QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Decizia investitionala a companiei multinationale





Decizia investitionala a companiei multinationale


Decizia investitionala a CMN are:

un caracter dual;




un caracter secvential;


Caracterul dual este dat de urmatoarele aspecte:

v    este un proces rational-formal, urmarind optimizarea castigurilor financiare ale corporatiei;

v    este un proces organizational comportamental, in cazul caruia interesele locale, interactiunile informale, presentimentele, si alte aspecte ale comportamentului uman joaca un rol activ.


Caracterul secvential este determinat de fluxurile curente de investitii straine directe intelese ca fluxuri secventiale ce isi au geneza in avantajele conferite de flexibilitatea operationala a unui sistem transnational.



Ciclul de viata al unui proiect de investitii


Un proiect de investitii are 2 perioade, fiecare cu cate 2 etape, si anume:

1. perioada crearii, cu:

T    etape de preinvestire;

T    etape de investire;

2. perioada de viata, cu:

T    etapa recuperarii;

T    etapa producerii de profit si cash-flow suplimentar.


Fiecare perioada si etapa are intinderi diferite in timp, in functie de tipul investitiei.


Indicatori si criterii de analiza statica si dinamica a eficientei economice a proiectelor de investitii


A. Rata rentabilitatii economico-financiare a proiectului de investitii (rj)

Se determina pe baza valorii medii anuale a avantajului economic al proiectului si a eforturilor investitionale, pe variante de proiect:

in care:

valoarea medie anuala a avantajului economic (,,,) lei;

It efortul investitional, lei.

Se presupune ca valoarea incasarilor la lichidarea fondurilor fixe este nula, de aceea:

,

in care:

D durata de viata economica sau durata de functionare eficienta previzionata a capacitatilor de productie si servicii, ani;

Rh valoarea avantajului economic in anul h, determinata pe baza valorilor previzionate ale veniturilor si costurilor anuale.

Se calculeaza:

; ; ; .

Proiectul/varianta de investitii se considera dezirabile, acceptabile si sunt retinute pentru continuarea analizei economice si financiare, alaturi de alte variante sau proiecte, daca se respecta conditiile:

r0

rj > rs

rminim data, dorita

in care:

r0 rata de rentabilitate efectiv realizata in activitatea agentului economic sau la alte proiecte ale investitorului;

rs idem, in sectorul sau domeniul de care apartine proiectul de investitii ce se analizeaza;

rminim data ,dorita idem, considerata de catre investitor ca o limita acceptabila sau dorita de catre acesta.

In literatura de specialitate din tara noastra se recomanda folosirea coeficientului e de eficienta a investitiilor pentru caracterizarea rentabilitatii proiectului:

,

in care:

P profitul anual, mediu sau constant.

Coeficientul de eficienta (e) compara fluxul anual al profitului ce se obtine de la proiectul evaluat cu volumul eforturilor initiale, de investitii solicitate de realizarea acelui proiect.

In cazul evaluarii proiectelor de investitii care au ca obiectiv retehnologizarea, modernizarea, dezvoltarea capacitatilor existente, ar fi incorect sa atribuim noilor investitii intregul volum de avantaje, de profit ce se vor obtine dupa realizarea acelor proiecte. De aceea, in asemenea cazuri, coeficientul de eficienta (e) se va calcula cu relatia:

,

in care:

∆P sporul volumului anual de profit produs prin realizarea proiectului de investitii de modernizari, completarea dotarii, dezvoltarii, restructurarii si retehnologizarii capacitatilor existente de productie;

It volumul de investitii aferent proiectelor respective.

Exemplu:

Un proiect de investitii presupune un efort investitional de 45 mild. lei. Durata de executie (d) este de doi ani. Esalonarea investitiilor este programata astfel: in primul an (I1) 15 mild. lei, in anul al doilea (I2) 30 mild. lei, din care fondul de rulment reprezinta
10 mild. lei. Durata previzionata de functionarea eficienta D = 10 ani. Fluxul de cash-flow brut (CFBh) determinat pe baza veniturilor si costurilor de exploatare previzionate (Vh, CEh), pe perioada D = 10 ani, se caracterizeaza prin urmatoarele niveluri (d + De = 12 ani):


h











CFBh mild. lei/an













r0 = 0,50, rs = 0,55, rminim dorit = 0,60.

;

sau e = 0,8956. Observam ca r3 = 0,8956 > (r0 = 0,50, rs = 0,55, rminim dorit = 0,60) si deci proiectul este acceptabil pentru investitor.

Indicatorul rata de rentabilitate a investitiilor este frecvent utilizat la fundamentarea proiectelor; el se calculeaza usor, este simplu si se poate usor percepe de catre decidenti, el facand legatura directa intre avantajul economic pe care doreste sa-l obtina investitorul si efortul investitional necesar, respectiv cu viitorul capital fix. Acest indicator este, prin excelenta, un indicator static, desi se calculeaza pe baza valorii medii anuale a efectelor economice obtinute pe D ani. El caracterizeaza intensitatea beneficiilor pe 1 leu costuri de investitii. Cu cat sunt mai mari rata si coeficientul de eficienta, cu atat proiectul este mai atractiv.

Printre punctele slabe ale indicatorului rentabilitatea investitiilor se numara urmatoarele aspecte:

nu ia in consideratie impactul factorului de timp in perioada realizarii lucrarilor prevazute de proiecte, nu reflecta marimea duratei de executie, fenomenul de imobilizare a fondurilor de investitii si consecintele acestuia lagul, valoarea medie anuala a investitiilor neterminate, costul imobilizarii fondurilor etc.;

nu face legatura cu costul de oportunitate al bunurilor ce se achizitioneaza sau al investitiilor imobilizate;

nu reflecta dinamica efectiva a investitiilor si a avantajelor economice, respectiv a situatiei economice si financiare in timp;

pentru aprecierea rezultatelor calculelor sunt necesare niveluri de referinta ale acestui indicator (r0, rs, rminim dorit), care de multe ori sunt greu de stabilit corect.

In literatura de specialitate se subliniaza faptul ca rata de rentabilitate a investitiilor se poate utiliza pentru evaluarea eficientei investitiilor la proiecte de amploare mica, cu durata de executie sub un an, referitoare la achizitiile de utilaje si instalatii, la realizarea de capacitati din domeniul industriei mici si mijlocii. Nu se recomanda pentru proiectele cu durata de viata economica mare si d > 1 an.



B. Indicele de profitabilitate (g


Indicele de profitabilitate caracterizeaza nivelul raportului dintre VNAT si fondurile de investitii ce genereaza acel volum de VNAT. Completeaza analiza eficientei in termeni relativi, sub forma avantajului net relativ pe unitatea de masura a costurilor de investitii.

Indicele de profitabilitate ne permite sa selectam variantele eficiente de proiecte de investitii.

Exemplu

Fondul disponibil de investitii al unei regii autonome I0 = 500 miliarde lei. Au fost selectate cinci proiecte ca fiind eficiente si oportune de realizat, caracterizate prin informatiile:




P1

P2

P3

P4

P5

Volumul de investitii necesare cf. Deviz general, Ij, mild. lei
















VNAT, calculat, mild. lei







Se cere sa se elaboreze strategia cea mai avantajoasa de investitii, respectiv cate si care anume proiecte trebuie realizate?

Calculam indicele de profitabilitate sub forma de coeficient (g

Stabilim ordinea de prioritate a proiectelor dupa valoarea descrescatoare a lui g

(P3, P2, P4, P1, P5).

Stabilim seturi de proiecte de investitii in limitele I0 = 500 mild. lei, tinand seama de ordinea de prioritate a proiectelor si determinam investitiile necesare de realizare:

It(P3, P2, P4) = (100 + 150 + 200) = 450 mild. lei,

It(P3, P1) = (100 + 400) = 500 mild. lei,

It(P3, P4, P5) = (100 + 200 + 170) = 470 mild. lei.

Calculam VNAT ce se obtine pe seturile de proiecte alcatuite:

VNAT(P3, P2, P4) = (45 + 60 + 75) = 180 mild. lei,

VNAT(P3, P1) = (45 + 140) = 185 mild. lei,

VNAT(P3, P4, P5) = (45 + 75 + 50) = 170 mild. lei.

Neavand fonduri suficiente pentru a realiza toate cele cinci proiecte, alegem strategia cea mai avantajoasa dupa criteriul: maxim VNAT cumulat pentru toate proiectele setului respectiv:

VNAT cumulat, pe seturi de proiecte = max= 185 mild. lei.

Deci strategia cea mai eficienta trebuie sa se bazeze pe realizarea setului (P3, P1).






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }