QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Ambalarea si implicatiile ei economice





II. AMBALAREA, ETAPA A PRODUCTIEI
SI MARKETINGULUI


II.1. DEFINIREA NOTIUNII DE AMBALARE SI PREAMBALARE

Istoria cartonului ondulat se intinde pe o perioada de peste 100 de ani, iar aparitia acestui material a fost impulsionata de nevoia unui nou tip de ambalaj superior celor existente pana atunci.
Hartia ondulata mecanic, intre doua valturi canelate, a fost obtinuta prima data in Anglia, in anul 1856 si a fost utilizata in premiera ca ambalaj de catre un american, in 1871. Cartonul ondulat propriu-zis a aparut in 1874, in America, cand s-a adaugat, prin lipire, un strat neted de hartie peste hartia ondulata.


La inceputul secolului XX, apar primele masini de carton ondulat, iar acest produs se impune in industria ambalajelor din America si Europa. In timp, productia de carton ondulat si ambalaje se dezvolta in ritm alert, largindu-se gama sortimentala si imbunatatindu-se calitatea acestui produs.
In tara noastra, cartonul ondulat s-a produs prima oara in anul 1957, in fabrica existenta la Ghimbav, localitate aflata la 10 km de municipiul Brasov. In anii urmatori, acest sector a cunoscut o dezvoltare importanta, cererea acestui produs pe piata fiind in continua crestere.
Odata cu dezvoltarea si diversificarea productiei de bunuri concomitent cu dezvoltarea comertului, are loc si diversificarea si dezvoltarea activitatilor de ambalare si implicit a productiei de ambalaje. La nivelul intregii planete, se considera ca aproximativ 99% din productia de marfuri se tranzactioneaza in stare ambalata.
Ambalajul este un sistem fizico-chimic complex, cu functii multiple, care asigura mentinerea sau, in unele cazuri, ameliorarea calitatii produsului caruia ii este destinat. Ambalajul favorizeaza identificarea produsului, inlesnind atragerea de cumparatori potentiali, pe care ii invata cum sa foloseasca, sa pastreze produsul si cum sa apere mediul inconjurator de poluarea produsa de ambalajele uzate sau de componentii de descompunere ai acestora.
Din punct de vedere comercial, ambalajul permite asigurarea in cele mai bune conditii a manevrarii, conservarii, depozitarii si transportului produselor. In "Petit Robert" (1989), ambalajul este un "invelis din materiale si forme diferite in care se ambaleaza un produs pentru transport sau vanzare". (Fratila R., 2001)
Institutul Francez al Ambalajului si Ambalarii propune urmatoarele definitii in "Petit glossaire de l'emballage":
. ambalajul este obiectul destinat sa inveleasca sau sa contina temporar un produs sau un ansamblu de produse pe parcursul manevrarii, transportului, depozitarii sau prezentarii, in vederea protejarii acestora sau facilitarii acestor operatii;
. ambalarea reprezinta oparatia de obtinere a "primului invelis aflat in contact direct cu produsul".
. Institutul din Marea Britanie furnizeaza trei directii in definirea ambalarii (Fratila R., 2001):


. sistem coordonat de pregatire a marfurilor pentru transport, distributie, vanzare cu amanuntul si consum;
. cale de asigurare a distributiei la consumatorul final, in conditii optime si cu costuri minime;
. functie tehnico-economica, care urmareste minimizarea costurilor la livrare.
In Romania, conform STAS 5845/1-1986, ambalajul reprezinta un "mijloc" (sau ansamblu de mijloace) destinat sa inveleasca un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protectia temporara, din punct de vedere fizic, chimic, mecanic si biologic in scopul mentinerii calitatii si integritatii acestora, in decursul manipularii, transportului, depozitarii si desfacerii pana la consumator sau pana la expirarea termenului de garantie.
Tot in conformitate cu standardul amintit, ambalarea este definita ca fiind "operatie, procedeu sau metoda, prin care se asigura cu ajutorul ambalajului, protectie temporara a produsului".
In contextul ambalarii se folosesc o serie de termeni, dintre care amintim materialul de ambalare, materialul de ambalaj, mediu de ambalare, produs de ambalat, preambalare, accesorii, materiale si operatii auxiliare ambalarii etc.
Semnificatia si corelatiile terminologiei privind ambalarea marfurilor, precum si succesiunea fazelor premergatoare ambalarii unui produs, sunt redate schematic in Figura II.1. reprezentand fazele ambalarii si terminologia folosita.

Preambalarea este operatia de ambalare a unui produs individual, in absenta cumparatorului, iar cantitatea de produs introdusa in ambalaj este prestabilita si nu poate fi shimbata decat prin deschiderea sau modificarea ambalajului.
Exista instructiuni de metodologie legala referitoare la prembalarea unor produse in functie de masa sau volum. Produsele care indeplinesc conditiile prevazute de lege vor fi insciptionate cu litera e, de inaltimea a cel putin 3 mm, plasata in acelasi loc cu masa si volumul nominal. Este interzisa tiparirea pe ambalaj a erorilor tolerate.
Valorile cantitatilor nominale sunt impuse prin lege, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei pentru fiecare categorie de produse.


Este interzisa, prin lege, producerea, importarea si comercializarea de ambalaje inselatoare.
Preambalajul inselator este preambalatul care creaza impresia ca are o cantitate mai mare decat cantitatea nominala. Se considera preambalat inselator daca peste 30% din volumul ambalajului nu este ocupat cu produs sau in cazul in care in pachet exista produs cu mai putin de 15% decat cantitatile prevazute de lege.
Toate preambalatele fabricate conform instructiunilor trebuie sa poarte urmatoarele inscriptii lizibile, care sa nu poata fi sterse:
. cantitatea nominala;
. o marca sau o inscriptie care sa permita identificarea ambalatorului sau a importatorului de preambalare;
. marca e, de cel putin 3mm, situata in acelati camp vizual cu cantitatea nominala. Aplicarea acestei marci garanteaza ca preambalatul indeplineste cerintele prevazute de instructiuni.
. verificarea preambalatelor se face prin esantionare in doua etape:
o verificarea continutului real al fiecarui preambalat din esantion;
o verificarea mediei continutului real al preambalatului din fiecare esantion.
. pentru fiecare din aceste verificari exista doua planuri de esantionare;
. un plan pentru verificarea nedestructiva, care nu implica deschiderea ambalajului;
. alt plan pentru verificarea distructiva, care implica deschiderea ambalajului.
Din motive economice, verificarea distuctiva este limitata la minimum necesar.
Un lot este constituit din preambalate cu aceeasi cantitate nominala, aceeasi sarja de productie, ambalat in acelasi loc. (Pop L., 2002)

II.2. CLASIFICAREA AMBALAJELOR

In ultimele decenii ambalajele s-au diversificat mult, atat din punct de vedere al materialelor din care acestea sunt facute, cat si din punct de vedere functional.
Ambalajele se clasifica in functie de mai multe criterii, care sunt utilizate frecvent in practica:
- dupa materialul folosit in confectionarea ambalajelor:
. ambalaje din hartie si carton;
. ambalaje din sticla;
. ambalaje din metal;
. ambalaje din materiale plastice;
. ambalaje din lemn, inlocuitori din lemn si impletituri;
. ambalaje din materiale textile;
. ambalaje din materiale complexe.

- dupa sistemul de confectionare:
. ambalaje fixe;
. ambalaje demontabile;
. ambalaje pliabile.

- dupa tip:
. plicuri;
. pungi;
. plase;
. lazi;
. cutii;
. flacoane;
. borcane etc.

- dupa domeniul de utilizare:
. ambalaje de transport;
. ambalaje de desfacere si prezentare.

- dupa specificul produsului ambalat:
. ambalaje pentru produse alimentare;
. ambalaje pentru produse nealimentare;
. ambalaje pentru produse periculoase;
. ambalaje individuale;
. ambalaje colective.

- dupa gradul de rigiditate:
. ambalaje rigide;
. ambalaje semirigide;
. ambalaje suple.

- dupa modul de circulatie al ambalajului:
. ambalaje refolosibile;
. ambalaje nerefolosibile - tip pierdut.

- dupa sistemul de circulatie:
. sistem de restituire a ambalajelor;
. sistem de vanzare - cumparare a ambalajelor.

- dupa sistemul de confectionare:
. ambalaje fixe;
. ambalaje demontabile;
. ambalaje pliante.

- dupa caile de transport:
. ambalaje pentru transport terestru;
. ambalaje pentru transport fluvial-maritim;
. ambalaje pentru transport aerian.

- dupa destinatie:
. ambalaje pentru piata externa;
. ambalaje pentru piata interna.

Exista o preocupare chiar si la nivel de foruri internationale, cum ar fi: Organizatia Internationala de Standardizare, Federatia Europeana pentru Ambalare, pentru clasificarea si standardizarea ambalajelor.



Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:




Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }