QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Asiguratorii si reasiguratorii







Asiguratorii si reasiguratorii


Sunt persoane juridice, autorizate care primesc riscuri in asigurare(asiguratorii) sau reasigurare(reasiguratorii), in schimbul platii de catre asigurati/reasigurati a primelor de asigurare/reasigurare, devenind asiguratori, reasiguratori. In majoritatea pietelor de asigurari functioneaza atat companii nationale cat si straine sau mixte. Cele straine trebuie sa se alieze la caracteristicile preluarii riscurilor din piata in care opereaza si trebuie sa ofere asiguratilor lor seriozitate, stabilitate financiara si sa aiba o conduita adecvata care sa duca la crestererea  sau mentinerea climatului de incredere al asiguratilor in sistemul de asigurari si in asiguratorii care opereaza in piata respectiva.

Stabilitatea si securitatea financiara a asiguratorilor trebuie sa se manifeste in capacitatea de a face fata obligatiilor de plata asumate fata de creditorii sai.

Pentru aprecierea stabilitatii financiare se folosesc o serie de indicatorii economico financiari cu caracter general si specific, cat si alte aprecieri mai putin masurabile ale activitatii acestora. Evaluarea este facuta in mod profesional de catre asa numitele „agentii de rating ”. Cele mai mari din lume si cele mai cunoscute fiind agentiile americane „Standard and Poor`s, Moody`s si AMBest (aceasta specializata in ratingul societatilor de asigurari).



Ratingul reprezinta capacitatea debitorului (a companiei de asigurare/reasigurare) de a face fata obligatiilor de plata catre creditorii sai.

Pentru evaluare se foloseste o clasificare, iar clasa in care o societate este incadrata o pozitioneaza in functie de anumite criterii. Cu cat societatea este incadrata intr-o clasa mai buna cu atat este mai solida din punct de vedere financiar, putand face fata tuturor obligatiilor asumate prin contractele de asigurare, respectiv abilitatea asiguratorului de a-si plati daunele aparute din contractele de asigurare subscrise de catre el.

Indiferent de scara conventionala utilizata de societatile de rating, acestea impart companiile evaluate in „societati sigure” si „societati vulnerabile”. Deoarece evolutia activitatii asiguratorilor si a pietelor pe care acestia subscriu riscuri are un caracter  dinamic de multe ori ratingul companiilor de asigurari se schimba de la un an la altul. Evaluarea asiguratorilor se bazeaza pe analiza cantitativa si calitativa a informatiilor disponibile. Principalii factori dupa care se evalueaza companiile de asigurari tin de mediul economic si de afaceri dar sunt si factori specifici, cum ar fi: amenintarea unor noi concurenti, competitivitatea sau volatilitatea sectorului, puterea si posibilitatea negocierii pe piata intre potentiali asigurati si asiguratori, mediu legislativ, pozitia in raport cu concurenta, puncte slabe si puncte forte ale companiei, strategia si managementul firmei, categoriile de asigurari practicate, produsele oferite si canalele de distributie,rezultatele obtinute din activitatea de subscriere, capitalizarea, indicatori de solvabilitate si de lichiditate, politica de investitii, rezultate obtinute si riscul investitional, profitabilitatea, modul de calcul si nivelul rezervelor constituite, calitatea managementului, modul de organizare al organizatiei, comportamentul in piata, relatiile dintre companiile grupului financiar de care apartine compania,activitatea internationala.

In privinta metodelor de rating se constata diferente in modul de abordare si de calcul, a indicatorilor desi procedura utilizata este uniforma din punct de vedere al agentiei de rating. Atunci cand ratingul se efectueaza din proprie initiativa, se utilizeaza informatiile publice disponibile, din rapoartele anuale ale asiguratorilor, in schimb cand se face la cerere se presupune ca agentia de rating a avut acces la informatii interne, alaturi de discutii si informatii cu managementul asiguratorului.

Clasele de rating pot exprima un caracter general oferind o imagine globala asupra comapniei de asigurare atunci cand analiza se bazeaza pe indicatorii prezentati sau pot exprima anumite caracteristici atunci cand reflecta numai abilitatea de a plati daunele sau exprima solvabiliatatea acesteia.

Ratingurile celor trei mari agentii sunt diferite. Spre exemplu, in cazul AMBest nivelul B+ indica o putere financiara foarte buna, in timp ce la Standard &Poor’s indica o companie vulnerabila. Moody s este foarte prudenta in acordarea notelor maxime.

Agentia  Standard and Poor s imparte companiile in doua mari categorii:

- companii sigure, clasificate cu calificative A si BBB,

- companii vulnerabile care sunt notate cu celelalte calificative.

Semnificatia rating-urilor folosite este urmatoarea:

Companii sigure:

AAA – indica securitate financiara „superioara” in mod absolut si relativ; capacitatea de a face fata obligatiilor fata de asigurati este foarte mare prin varietatea conditiilor economice si de subscriere;

AA – securitate financiara „excelenta”, capacitatea de a face fata obligatiilor fata de asigurati este puternica prin varietatea mare a conditiilor economice si de subscriere;

A – securitate financiara „buna”, capacitatea de a face fata obligatiilor fata de asigurati este sensibila la conditiile economice si de subscriere adverse;

BBB – securitate financiara adecvata, dar capacitatea de a face fata obligatiilor fata de asigurati este sensibila la conditiile economice si de subscriere adverse;

Companii vulnerabile:

BB – securitatea financiara poate fi adecvata, dar capacitatea de a face fata obligatiilor fata de asigurati, in mod deosebit a celor pe termen lung, este vulnerabila la conditiile economice si de subscriere adverse;

B – securitate financiara vulnerabila, capacitatea de a face fata obligatiilor fata de asigurati fiind, in mod special, vulnerabila la conditiile economice si de subscriere adverse;

CCC – securitatea financiara extrem de vulnerabila, capacitatea de a face fata obligatiilor fata de asigurati este pusa sub semnul intrebarii, depinzand fundamental de conditiile economice ti de subscriere;

CC – incapacitatea de plata este aproape iminenta pentru toate obligatiile de plata pe care le au, cu exceptia celor fata de asigurati;

R – compania este deja sub supravegherea autoritatii de supraveghere din tara respectiva, urmand adoptarea de masuri de reabilitare sau lichidare;

Upi – companii neclasificate, respectiv companiile noi, intre 1-3 ani, companiile care sunt confruntate cu schimbari foarte mari in management sau activitatea curenta si cele aflate in incetare de activitate,

Spi – rating-ul a fost suspendat datorita intarzierii in primirea datelor pe baza carora se face rating-ul.

Trebuie mentionat faptul ca rating-urile cuprinse intre AA si B se pot adauga (+) sau (-), care arata o pozitie relativa in categoriile respective si nu exprima tendinta catre o categorie superioara sau inferioara.


Tipurile de companii intalnite in piata ca asiguratori si reasiguratori

companii de asigurari directe

companii de reasigurari,

companii captive de asigurari si reasigurari,

agentii de subscriere,

asociatii mutuale,

sindicatele Lloyd`s,

pool-uri de subscriitori.


a)     companii de asigurari directe:

Sunt principalii ofertanti de asigurari directe si cumparatori de reasigurari pe pietele internationale de asigurari. Ele subscriu riscurile din piata libera de la persoanele fizice si juridice care doresc protectie prin sistemul de asigurari. De asemenea ele sunt principalele cumparatoare de reasigurari de la celelalte cedente de riscuri.

Mod de organizare si atributii ale principalelor organe de conducere a unei societati de asigurari:

















Organigrama Administratiei Centrale a societatii de asigurare

Adunarea Generala a Actionarilor este organul suprem de conducere a societatii, care decide asupra activitatii acesteia si stabileste politica ei economica, comerciala si investitionala. AGA alege Consiliul de Administratie al societatii.

Consiliul de Administratie are in principal urmatoarele atributii:

a)       alege presedintele Consiliului de Administratie si il revoca din functie.

b)       hotaraste cu privire la deschiderea si inchiderea punctelor de lucru, agentiilor, sucursalelor si filialelor.

c)       aproba structura organizatorica a societatii si numarul de posturi. 

d)       angajeaza si elibereaza din functie: directorii generali adjuncti, directorii directiilor din Centrala si directorii de sucursale, carora li se aplica regulile de la mandat. Pentru celelalte categorii de personal, in care intra si personalul care ocupa functiile de directori de departamente din Centrala precum si directorii subordonati directorilor de sucursale, angajarea si eliberarea din functie se face de catre presedintele executiv.

e)       stabileste indatoririle si responsabilitatile personalului societatii pe compartimente.

f)        stabileste tactica si strategia de marketing.

g)       aproba conditiile si tarifele asigurarilor facultative si programele de reasigurare.

h)       supune anual aprobarii Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor, in termen prevazut de lege, raportul cu privire la activitatea societatii, bilantul contabil si contul de profit si pierderi, precum si bugetul de venituri si cheltuieli si programul de activitate pe exercitiul financiar viitor.

i)        alege Comitetul de Directie, stabilind atributiile si competentele acestuia.

j)        exercita atributiile delegate de Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor: luarea hotararilor privind mutarea sediului societatii, majorarea capitalului social, reducerea capitalului social, schimbarea obiectului de activitate.

Presedinte Executiv/ Director General



asigura conducerea operativa a intregii activitati a societatii, raspunzand de activitatea acesteia fata de Consiliul de Administratie.

coordoneaza si indruma activitatea Directorului general adjunct, directiilor, sucursalelor si compartimentelor din subordine.

Director General Adjunct

coordoneaza si indruma activitatea directiilor, departamentelor si serviciilor din subordine, conform organigramei, in special a activitatilor de subscriere si de onorare a obligatiilor luate prin contractele de asigurare.

asigura conducerea operativa a intregii activitati a subunitatilor functionale din subordine, raspunzand de activitatea acestora fata de Conducerea societatii.

Directia Vanzari, Coordonare Subscriere

coordoneaza si raspunde de indeplinirea atributiilor privind activitatile de subscriere, vanzare a produselor pe care asiguratorul le poate comercializa, alinierea continua la cerintele si practicile specifice de pe piata asigurarilor

Directia Asigurari Generale si Directia Asigurari de Viata

coordoneaza si raspunde de realizarea la standardele pietei pe care activeaza a produselor pe care compania le poate subscrie, a activitatilor de adaptare continuua a acestora la cerintele asiguratilor si ale pietei de asigurari.

Directia Daune

coordoneaza si raspunde de realizarea a atributiilor societatii, in domeniul regularizarii daunelor interne si externe aparute, conform obligatiilor asumate de societate prin contractele de asigurare incheiate.

pentru realizarea obiectivelor stabilite, coordoneaza activitatea Departamentelor Daune Externe si Daune Interne si executa orice alte sarcini stabilite de Conducerea societatii si de Consiliul de Administratie.

Directia Marketing – Dezvoltare

coordoneaza si raspunde de realizarea atributiilor ce-i revin, pentru desfasurarea activitatii de marketing - dezvoltare a societatii.

Directorul Directiei Marketing – Dezvoltare raspunde de realizarea eficace a activitatilor de promovare a imaginii societatii, de comunicarea cu clientul, de tratarea reclamatiilor clientilor.

Directia Economica 

coordoneaza si raspunde de realizarea atributiilor ce-i revin, in domeniul organizarii si conducerii activitatii economice a societatii.

Directia Investitii Administrativ

coordoneaza si raspunde de realizarea atributiilor ce-i revin, in activitatea de investitii proprii, reparatii capitale si curente si in activitatea administrativa.

Directia Resurse Umane

Directia Resurse Umane este structurata pe doua departamente cu serviciile aferente dupa cum urmeaza:

- Departamentul Personal cu Serviciul Salarizare si Serviciul Protectia Muncii

- Departament Management Resurse Umane cu Serviciul Pregatire Profesionala

In cadrul celor doua departamente sunt evidentiate grupele de activitati cu detalierea atributiilor aferente.


Societatile de asigurari desfasoara o bogata activitate de reasigurare in functie de marimea societatii de asigurare, de clasele de asigurari pe care le contracteaza, de marimea riscurilor acceptate in asigurare. Activitatea de reasigurari pe care o desfasoara nu este una uniforma,

Politica de reasigurari este stabilita de fiecare companie in parte, in functie de dimensiunea companiei cedente, de tipurile de riscuri care se cedeaza, de formele de contractare a reasigurarilor,

Companiile care primesc riscuri in reasigurare, adopta si ele o politica de subscriere a riscurilor reasigurate care poate sa fie una ingusta (adica preiau numai riscuri in reasigurare facultativa, analizate fiecare in parte) sau au o politica mai relaxata, pot prelua riscuri numai prin agentiile de subscriere sau, cel mai frecvent, apeleaza la brokeri.


b) companiile de reasigurari (societati specializate de reasigurare) care sunt ofertantii tranzactiilor de reasigurare, practic ei sunt vanzatorii de reasigurari, in cazul preluarii unor riscuri mai mari, ei pot fi si cumparatori de reasigurari prin retrocesiune. Retrocedarea se foloseste in cazul unor riscuri grele ce pot duce la pierderi catastrofale datorita unor pericole naturale (furtuni, cutremure, uragane). Reasiguratorul cauta protectie sub forma reasigurarii neproportionale dar multe companii practica reasigurarea ca o forma de afacere reciproca.

Companiile profesionale de reasigurari sunt societati specializate de reasigurari si reprezinta categoria principala de reasiguratori prezenti pe piata internationala



Cele mai mari societati au sediul in Europa, in tari in care au luat nastere primele companii de acest gen. Cele mai importante sunt:

- Munich Reinsurance Company (Germania),

- Swiss Reinsurance Company (Elvetia),

- Cologne Reinsurance Co,

- Societé Comercila de Reasurance,

- Mercantile & General Reinsurance Co (Marea Britanie)

- Gerling Global Reinsurance Co (Germania),

- Franvona Reinsurance Co (Germania),

- Koning &Reeker (Germania),

- Guardian Reinsurance Co (Elvetia).

In ultimii ani au aparut companiile americane care s-au dezvoltat rapid ajungand in topul societatilor de reasigurare: General Reinsurance Co, Buchalter, Nemer, Fields&Yanger, American Reinsurance Co, INA reinsurance Co. Avantajul lor este ca opereaza pe cea mai mare piata interna din lume.

b)     companiile captive de asigurari si reasigurari

O companie captiva de asigurari sau reasigurari este o companie detinuta sau controlata de o societate cu alta activitate decat asigurari, creata in principal pentru a asigura sau reasigura riscurile societatii mama sau ale filialelor acesteia;

Dezvoltarea acestora s-a bazat pe complexitatea crescanda a tehnicilor de management al riscului. Ele reprezinta o metoda adecvata de plasare a riscului de la societatile mama daca acestea au un istoric al daunelor favorabil si capacitatea  financiara a detinatorului companiei captive este ridicata.

In lume functioneaza circa 2000 de astfel de companii apartinand firmelor din tarile dezvoltate (SUA, Marea Britanie) si a caror activitate se desfasoara in tari ce atrag investitori prin facilitatile fiscale acordate

Companiile captive sunt intalnite in sectoare ca: petrochimie, siderurgie, energetica, industria farmaceutica, materiale de constructii, industria alimentara, industria extractiva, transporturi, etc,;

Obiectul lor de activitate se refera la asigurarea si reasigurarea de bunuri. Mai nou sunt intalnite si companii captive care au ca obiect de activitate asigurari de viata cu acumulare de capital.

Companiile captive indeplinesc toate functiile unei companii de asigurari traditionale (subscriere, documentare, functii juridice, comerciale, investitii, lichidare daune). In ultimele decenii, unele dintre activitatile societatilor de asigurari  au fost externalizate.

Dupa sfera de cuprindere a activitatilor pe care le desfasoara, intalnim urmatoarele tipuri de societati captive de asigurari :

a)     companii captive private – asigura numai riscurile societatii mama,

- exclusive – doar a societatii careia ii apartin,

- de interes comun – apartin si asigura riscuri a mai multor societati. Activitatea lor se apropie de cea a unor societati clasice (mutuale),

b)     companii captive mixte – care pe langa riscurile societatii mama, preia si riscuri de la terte persoane.

Alt mod de clasificare este locul in care isi are amplasamentul fata de societatea mama:

a)     companiile ‚‚onshore’’ care isi au locul in tara societatii mama si se supun regimului fiscal de aici, acest tip de societate reprezinta 15% din totalul societatilor captive si sunt situate in SUA, Germania, Australia, Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Hong-Kong, Norvegia, Marea Britanie si Suedia.

b)     companiile ‚‚offshore’’ care isi desfasoara activitatea in alte tari decat tara societatii mama, in tari considerate ‚‚paradisuri fiscale’’. Ele reprezinta 85% din totalul companiilor captive:

- 850 de societati isi au sediul in insulele Bermude,

- peste 275 in insulele Cayman,

- 125 in Gurenesly,

- altele sunt in Bahamas, Caraibe, Gibraltar, Insulele Virgine.


d) agentiile de subscriere sunt organizatii specializate, folosite ca legatura intre companiile cedente si reasiguratori, cand una din parti nu este reprezentata in piata. Intermedierea se face la solicitarea, in general a companiilor cedente, contra unui comision negociat intre cele doua parti sau a unei parti din profitul rezultat din afacere.

Agentiile de subscriere sunt specializate in plasarea unor anumite clase de riscuri, iar underwriter-ii lor sunt recunoscuti in piata ca experti.

In ultimii ani nu se mai bucura in piata de o mare cautare deoarece, prin statutul lor de reprezentare a unor companii, au actionat in numele acestora, nelimitat si necontrolat, uneori si pe contul acestor societati.

e)asociatiile mutuale – reprezinta o forma de asociere a mai multor persoane care contribuie la crearea fondului de asigurare din care vor fi despagubiti cei care sufera daune. In cazul unor daune de valoare mica intr-un an de subscriere, contribuabilii nu vor primi partea de profit, ci vor beneficia de reduceri ale primelor de asigurare in anul urmator de subscriere. Daca fondul de asigurare nu este suficient, atunci contribuabilii vor trebui sa-si suplimenteze cotizatiile de prima. Ele nu au reguli clare, fiecare decizand singura politica pe care o va urma, multe dintre ele decizand transformarea lor in societati de asigurari.

f)sindicatele Lloyd’s

Sunt importante atat pe pietele internationale , cat si mai ales pe piata Londrei. Membrii lor sunt persoane fizice, iar din 1994 si persoane juridice, care raspund pentru riscurile asumate de managing underwriter-i in numele lor. Sunt implicate atat in asigurari cat si in reasigurari.

g)pool-urile de subscriere acestea constau in asocierea a mai multor societati de asigurari pentru preluarea riscurilor dintr-o zona geografica. Obiectivul lor consta in reducerea cererii pentru reasigurarile oferite de pietele conventionale de reasigurare si incheierea de tranzactii directe de asigurare si reasigurare.

Dupa spatiul geografic in care isi desfasoara activitatea, ele pot fi:

a.nationale – se ocupa cu mobilizarea capacitatii de asigurare directa a marilor riscuri,

- unele din ele sunt si specializate: pool-urile atomice di Marea Britanie, Olanda, Italia, Romania,

actioneaza ca organizatii de reasigurare in care membrii individuali cedeaza pool-ului o parte din riscurile preluate in mod direct si apoi impart riscurile in proportii convenite intre toti membrii pool-ului.

b.regionale – activitatea lor este coordonata de o companie agreata de toti membrii, care isi asuma rolul de ‚‚leader’’.

- ex: - cele 4 pool-uri specializate ale Federatiei Arabe:

- pentru Engineering (1969),

- pentru Aviatie (1970),

- pentru Incendiu (1974),

- pentru Asigurari Maritime (1975).

- desi au cunoscut o dezvoltare continua, volumul afacerilor derulate prin aceste pool-uri este relativ redus in comparatie cu dimensiunea pietei internationale a reasigurarilor.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }