socio-econo

mice si edilitare, apararea contra inundatiilor, alimentari cu apa.

Structura « investitiei specifice »in noile proiecte »reflecta aceasta complexitate

crescinda a lucrarilor, asa cum rezulta spre exemplu din datele prezentate mai jos :


Structura investitiei specifice in proiecte hidroameliorative din sudul tarii -Tabel nr 8.5

Specificatie

U/M

Borcea de Sus

Frunzaru

Valori medii din diferite zone

Suprafata neta amenajata

Ha




Investitia specifica-din care :

Lei/ha




-irigatii noi





-modernizari irigatii





-amenajari orezarii





-desecari-drenaje





-ameliorari sararturi





-combaterea eroziunii solului





-regularizari vai, versanti






De la un caz la altul, ponderea amenajarilor hidrotehnice propriu zise, variaza in

limitele relativ largi, nu numai de caracteristicile zonei, dar si dupa cum investitia este

noua, in extindere sau are o anumita vechime.Tinind seama de evolutia preturilor la o

diferenta de 10-12 ani, investitia specifica necesara ptr modernizari a ajuns in multe

cazuri sa o egaleze pe cea initiala.Acest fenomen, a fost desogur favorizat si de cazuri

le din ce in ce mai frecvente cind insasi investitia initiala se completa partial prin

alocari ulterioare destinate modernizarii sau finalizarii proiectului initial.Un aspect

deloc neglijabil in structura investitiei, il constituie « ponderea diferitelor segmente ale

sistemelor hidrotehnice », unele din ele depinzind mai mult de amplasarea in teritoriu

(priza de apa, reteaua de transport)dar si de metoda si tipul echipamentului de udare.


-- 18 --


Ponderea aductiunii si a echipamentului de udare in investitia totala -Tabel nr 8.6

Sistemul hidrotehnic

%-in valoarea investitiei

Aductiune

%-in valoarea investitiei

Echipamentul de udare

Borcea de Sus(jud.Calarasi)



Borcea de Jos(jud.Ialomita)



Carasu(jud.Constanta)



Ipotesti(jud.Olt)



Gradistea-Faurei(jud.Braila)




In cazul aductiunii(priza de apasi reteaua magistrala de transport)ponderea investitei

variaza intre limite foarte largi-de la cca 5%, la mai mult de 50%, ea fiind determinata

de o serie de factori impusi, cum ar fi-distante de transport, inaltimi de pompare, sau ca

rezultat al unor solutii constructive adoptate, tipul retelei de transport.In schimb,

ponderea investitiei incorporata in echipamentul de udare este mai degraba o

consecinta a conceptiei care a stat la baza proiectarii privind metoda de udare si

caracteristicile echipamentului de adminsitrare a apei.


8.4-Ponderea irigatiilor in structura fondurilor fixe si contributia

acestora la echiparea energetica a agriculturii


Investirea masiva in lucrari hidroameliorative de-a lungul unei perioade ce depa-

seste trei decenii, a avut drept consecinta cresterea semnificativa a capitalizarii

sectorului vegetal, cu deosebire in zonele de concentrare maxima a amenajarilor.

Cazul judetului Constanta, cu o pondere a terenului amenajat ptr irigatii, de peste

80% din arabil, este tipic din acest p.v, asa cum este prezentat in tabelul urmator :


Evolutia ponderii irigatiilor in structura fondurilor fixe-jud.C-ta-perioada 1970-1985 -Tabel nr 8.7

Nr crt

Specificatie

U/M





Fonduri fixe ale IAS+CAP+SMA, exclusiv amenajari in irigatii

Mii lei





Fonduri fixe in amenajari ptr irigatii(IAS+CAP+IEELIF)

Mii lei





TOTAL-IAS+CAP+SMA+IEELIF

Mii lei





Ponderea fondurilor fixe in irigatii






Echiparea energetica asectorului vegetal in cimp-din care :

Mii CP




a.

Tractoare





b.

Masini autopropulsate





c.

Pompe si electropompe ptr irigatii






Ponderea irigatiilor in ecgiparea energetica a sectorului vegetal






Daca inainte de 1970, ponderea amenajarilor ptr irigatii in echiparea tehnica si

energetica a agriculturii judetului era nesemnificativa, odata cu punereaa in opera a

marilor sisteme hidrotehnice situatia se schimba radical.Astfel, in perioada 1970

-1985, fondurile fixe ale principalelor categorii de munitati agricole, au crescut de la

3.556 mil lei, la 11.805 mil lei(de 3, 3 ori).In aceeasi perioada valoarea fondurilor fixe

implicate in maenajari ptr irigatii a ajuns de la 1.529 mil lei, la 7.480 mil lei, cresterea

-- 19 --


fiind de aproape 5 ori, astfel ca ponderea acestora din urma, a crescut pe ansamblu de la

30, 0%, in 1970, la 44, 5%, in 1980, si reducindu-se apoi la 38, 8%, datorita incetinirii ritmu

lui amenajarilor.

Indiferent de sursele de finantare statul a fost principalul investitor in lucrarile

de imbunartatiri funciare, si in consecinta si proprietarul mijloacelor fixe respective.

Intr-o amenajare ptr irigatii, structura prorpietatii, de stat si privata, deriva din

modul de organmizare si exploatare a investitiilor respective.Astfel punctele de priza

a apeoi, statiile de pompare si repompare, aductiunea si cea mai mare parte a retelei de

transport si distributie, inclusiv statiile de punere sub presiune, sint «proprietate de stat,  

exploatate de catre acesta prin unitaaatile sale specializate existente in fiecare judet.

O parte mai putin importanta din investitie, reprezentata prin ultimele ramificatii

ale retelei de distributie, precum si echipamentul mobil de udare, a fost sustinuta investi

tional, de catre unitatile agricole de stat sau cooperatist, fiind cuprinsa intre30-40% din

investitia specifica., in functie de tipul de amenajare si metoda si structura echipamentu

lui de udare.La inceput amenajarea masiva ptr irigarea prin aspersiune, cu ajutorul

agregatelor termice de pompare crestea simtitor partea de investitie ce revenea

unitatilor agricole.Introducerea unor echipamente de udare cu un grad mai avansat

de mecanizare sau automatizare, avea de asemenea darul sa creasca partea produca

torilor agricoli in structura investitie si in consecinta a proprietatii.Mentionez totodata

ca legat de cota statului ca proprietar al fondurilor fixe reprezintind imbunatatirile

funciare, aceasta cota, depinde si de structura de proprietate a terenurilor pe care sint

amplasate, lucrari de imbunatatiri funciare, respectiv irigatii.astfelcca 1/3, din amenajari

cuprind terenuri proprietate de stat, unde intreaga investitie si respectiv dreptul de

proprietate revin statului.Dupa unele calcule, aproximativ 75-80% din valoarea de

inventar a amenajarilor ptr irigatii, reprezinta proprietate de stat si numai 20-25% sint

proprietate privata.Tinind cint si de gradul de distrugere, degradare si in general de

« perisabilitatea »mult mai accentuata a echipamentului de udare si ca aceste fenomene

s-au manifestat intr-o masura mai mare in sectorul provat al agriculturii, se poate

afirma ca ponderea acestiu sector in structura actuala a fondurilor fixe a amenajarilor

ptr irigatii este de 10-200% dar nu mai mult.din total.evenimentele din 1989, au

surprins sectorul de imbunatatiri funciare in plina desfasurare, santierele in lucru

cuprinzind sute de mii de hectarecca 4 milioane ha)amenajate ptr irigatii.

Acum dupa citiva ani, chiar daca o parte din componentele acestei avutiti s-au degradat

Ori s-au risipit, ea ramine o importanta capacitate de productie a carei punere in valoare

Prin retehnologizare si modernizare, se justifica din p.v economic.

Amenajarile de imbunatatiri funciare, asa cum sint definite in Legea nr 138/2004,

aflate in administrarea « Societatii Nationale de Imbunatatiri Funciare »SA, se compun

din :a)-lucrari din amenajarile de irigatii-formate din prize de apa, statii de pompare

-- 20 --


de baza, inclusiv cele reversibile, statii de repompare, canale si conducte de aductiune si

distributie, a apei de irigatii, pina la statiile de pompare de pinere sub presiune ;

b)-lucrarile din amenajarile de irigatii si din orezearii-formate din statii de

pompare de punere sub presiune, retele interioare de irigatii formate din conducte si

canale, echipamentul mobil de udare ;

c)-lucrarile din amenajarile de desecare cu pompare si gravitationale, formate din

canale colectoare principale cu statiile de pompare aferente, canale de desecare de

ordin inferior, drenuri si colectoare de drenaj ;

d)-Lucrarile din amenajarile ptr combaterea eroziunii solului

e)-baraje si diguri de aparare impotriva inundatiilor de la Dunare si pe riurile

interioare

f)-cladiri de productie si administrative

Principalele lucrari de constructii din amenajarile de imbunatatiri funciare, ptr

Irigatii, proprietatea si din administrarea « SNIF »SA, se prezinta la data de 04.06.2004

dupa cum urmeaza :

@-irigatii :-canale de irigatii-11.135 km ;-conducte ingropate-39.738 km ;-statii

de pompare-3.835 buc ;-constructii de exploatare-1.256 buc ;

@-desecari :-canale de desecare-56.788 km ;-poduri si podete-33.378  ;

-statii de pompare-733 buc ;-constructii de exploatare-547 buc

@-Drenaje :-drenuri colectoare si absorbante-39.411 km

@-Combaterea eroziunii solului :-canale-57.529 km;-caderi, vaduri pereate,

baraje praguri-42.703 buc ;-podete-29.283 buc ;-amenajari ravene-6.385 km ;-drumuri

de exploatare-27.435 km ;-constructii de exploatare-130 buc ;

@-constructii cu rol de aparare impotriva inundatiilor :-diguri la Dunare-1.135

km ;-diguri la rirurile interioare-1.155 km ;-baraje de atenuare a viiturilor-103 buc ;

Amenajarile ptr irigatii in Romania, prezentau urmatoarele niveluri la data de

 :-suprafata amenajtat total-3.077.069 ha, din care :

-prin aspersinue -2.761.803 ha ;

-prin brazde - 263.026 ha

-prin inundare - 52.240 ha


8.7-Structura suprafetelor agricole, care necesita investitii in perioadele

urmatoare, ale mileniului trei, se prezinta dupa cum urmeaza :


@-Suprafete agricole care necesita lucrari de ameliorare, petru :

a)-corectarea regimului hidraulic-Total . . . . ..15.000 mii ha

din care :-irigatii . . . . . . . . . . . . . . 7.500 mii ha

-desecari-drenaje . . . . . . . . . . 6.700 mii ha

-- 21 --


-aparare inundatii . . . . . . . . . 2.100 mii ha

b)-Prevenirea si combaterea eroziunii solului prin lucrari de coretarea

insusirilor solului . . . . . . . . . . . . . . . 6.400 mii ha

din care :-reducerea aciditatii . . . . . . . . 2.200 mii ha

-afinare . . . . . . . . . . . . .. 3.200 mii ha

-cresterea continutului in humus . . .. 10.000 mii ha

-spalarea sarurilor . . . . . . . . . 500 mii ha

Ca o evolutie viitoare a investitiilor prin prisma « politicii de investitii » si in

interdependenta cu politica agricola din perspectiva aderarii Rominiei la U.Europeana

se preconizaeaza ca evolutia suprafetelor amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare

sa fie in perspectiva 2011-2025, urmatoare :


Evolutia supraf.amenajate cu lucr.de imb.func.si perspectiva 2011-2025 -mii ha- Tabel nr 8.8

Nr crt

Specificatie






Irigatii



()

4.004, 8 ()


Desecare-Drenaj






Combaterea eroziunii soluluui






Apararea impotriva inundatiilor






Suprafetele irigate vor creste pina in anul 2005, prin realizarea lucrarilor hidro

tehnice in spatiul Siret-Baragan, si prin finalizarea lucrarilor incepute in perioada anilor

1980, in judetele Olt si Teleorman.

Amenajarile de irigatii pregatite sa functioneze prin efectuarea lucrarilor de

intretinere si reparatii, in anul 2004, prezentau urmatoarea structura si evolutie :

-ha- -Tabel nr 8.10

Nr crt

Specificatie






Amenajari de irigatii-Total-din care :






Program de punere in functiune






Suprafata pregatita ptr irigatii






Suprafata pe care s-au aplicat udari






In ceea ce priveste, structura acestui gen de lucrari in Judetul Constanta, aceasta se

prezenta sub urmatoarea forma :

@-amenajari de irigatii . . . . . . . 422.591 ha, din care :



-cu udare prin aspersiune . . . . . . 313.843 ha

-cu udare prin brazde . . . . . . . 105.794 ha

-cu udare prin inundare(orezarii) . . . 2.954 ha

@-amenajari de desecare . . . . . . 15.130 ha.din care :

-cu pompare . . . . . . . . . . . 15.130 ha

-gravitationale . . . . . . . . . . –

@-Drenaje . . . . . . . . . . . . . . . . . . 605 ha

-- 22 --


@-Amenajari ptr combaterea eroziunii solului . . . ..34.739 ha

@-Lucrari de aparare impotriva inundatiilor . . . . .56.506 ha, din care :

-diguiri la Dunare si riuri interioare . . . . . . . 10.556 ha

-baraje de atenuare a viiturilor . . . . . . . . . 45.950 ha

In ceea ce priveste structura culturilor irigate pe suprafetele proprietatea SNIF,

aceasta se prezenta la data de 29.06.2004, cu un Total de 132.539 ha, astfel :

@-griu . . . . . . . . . . . . ..65.632 ha

@-orz . . . . . . . . . . . . . 8.862 ha

@-porumb boabe . . . . . . . . . 7.596 ha

@-floarea soarelui . . . . . . . . 3.525 ha

@-soia . . . . . . . . . . . . .. 7.752 ha

@-sfecla de zahar . . . . . . . . . 409 ha

@-orez . . . . . . . . . . . . .. 1.055 ha

@-legume-cartofi . . . . . . . . 17.363 ha

@-culturi furajere . . . . . . . .. 5.425 ha

@-vii si livezi . . . . . . . . . 2.328 ha

@-alte culturi . . . . . . . . . 12.592 ha



8.8.-Prezentarea metodelor si tehnicilor de analiza a investitiilor in iriga

tii, comparativ cu metodele si tehnicile din celelalte sectoare ale eco-

nomiei nationale


Proiectele de amenajari hidroameliorative, executate in Romania, fac parte din

categoria acelor investitii, a caroro eficienta se evalueaza in primul rind pe criterii

economice.Apa de irigat, este un important factor de productie, dar costisitor in acelasi

timp, iar pe de alta parte folosirea nerationala a acesteia poate conduce la aparitia unor

grave feneomene de degradare a solului.Chiar daca insuficienta precipitatiilor si sece

tele frecvente din unele zone cu cele mai fertile soluri impun irigarea ca mijloc de

sporire a recoltelor si a stabilitatii acestora in timp,  « decizia de investire » in

amenajari hidrotehnice, a fost fundamentata intotdeauna pe criterii strict economice

la nivel de proiect.Aceasta desi aspectele sociale si de impact favorabil asupra economi

ei altor ramuri ecocnomice din amonte si aval de agricultura, nu pot fi neglijate.

Metodologic, in termeni de specialitate, eficienta economica este o categorie

complexa, care exprima in mod sintetic rezulrtatele obtinute in activitatea economica si

sociala, intelegind prin aceasta raportul intre « efect » si « efort », prezenta sub formula


Eec = V / C unde, V=volumul anual al productiei obtinute ;

-- 23 --


iar-C=volumul anual al cheltuielilor efectuate


In ceea ce priveste « eficienta economica a investitiilor » aceasta exprima raportul

intre rezultatele materiale valorice, obtinute si « eforturile »depuse ptr realizarea obiecti

velor respective.Determinarea acestui raport se face prin stabilirea « rezultatelor » ce se

obtin pe o unitate de investitie, cu luarea in considerare a factorului timp si a oportunitatii

investitiei.In agricultura, conceptul de « eficienta economica a investitiilor » are un

inteles mai larg, cuprinzind gradul de satisfacere a cerintelor de produse, intr-un anumit

sortiment impus de nevoile populatiei si economiei, sporirea productivitatii muncii

sociale, a profitului net, atit pe unitatea de suprafata, cit si pe unitatea de cheltuieli.

De asemenea « eficienta economica a investitiilor »nu poate fi exprimata numai

ca un simplu raport intre efectele obtinute intr-o perioada data si eforturile valorice,

aceasta datorita faptului ca unele efecte economice si sociale, se produc ulterior, sint

greu de comensurat economic sau chiar nu exista inca un sistem adecvat de evaluare.

In cazul lucrarilor de imbunatatiri funciare, insa porblema este si mai complexa,

din mai multe p.v determinate de caracteristici specifice acestui gen de activitate,

cum ar fi :-caracterul social si politic al investitiilor-tinind seama de contributia

acestora la securitatea alimentara a populatiei, ca si la mentinerea independentei econo

mice in acest domeniu, elemente greu cuantificabile valoric ;

-impactul asupra eficientei economice a altor activitati economice din

amonte si aval sau colaterale agriculturii ;

-aspecte privind consrvarea si mentinerea echilibrului ecologic,

amenajarea bazinelor hidrografice, combaterea eroziunii solului.etc ;

in ceea ce priveste influenta « investitiilor » in lucrari de imbunatatiri funciare

asupra « eficientei economice « a altor sectoare de activitate, poate fi facuta mentiunea

ca orice influenta a lucrarilor de imbunatatiri funciare asupra volumului activitatii altor

ramuri ale economiei, precum crearea de noi activitati care la rindul lor produc un

efect economic pozitiv, pot fi considerate ca o contributie a « investitiilor »in lucrari

de imbunatatiri funciare, la eficiebta econimica a acestor ramuri, in primul rind, prin

efectul de masa al beneficiului realizat.Astfel desfasurarea lucrarilor de imbunatatiri

funciare pe suprafete de 7-8 mil ha, a necesitat o dezvoltare puternica a industriei

materialelor de constructii, de utilaje terasiere de pompe, de elemnte de automatizare

Dezvoltarea productiei agricole, in perimetrele amenajate a necesitat investitii

Conexe si colaterale in industria de tractoare si masini agricole, ingrasaminte chimce

Si alte diverse « imputuri »specifice, tehnologiilor agricole.Productia agricola si

vegetala suplimentara obtinuta pe terenurile amenajate, la rindul ei, contribuie la

largirea productiei animaliere.In sfirsit toate activitatile enumerate mai sus, inclusiv

cele desfasurate ptr punerea in opera a investitiilor in lucrari de imbunatatiri funciare

-- 25 --


si in exploatarea acestora, precum activitatea de proiectare si inginerie tehnologica, sint

creatoare de locuri de munca, element a carui pondere in evaluarea eficientei sociale a

investitiilor in amenajari hidroameliorative nu este deloc neglijabila.

Metodologia de evaluare a « eficientei economice a irigatiilor » consta in a an

aliza « eficienta investitiilor » si « eficienta productiei agricole in regim irigat »

Cele doua crtierii nu pot fi separate insa, intr-ucit « eficienta economica a investi-

tiilor este data « tocmai de eficienta productiei agricole  obtinute in perimetrele

amenajate ptr irigat».De fapt indicatorii de fundamentare economica a proiectelor de

investitii in irigatii, sint concludenti din acest p.v.

De asemenea cele doua faze, de proiect si de exploatare, a investitiei, nu sint

metode diferite de evaluare a eficientei economice, doar ca analiza « eficientei produc-

tiei agricole, in perimetrele date in folosinta »verifica, dupa aceeasi metoda, indicatorii

tehnico-economici de proiectare.Nu este mai putin adevarat ca analiza, avind ca scop

« evaluarea eficientei economice »la nivel de proiect, pot fi facute atit ptr verificarea

fundamentarii indicatorilor economici, cit mai laes ptr compararea diferitelor variante

de proiect.Astfel de metode au fost mai putin folosite insa, in proiectarea sistemelor

hidrotehnice din Romania.Monopolul de stat in acest domeniu, a facut inutila

organizarea de concursuri sau licitatii ptr teme de proiectare, in majoritatea cazurilor

existind doar variante unice si este de presupus ca acestea nu au reprezentat de fiecare

data solutia optima.De altfel in opinia specialistilor straini, si nu numai,  « irigatiile »

au reprezentat ptr regimul totalitar, una din acele « investitii de prestigiu » intilnite si

alte tari cu economie planificata sau in curs de dezvoltare.Acestea urmau sa demonstre

ze, in primul rindcapacitatea conducerii politice de a mobiliza un volum urias de resur-

rse, in realizarea unui obiectiv, considerat strategic, lasind pe plan secundar preocuparea

ptr reproducerea in faza de exploatare a parametrilor tehnico-economici proiectati.

Numai asa se explica faptul ca in 1983, dupa mai bine de 10 ani, de practicare a

agriculturii in asa-zis « regim irigat »pe o suprafata de peste 1, 6 mil ha-perioada in

care in nici un an, in cazul ; nici unui proiect heidroameliorativ, nu s-au realizat

parametrii proiectat-a fost lansat cel mai ambitios program de dezvoltare a irigatiilor.

Opiniile exprimate in literatura de specialitate, converg, in cea mai mare parte,

catre « folosirea mai multor indicatori »in vederea caracterizarii riguroase a eficien

tei economice a investitiilor.Acesti indicatori, alcatuiesc un « sistem de indica-

tori valorici »(volumul investitiilor, investitia specifica, durata de recuperare a inves

titiilor, etc), cit si un « sistem de indicatori naturali »(capacitatea de productie in ex-

presie fizica, consumurile spsecifice de materii si materiale, durata de executie a

investitiilor, etc).In ultimul timp se constata ca tot mai multi autori, restring acest sistem

de indicatori la indicatori ce caracterizeaza doar « rentabilitatea proiectelor de

investitii ».

-- 26 --


Pornind de la particularitaile prezentate mai sus, eficienta lucrarilor de

hidroamelioratii, se stabileste in doua(2) faze esentiale, su anume :

a)-faza de proiectare, cind se urmareste determinarea oportunitatii economice a

realizarii iunvestitiilor si aleggerea variantei optime de investitii,

b)-faza de exploatare, cind obiectivul principal, este stabilirea eficientei utili-

zarii capitalului fix, realizat prin investitii.In ultima instanta acest obiectiv, se rduce la

determinarea eficientei economice a productiei obtinute prin exploatarea capitalului

fix realizat.Indicatorii utilizati, ptr analiza eficientei economice a investitiilor, se pot

grupa, in a)-« indicatori de eficienta a productiei » si

b)- « indicatori de eficienta a cheltuielilor de investitii »

Astfel, in cadrul indicatorilor din grupa (a), de eficienta a productiei, regasim :

@-Productia medie la hectar.Deoarece de lucrarile de hidroamelioratii, bene

ficiaza, in mod obisnuit, mai multe culturi, este necesar ca nivelul productiei medii, sa se

exprime valoric.Indicatorul trebuie determinat atit ptr situatia anterioara, cit si ptr

situatia de dupa efectuarea lucrarilor de hidroamelioratii, astfel incit sa existe posibi

litatea comparatiei.

@-Sporul productiei la hectar-exprima cresterea productiei realizata de pe

urma investitiei, in raport cu productia obtinuta inainte de efectuarea lucrarilor.Datori-

ta faptului ca suprafata efectiv cultivata in conditii de irigare sau alte lucrari de acest

gen, este mai mica decit suprafata cultivata inainte de amenajarea sistemului, ca urmare

a constructiilor si amenajarilor hidrotehnice, instalatiilor, etc, ptr a se determina sporul

__________________

efectiv de productie la hectar, se utilizeaza formula : Aq = Q1 / S1 – Qo / So, unde

Aq-reprezinta sporul de productiei medii la hectar ;Qo si Q1-productia totala,

exprimata fizic sau valoric, obtinuta de pe intreaga suprafata inainte si respectiv,

dupa amenajare ;So si S1-suprafata cultivata inainte si dupa amenajare.In acest

context, productia obtinuta, inainte de amenajarea lucrarilor de hidroamelioratii(Q0)

reprezinta media pe mai multi ani a productiei realizate, iar productia de dupa amenaja-

re(Q1)este estimata prin calcule previzionale.

-Costul pe unitatea de produs-este un indicator care se calculeaza pe unitatea

fizica de produs principal.Daca lucrarile de hidroamelioratii, deservesc teritorii mari, cu

o diversitate de culturi, costul se calculeaza la 1 leu/valoare a productiei, incluzind

astfel toate culturile din sistemul hidroameliorativ dat.Pornind de la acest indicator, se

pot calcula alti 2 indicatori colaterali, si anume :

-economia de cheltuieli la 1 leu productie(Ec),

cu formula- Ec = Cho/Qo – Ch1/Q1


-sporul de productie la 1 leu cheltuieli(Aq),

-- 27 --


cu formula-Aq = Q1/Ch1 – Qo/Cho


In toate aceste formule.Cho si Ch1-reprezinta cheltuielile de productie totale,

inainte si dupa amenajare.

-Sporul de profit pe unitatea de suprafata(Ap),

________________

cu formula-Ap = B1/S1 – Bo/So-unde,

Bo si B1-reprezinta profitul total(excedentul brut de exploatatie), inainte si dupa

amenajare, cu precizarea ca daca inainte de executarea lucrarilor respective se inre

gistreaza pierderi, datoorita calamitatilor naturale, acestea se vor adauga la « sporul

de profit «  pe unitatea de suprafata ptr a exprima mai bine efectul lucrarilor

hidroameliorative.

De asemnenea, in cadrul procesului de analiza a eficientei investitiilor, se mai

calculeaza si anumiti « indicatori suplimentari », ce intervin on caracterizarea eficientei

investitiilor in lucrari de hidroamelioratii, si care difera de la o categorie la alta de

lucrari.De exemplu, la « amenajarile ptr irigatii », se folosesc, indicatori ca :

-randamentul sistemului de irigatii;

-eficienta administrarii apei ptr irigatii pe suprafata cultivata ;

-gradul de uniformitate al distributiei apei pe suprafata irigata ;

-consumul de materii specifice, etc 

Analiza indicatorilor eficientei investitiilor in irigatii, trebuie facuta avind in

vedere interdependenta investitiilor, cu factorul timp.In scopul unei corecte analize a

eficientei economice a investitiilor, apare necesara luarea in considerare a « duratelor

de timp in care se efectueaza sau functioneaza investitiile ».Daca acest factor nu ar

avea importanta, ptr evitarea complicatiilor, s-ar face abstractie de el.Dar ca si in cadrul

celorlalte domenii economice, un alegerea corecta a functionarii proceselor economice

in alegerea corecta a functionarii proceselor economice generate de efectuarea

investitiilor, precum si determinarea modalitatilor in care acestea pot fi mai eficiente,

timpul este un criteriu esential.Treceerea fondurilor din « forma bani »in forma 

« capitalurilor »si apoi iar in forma « bani », este rezultatul unui proces complex, care se

desfasoara pe durate de timp ce trebuie luate in consideratie.Intr-o prima etapa, sursa

investitiilor o reprezinta veniturile.Fie ca acestea sint publice sau private, fie ca sint ale

persoanelor fizice sau juridice, in majoritatea cazurilor, este nevoie de o perioada mai

lunga sau mai scurta de timp ptr formarea unor resurse ce vor putea fi utilizate ptr

finantarea investitiilor.Acest proces poarta denumirea de « ecnomisire »si prin natura

sa are o desfasurare in timp.Apoi utilizarea acestor « economii », ptr a fi concretizate in

investitii, nu se poate efectua intotodeauna, intr-un singur moment, ci totul se desfasoara

esalonat, dupa grafice bine stabilite, in etapa pregatirii proiectelor de investitii.

-- 28 --


8.9-Eficienta economica a irigatiilor la nivel de proiect


In domeniul irigatiilor, doua imperative de factura strict politica, au impus

proiectantilor acceptarea unor parametri tehnico –economici de exploatare deosebit de

« optimisti »si anume-« amenajarea unor suprafete cit mai mari, intr-un timp cit

mai scurt » si « mentinerea investitiei specifice la un nivel cit mai scazut »

Productii medii foarte ridicate asociate cu o subevaluare a cheltuielilor-tinute

In limita unor normative de o extrema « zgircenie »-asigurau pragul de eficienta

Economica capabil sa sustina cele doua obiective amintite mai sus.In timp ce

« mentinerea nivelului de rentabilitate »necesar promovarii proiectelor s-a facut in

special prin planificarea unor productii medii, din ce in ce mai mari in perioada de

exploatare a sistemelor hidrotehnice.Legat de acest aspect, evolutia indicatorilor de

eficienta economica la nivel de proiect al lucrarilor hidroameliorative, in periodad de

dezvoltare maxima a amenajarilor ptr irigatii, au evoluat, dupa cum urmeaza :


Evolutia parametrilor de eficienta economicaproiectati ptr lucrari de irigatii -Tabel nr 8.9

Nr

Crt

Specificatie

U/M

Perioada de proiectare

-inainte de 1981-

Perioada de proiectare

-dupa 1981(1981-1989)


-<1981-%-


Valoarea prod.inainte de amenaj

Lei/ha

3.714

7.605

204, 7


Val prod, dupa amenajare

Lei/ha

9.077

17.724

193, 1


Spor de productie valoric

Lei/ha

5.465

10.119

185, 2


Cheltuieli inainte de amenajare

Lei/ha

2.344

5.643

240, 7


Cheltuieli dupa amenajare

Lei/ha

5.600

11.527

209, 6


Cheltuieli suplimentare

Lei/ha

3.256

5.884

186, 4


Venit net inainte de amenajare

Lei/ha

1.370

1.962

143, 2


Venit net dupa amenajare

Lei/ha

3.477

6.197

168, 5


Venit net suplimentar

Lei/ha

2.107

4.255

183, 6


Investitia specifica

Lei/ha

17.330

45.800

264, 3


Durata de recuperare

Ani

8, 2

10, 8

131, 7


Separarea, celor doua perioada, a fost necesara datorita sistemului de preturi

majorat la produse agricole, inainte de 1981.Aceasta majorare a preturilor de contracta

re, si achizitie la majoritatea produselor nu a influentat pozitiv eficienta economica

proiectata,  « rata de rentabilitate » scazind la 53, 8%, in cea de a doua perioada fata de

62, 1%, in perioada anterioara anului 1981.Explicatia consta intr-o crestere , mai mare

a cheltuielilor, ca si investitia specifica, comparativ cu aceea a productiei valorice.


8.10-Eficienta economica a investitiilor in irigatii, in faza de exploatare


Metodologic, deosebirea intre evaluarea eficientei economice a unui proiect de

investitii in irigatii si analiza acelorasi indicatori « in faza de exploatare », a investitiei,

-- 29 --


nu exista diferente de principiu.Situatia se complica, insa deoarece investitia este prote-

jata intre doi agenti economici, pe cind sporul de productie valoric ce trebuie sa

completeze cel putin cheltuielile suplimentare se obtine doar la unul din acesti agenti

producatorul agricol.Cea mai mare parte din volumul investitieieste inglobat in siste-

mul de aductiune si diostributie al apei :stati de pompare ;baraje ;canale ;magistrale ;

retele de conducte ingropate ;statii de punere sub presiune ;diguri ;podete.Toate sint

gestionate de intreprinderi specializate ale statului-sucursale la nivel de judet ale RAIF.

Aici, in aceste intreprinderi se gaseste o parte din investitie, -cea mai mare parte-si

cca 40%, din cheltuielile suplimentare de exploatare(in cazul irigatiilor)dar nu se

regaseste productia suplimentara luata in calcul in faza de proiectare, ceea ce inseamna

ca o analiza cauzala « efect-efort », nu se poate face la acest nivel.Totusi, considerind

intreprinderile de imbunatatiri funciare ca, unitati de sine statatoare, de prestari servicii,

cu gestiune proprie, se poate calcula pretul de cost pe unitatea de produs(1.000 m3 apa)

in vederea stabilirii unor tarife de ;ivrare catre beneficiari.Aceasta metodologie de

analiza a eficientei economice a lucrarilor de imbunatatiri funciare, nu a fost folosita

pina acum, atit ptr ca nu se suprapune peste metodologia de proiectare, cit si ptr ca intre-

prinderile respective, furnizaoare de « apa », sint subventionate de stat ptr 65-75% din

volumul cheltuielilor acestora.

O alta parte a investitiei, (mai mica)cuprinzind ramificatii ale retelei de distri

butie, echipamentul de udare, investitii conexe si colaterale, precum si cheltuielile

suplimentare de exploatare a acestor obiective se regaseste in unitatile agricole unde se

obtine de altfel si productia valorica suplimentara.A calcula « efcienta investitiilor »

in lucrari de imbunatatiri funciare la acest nivel, este de asemenea incorect intrucit aici

se regaseste numai o parte din investitie si din cheltuielile suplimentare de exploatare.

Ca o concluzie,  « in faza de proiectare,  »s in primul rind, in amenajari ptr

irigatii apar rentabile.In « faza de ecploatare » insa, cel purin la nivel de sistem

hidrotehnic, sau perimetru amenajat, indicatorii de eficienta economica, proiectati

nu s-au reprodus.

Un exemplu, de analiza a parametrilor de eficienta econiomica a investitiilor in irigatii

in Complexul Carasu(jud.Constanta) comparativ cu alte sisteme hidrotehnice din acelasi judet

Evaluarea efic.econ.a inv.in irigatii, in faza de expl.in sisteme hidrotehnice din jud.C-ta -lei/ha- -Tabel nr 8.11

Nr

crt

Specificatie

Eficienta de ansamblu a irigatiilor (sisteme+unit.agric)-Prod.Valorica

Efic de ans.irigatii

-Chelt.de productie-

Efic de ans.irigatii

-Venit net-

A.

Proiectari in per.1970-1972





Peri.de baza neirigat-‘67-‘70





Proiectari in complex Carasu





Media-‘85-‘87-realizari





Realiz.comp.cu per.de baza%





Realiz.comp.cu proiect %




B.

Proiectari in per.1983-1985





Peri.de baza neirigat-‘67-‘70





Proiec.sist-Hirsova, Sinoe, Top





Media-‘85-‘87-realizari





Realiz.comp.cu per.de baza%





Realiz.comp.cu proiect %




Privite prin prisma rezultatelor obyinute in faza de exploatare, investitiile in

Irigatii nu au fost eficiente economic nici la furnizorul de apa(statul) si nici la produ

catorul agricol .In aceeasi perioada, au fost executate la solicitarea forurilor de decizie

de la cel mai inalt nivel, lucrari mult mai costisitoare, ca de exemplu asa-zisul poligon

experimental Abrud, judetul Constanta.Obiectivul de investitie l-a constituit amenaja

rea in teren a unui versant de pasune in suprafata de 45 ha, din care a rezultat o supra

fata neta cultivata de 20 ha.Investitia cu care s-a executat lucrarea respectiva, la acea

vreme(1986)a fost de 15.100 mii lei, revenind 335, 4 mii lei/ha suprafata bruta sau

754, 6 mii lei/ha supprafata neta(cultivata), adica cca de 24 ori mai mare decit amenaja

rea Ipotesti I.Conceptia de inspiratie coreeana, ptr irigarea prin inundare din treapta in

treapta, ca si secutia necorespunzatoare(latimi variabile ale teraselor, pante longitudina-

le spre mijloc, decopertari neuniforme)au facut ca intreaga lucrare sa fie un « rebut »in

materie deosebit de costisitor.





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }