QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Continutul circulatiei monetare







CONTINUTUL CIRCULATIEI MONETARE

Circulatia monetara este un proces economic extrem de complex care se bazeaza pe miscarea marfurilor si serviciilor, intre miscarea marfurilor si cea a monedei existand o stransa conexiune. In general, miscarea monedei (in timp si spatiu) este determinata de miscarea marfurilor, in acelasi timp existand, insa, si o conexiune inversa in sensul ca circulatia monetara influenteaza uneori, la randul sau, cu destula intensitate,



circulatia marfurilor.

Circulatia monetara se defineste ca fiind un mecanism social-economic, prin intermediul caruia se desfasoara miscarea banilor – in procesul realizarii marfurilor si serviciilor -, care este dependent in mod relativ de procesele materiale si guvernat de un complex de legitati specifice economiei de piata. Circulatia monetara poate avea un caracter mai mult sau mai putin stabil. In epoca contemporana, tarile lumii sunt antrenate, in virtutea diviziunii mondiale a muncii, intr-un permanent schimb de valori materiale si spirituale, circulatia monetara fiind la randul sau, pe plan mondial, puternic influentata de caracterul stabil sau instabil al economiei din cadrul fiecarei tari. Suprematia catorva tari supradezvoltate din punct de vedere economic influenteaza circulatia monetara internationala, afectand cu intensitate mai mare sau mai mica, circulatia monetara din toate tarile lumii.

Economia de piata, productia si circulatia marfurilor imprima si circulatiei monetare caracteristici si trasaturi specifice. Sfera si dimensiunile circulatiei monetare sunt conditionate de insasi desfasurarea productiei si circulatiei marfurilor. Transformarea marfii in bani se desfasoara in trei directii principale si presupune, implicit, un anume “comportament” al instrumentelor de schimb: in primul rand, o parte din marfuri si servicii se vand si se cumpara cu ajutorul numerarului, situatie in care moneda functioneaza, in principal, ca masura a valorii si ca mijloc de circulatie; in al doilea rand, o cantitate importanta de marfuri si servicii sunt vandute pe credit, iar moneda incepe sa functioneze ca mijloc de plata.

Circulatia monetara cuprinde in structura ei doua componente de baza:

sfera numerarului;

sfera banilor de cont (scripturali), aceasta din urma realizandu-se cu ajutorul viramentelor, adica al acelor operatiuni bancare prin care un beneficiar nu plateste cu numerar marfurile si serviciile pe care le-a cumparat, ci dispune virarea contravalorii lor din contul sau in contul furnizorului. Ceea ce este caracteristic, specific si esential in cadrul intregului proces, este faptul ca schimbul are loc in timp si presupune scindarea actului vanzarii de cel al cumpararii; totodata, vanzatorul accepta sa i se plateasca marfa de catre cumparator dupa o perioada oarecare de timp ( luna, trimestru, an), plata, conform intelegerii sau contractului devenind exigibila la un termen convenit intre cele doua parti, termen care a intrat in literatura si in uzanta sub denumirea de scadenta. In conditiile functionarii monedei ca mijloc de plata, schimbul se desfasoara cu ajutorul creditului, instrumentele de schimb imbracand in aceste conditii forma cambiei, cecului, etc. De asemenea, trebuie precizat faptul ca sfera monedei de cont “piseaza” asupra sferei numerarului, o ingusteaza, imprimandu-i o tendinta (relativa) de restrangere. Analiza sferei monedei de cont are o importanta deosebita, atat pentru aprecierea dimensiunilor pe care le are in circulatia monetara, cat mai ales pentru intelegerea legitatilor care guverneaza acest mecanism.

In concluzie, circulatia monetara reprezinta unitatea contradictorie dintre modalitatile in care are loc miscarea de ansamblu a monedei. Abordarea sistematica a problemei ajuta, pe de o parte, la intelegerea sferei circulatiei monetare, iar pe de alta parte, la faptul ca aceasta trebuie precis delimitata in circulatia interna a monedei si in circulatia ei pe plan international; aceluiasi scop i se subordoneaza si dubla acceptiune care trebuie data circulatiei monetare: pe de o parte, circulatia monetara trebuie conceputa ca un proces, ca un mecanism complex cu un continut si functii bine determinate, iar pe de alta parte, trebuie conceputa cu aspectul ei concret, materializat, adica formele pe care le imbraca miscarea monetara, asa cum se desfasoara si se prezinta ea la suprafata, in viata de toate zilele.

Tendintele pe care le imprima miscarii banilor, mutatiile care au loc in cadrul proceselor materiale pun in evidenta doua functii pe care le indeplineste circulatia monetara:

prima functie a circulatiei monetare o constituie aparitia, dezvoltarea si perfectionarea sistemului monetar cu toate elementele componente ale acestuia;

a doua functie a circulatiei monetare o constituie emisiunea conceputa, atat ca punere de bani in circulatie, cat si ca retragere a acestora in conditiile determinate de cerintele desfasurarii proceselor economice.

Asadar, circulatia monetara apare ca o variabila dependenta, in mod relativ, de o complexitate de factori, dintre care mai importanti sunt circulatia marfurilor (inclusiv serviciile), considerata atat pe plan intern al unei tari, cat si in relatiile acesteia cu celelalte tari ale lumii; preturile, luate in aceeasi acceptiune, adica cele care exprima valoarea nationala a marfurilor si serviciilor, cat si preturile mondiale care se formeaza pe pietele externe; situatia balantei de plati externe; puterea de cumparare a monedei si gradul de stabilitate a acesteia; productivitatea muncii si situatia economica a tarii respective; structura masei monetare; politica adoptata de tara respectiva in materie de circulatie monetara, formele si modalitatile (inclusiv valuta folosita) de plati care se practica in relatiile cu alte tari; marimea si calitatea depozitelor si portofoliilor detinute de catre banci, situatia bugetului de stat; obligatiile externe ale tarii respective; volumul cheltuielilor militare; raportul dintre moneda nationala si moneda cu circulatie internationala in care au loc schimburile; situatia valutar-monetara pe plan mondial etc.

Masa monetara existenta in circulatie depinde de cantitatea de bani necesara si dorita de micul si marele public. De exemplu daca o parte din detinatorii de depozite le transforma pe acestea in cecuri si card-uri sau mai ales in numerar, cantitatea de bani din circulatie nu mai ramane aceeasi, ci creste. In tarile cu economie de piata dezvoltata nu se efectueaza un control nemijlocit asupra masei monetare din circulatie. Sunt controlate si urmarite doar oferta de depozite si rezervele bancilor si altor institutii financiare (indeosebi trez


oreria publica).

Emisiunea monetara este foarte complexa in perioada actuala. Ea a evoluat de la baterea monedelor metalice care aveau o valoare intrinseca pana la creatia monetara inclusiv punerea in circulatie a fondurilor pentru creditare sau emisiune de titluri financiare cu grad diferit de lichiditate.

Realizarea de moneda de hartie are in vedere punerea in circulatie in conditii legale stricte si pe baza unor norme legal acceptate specifice fiecarei tari.

Emisiunea monetara nu poate fi o creatie spontana de moneda, ea este rezultatul unei lungi perioade de evolutie. Nevoile de schimb, manifestarea concreta a functiilor monedei fac sa difere masa monetara si sa se creeze noi forme si instrumente care sa accelereze circulatia monetara.

In contextul emisiunii monetare se remarca aparitia monedei de hartie ca o forma complementara monedei metalice. Odata ce avantajele monedei de hartie s-au conturat tot mai clar, aceasta a devenit dominanta. Moneda de hartie s-a transformat si modelat ea insasi pentru a indeplini eficient functiile pe masura ce acestea au devenit tot mai complexe. Moneda de hartie este reprezentativa atata timp cat are la baza ei o valoare reala. Aceasta valoare nu este insa incorporata in moneda (cazul monedei metalice cu valoare intrinseca). Aceasta valoare fiind separata de biletul de banca, provoaca distorsiuni in emisiunea si circulatia monetara.

O prima conditie care se impune este ca emisiunea si circulatia monedei de hartie sa fie strict reglementata. In circulatia monedei de hartie mai intervine si elementul psihologic al increderii. Detinatorii monedei de hartie trebuie sa aiba permanenta incredere in existenta garantiilor reale care stau la baza lor. Oricand detinatorii bancnotelor le pot schimba cu alte valori reale (bunuri si servicii).

Biletele de banca, forma cea mai reprezentativa a monedei de hartie sunt emise si puse in circulatie de catre anumite institutii financiare adica banci de emisiune care au menirea sa reglementeze strict emisiunea si circulatia monetara pe baza unor legi organice. Moneda are putere liberatorie, nelimitata, putand mijloci toate tranzactiile si fiind lansata cu mare usurinta pe piata.

Pentru ca moneda de hartie sa fie reprezentativa se impun ca valoarea ei nominala sa fie garantata efectiv cu valori reale incluzand cambii, metale pretioase, devize. Moneda conventionala sau hartia-moneda poate fi comparata cu titlurile de credit si chiar asimilata acestora cu deosebirea ca nu este purtatoare de dobanda.

Ca si titlurile de credit , moneda conventionala are putere de circulatie pe timp limitat. Moneda conventionala este emisa pe perioade de razboi, crize economice profunde, tulburari sociale sau intr-o perioada de dezorganizare totala a finantelor unui stat.

In aceasta situatie, moneda reflecta necesitatile de consum ale statului fiind chiar un impozit deghizat. In aceasta perioada moneda pierde permanent din valoarea ei adica sufera o depreciere continua. Inseamna ca emisiunea monetara a fost prea mare si o mare parte din cantitatea de moneda trebuie retrasa. Retragerea din circulatie se face de obicei la o valoare mult mai mica decat valoarea de emisiune a monedei.

Cand emisiunea monetara este realizata de stat in limite rationale si in raport de puterea de absorbtie a economiei nationale ea poate indeplini toate functiile sale.

Daca emisiunea monedei incalca perceptele economiei de piata, cererea si oferta globala de bani in raport cu nevoile economiei, emisiunea are drept rezultat procurarea pentru stat a unor mijloace banesti in calitatea acestuia de „cel mai mare debitor ”. In aceasta situatie moneda devine falsa, mult mai depreciata si se intoarce impotriva statului care a emis-o provocand mari deficiente economice.

In perioada moderna statul a monopolizat emisiunea monetara, actualmente moneda fiind considerata un venit al statului, de aceea este evidentiata in bilantul BNR in activ ca venit, iar in pasiv drept creanta fata de tezaur. Moneda mai apare ca obligatie a bancii de emisiune fata de posesorii bancnotelor.

In afara de emisiune, creatia monetara mai poate avea loc si prin alte mijloace, precum:

Cand o banca achizitioneaza valuta de la un client;

Cand banca face operatiuni de scont (cumpara la vedere un activ financiar);

Cand banca achizitioneaza un activ patrimonial ( imobile, actiuni );

Cand banca acorda credite (calea cea mai frecventa si cu ponderea cea mai mare).

Din cele de mai sus rezulta ca emisiunea monetara nu trebuie confundata cu creatia monetara, intrucat creatia monetara poate fi realizata practic de catre toate bancile. Creatia monetara de catre banci se concretizeaza in procurarea unor active nemonetare.

In mecanismul complex al circulatiei banesti exista si fenomenul opus emisiunii si anume retragerea banilor din circulatie. Aceasta este impusa de reducerea activitatii economice, de reducerea preturilor, de cresterea somajului, cresterea stocurilor de marfuri nevandabile (care nu pot fi vandute), reducerea tranzactiilor comerciale si valutare, restrangerea depozitelor bancare. Rezervele monetare trebuie de asemenea reduse cand situatia economica a tarii se inrautateste.

Raportul dintre emisiunea si retragerea monedei din circulatie inseamna incercarea BNR de a pastra un raport echilibrat fata de modificarea veniturilor. BNR poate modifica raportul dintre oferta si cererea globala de bani in principal prin modificarea ratei scontului (ratei dobanzii de refinantare).





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }