Mierea intre business si aliment

1. Calitati si potential

Mierea si-a castigat, in timp, imaginea unui produs de calitate, datorita insusirilor sale nutritive, potentialul sau terapeutice etc. In plus, mierea este cel mai ieftin aliment,fapt evidentiat de costul caloriei, cu efect terapeutic remarcabil si cu insusiri antibacteriene si farmaceutice.

Nu de putine ori, nivelul consumului de miere este considerat un indicator al starii de sanatate, respectiv un indicator concludent al nivelului de trai. Desi Romania are un potential apicol substantial, sectorul este confruntat in prezent cu o serie de obstacole, dintre care cele mai importante sunt: inzestrarea tehnica precara, absenta subventionarea necorespunzatoare a productiei apicole, dependenta de munca manuala si de capriciile vremii, productivitatea muncii extrem de scazuta etc.

In tarile cu agricultura avansata, apicultura este orientata in directia unei dezvoltari mixte. Pe de o parte, polenizarea culturilor agricole entomofile si a pomilor fructiferi, precum si realizarea de produse apicole necesare populatiei si nevoilor anumitor ramuri de industrializare in apicultura, de concentrarea si specializarea productiei in acest sector de activitate.

Pe plan mondial, in ultimii ani, apicultura inregistreaza pierderi, ca o consecinta a dezvoltarii industriei si intensivitatii agriculturii. De asemenea, din cauza disparitiei treptate a entomofaunei spontare polenizatoare, cresterea albinelor a capatat o importanta deosebita, albinele ramanand prinpipalul agent polenizator al plantelor entomofile.Rolul albinelor in polanizare ti efectul il intrec cu mult pe cel care se refera la productia de miere, ceara si alte produse apicole. Productia mondiala de miere se concentreaza pe continentul asiatic, China fiind cel mai mare producator. Evolutia productiei de miere pe acest continent prezinta un trend ascendent, marile regiuni producatoare fiind situate, in principal, in China, Turcia si India. Productia de miere din aceste trei tari reprezinta mai mult de 85% din productia totala a continentului.

In Romania, valoarea produselor apicole neindustrializate comercializate reprezinta mai putin de doua procente din valoarea productiei animaliere. Importanta acestor produse este insa mult mai mare, daca luam in considerare cresterea valorii produselor prin industrializare si a celor care sunt folosite ca materie prima la fabricarea a numeroase produse alimentare, medicamente, produse cosmetice etc.

2. Bani europeni pentru mierea romaneasca

Apicultorii din Romania pot accesa fonduri europene de circa doua milioane de euro anual, in perioada 2008-2010, la care se adauga alte doua milioane de euro de la bugetul de stat, sumele fiind alocate prin intermediul Programului National Apicol (PNA), aprobat de comisia Europeana. Beneficiarii Programului sunt apicultorii, persoane fizice autorizate sau juridice, organizatii in asociatii de crescatori de albine, unitati apicole, cooperative sau grupuri de producatori, constituite conform legislatiei in vigoare.

Aproape jumatate dintre crescatorii de albine detin stupine de marime medie, cuprinse intre 51 si 80 de stupi, in timp ce numarul apicultorilor care au peste 150 de stupi este foarte redus -4,2%. Din datele operative ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, la data de 30.11.2007 s-au evidentiat 1.066 de mii de familii de albine, adica cu 9% mai mult fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar productia de miere a fost de 20.159 tone cu 9% mai mult fata de aceeasi perioada a anului trecut.

3. Marketingul mierii

Marketingul mierii este un subiect complex. Exista o multitudine de moduri in care apicultorii rezolva problema vanzarii mierii. Unii vand mierea la vecini si prieteni, in timp ce altii o vand la un alt capat al lumii.

Competivitatea produselor apicole romanesti pe pietele interne si internationale depinde de calitatea, costul si pretul acestora. In literatura de specialitate, tot mai multi autori considera insa ca factorul determinat al competivitatii il reprezinta cunoasterea clientilor firmei. Acest punct de vedere apartine opticii de marketing, care vede in satisfacerea nevoilor clientilor cheia succesului in afaceri. Esecul in afaceri este cauzat de neglijarea acestui aspect, de neintelegerea schimbarilor petrecute la nivelul pietei si al consumatorilor si de nerealizarea unei oferte competitive.

Castigarea pietelor externe poate constitui un alt obiectiv strategic, avand in vedere cererea manifestata pe aceste piete si calitatea deosebita a produselor apicole romanesti. Disponibilitatile de export nu trebuie realizate insa in detrimentul consumului intern, ci prin cresterea relativa a productiei de miere intr-un ritm superior cresterii consumului.

Concluzii

Avantajele culturilor ecologice:

-contribuie la dezvoltarea durabila a agriculturii:biodiversitatea, protectia mediului, imbunatatirea fertilitatii solului

-metode de crestere a animalelor care sa asigure conditii de trai si o dezvoltare cat mai naturala

-promovarea unei economii rurale viabile

-avantaj competitiv si comparativ: pretul produselor ecologice, cererea pe piata mondiala in crestere

-calitatea produselor raspunde exigentelor consumatorilor

-recompense prin plati suplimentare acordate fermierilor si mentinerea peisajului natural

Agricultura ecologica are in prezent o cota de piata de sub 1%, potrivit firmelor de profil, insa domeniul devine mai atractiv pentru fermieri. Anul trecut peste 3000 de producatori si comercianti de produse ecologice s-au inregistrat la Ministerul Agriculturii, in timp ce suprafete cultivate ecologic au crescut de la circa 110.000 de hectare la 170.000 de hectare, potrivit estimarilor ministerului.