Rolul Ombudsmanului in promovarea drepturilor omului

Rolul Ombudsmanului in promovarea drepturilor omului

In ultimele decenii, tot mai multe tari au introdus in sistemul juridic national o institutie receptata, din practica parlamentara suedeza, care are ca rol solutionarea plangerilor ce i se adreseaza de catre cetatenii care pretind ca drepturile lor au fost incalcate de functionari sau autoritati ale administratiei publice. Este vorba de institutia "Ombudsmanului".

Institutia Ombudsmanului European a fost infiintata prin Tratatul de la Maastricht in 1992. In 1995 Parlamentul European a ales primul Ombudsman European, in persoana domnului Jacob Söderman, care a fost avocat al poporului si ministru al justitiei in Finlanda. In octombrie 1999 Parlamentul European l-a reales pe domnul Söderman pentru un mandat de cinci ani.

Ombudsmanul European[1] isi indeplineste indatoririle in conformitate cu competentele conferite institutiilor si organismelor comunitare prin Tratate. Ombudsmanul European nu poate interveni in cazuri deferite tribunalelor si nu poate pune sub semnul intrebarii fundamentarea hotararilor pronuntate de un tribunal. Ombudsmanul European ajuta la descoperirea cazurilor de proasta administrare din activitatea din cadrul instituit de Tratatele mentionate anterior si de conditiile prevazute in acestea, institutiilor si organismelor comunitare, cu exceptia Curtii de Justitie si a Tribunalului de Prima Instanta atunci cand actioneaza in calitate juridica, si face recomandari in vederea stoparii acestora. Nici o actiune a unei alte autoritati sau persoane nu poate face obiectul unei plangeri adresate Ombudsmanului European.

Ombudsmanul European investigheaza plangerile privind administrarea incorecta in institutiile si organele Uniunii Europene. Institutiile includ, de exemplu, Comisia Europeana, Consiliul Uniunii Europene si Parlamentul European. Agentia Europeana a Mediului si Agentia Europeana pentru Siguranta si Sanatatea la Locul de Munca constituie exemple de organe ale Comunitatii pe care acesta le poate investiga. Doar Curtea de Justitie si Tribunalul de Prima Instanta activand in rolul lor juridic nu cad sub incidenta acestei jurisdictii.

De obicei Ombudsmanul European conduce cercetarile in baza reclamatiilor, dar poate demara cercetari si din proprie initiativa.

Ombudsmanul investigheaza cazurile de administrare neproductiva sau incorecta. Multe din plangerile adresate Ombudsmanului European privesc intarzieri administrative, lipsa de transparenta sau refuzul la accesul la informatii.. Cateva se refera la relatiile de munca dintre institutiile europene si agentiile acestora, angajarea de personal si desfasurarea concursurilor. Altele sunt legate de relatiile contractuale dintre institutiile europene si firmele private de exemplu cazuri de terminare neasteptata a contractelor.

Intrucat Ombudsmanul European, care poate actiona si din proprie initiativa, trebuie sa aiba acces la toate elementele necesare pentru indeplinirea indatoririlor sale; in acest scop, institutiile si organismele comunitare sunt obligate sa ii furnizeze Ombudsmanului European, la cererea acestuia, orice informatii pe care acesta le solicita, cu exceptia cazurilor in care exista motive suficient de temeinice pentru pastrarea secretului, si fara a aduce atingere obligatiei Ombudsmanului European de a nu divulga astfel de informatii.[2](Carnat T, 26)

Parlamentul European trebuie sa numeasca Ombudsmanul European la inceputul mandatului sau si pe durata acestuia, alegandu-l dintre persoane care sunt cetateni ai Uniunii si care prezinta toate garantiile necesare privind independenta si competenta. Ombudsmanul European trebuie sa isi indeplineasca indatoririle pastrandu-si independenta totala si trebuie sa se angajeze solemn in fata Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene ca va actiona in acest mod in indeplinirea indatoririlor sale.

Orice cetatean al Uniunii Europene, orice persoana fizica sau juridica avand sediul intr-un stat membru al Uniunii poate sa depuna o plangere prin posta, fax sau prin e-mail la Ombudsmanul European.

Orice cetatean al Uniunii si orice persoana fizica sau juridica avand sediul social intr-un stat membru al Uniunii poate transmite in mod direct sau prin intermediul unui membru al Parlamentului European, Ombudsmanului European o plangere privind un caz de proasta administrare in activitatea institutiilor sau a organismelor comunitare, cu exceptia Curtii de Justitie si a Tribunalului de Prima Instanta atunci cand actioneaza in calitate juridica.

De asemenea, statele membre sunt obligate sa-i furnizeze informatiile care pot ajuta la clarificarea cazurilor de proasta administrare a activitatilor institutiilor sau organismelor Comunitatii Europene.

Ombudsmanul European nu poate investiga plangeri impotriva autoritatilor nationale, regionale sau locale, chiar daca plangerile privesc chestiuni legate de Uniunea Europeana. Exemple de asemenea autoritati sunt departamentele guvernamentale, agentiile statului si consiliile locale. Ombudsmanul nu constituie un organ de apel pentru deciziile luate de tribunale sau de ombudsmani nationali. Ombudsmanul European nu poate investiga plangerile impotriva unor activitati sau persoane private.

Este necesar doar ca Ombudsmanul sa informeze institutia in cauza in privinta unei reclamatii pentru ca aceasta sa rezolve problema. Daca cazul nu este rezolvat satisfacator pe parcursul investigatiilor, Ombudsmanul va incerca sa gaseasca o solutie amiabila care rezolva situatia de administrare incorecta si satisface plangerea. Daca incercarea de conciliere da gres, Ombudsmanul poate face recomandari de rezolvare a cazului. Daca institutia nu accepta recomandarile acestuia, el poate inainta un raport special catre Parlamentul European.

Din proprie initiativa sau in urma unei plangeri, Ombudsmanul European realizeaza toate anchetele pe care le considera justificate pentru a clarifica orice suspiciune de proasta administrare din activitatile institutiilor si organismelor comunitare. Ombudsmanul European informeaza cu privire la o astfel de actiune institutia sau organismul in cauza, care ii poate prezenta orice observatii utile.

Autoritatile statelor membre sunt obligate sa ii furnizeze Ombudsmanului European, oricand acesta solicita, prin intermediul Reprezentantilor permanenti ai statelor membre pe langa Comunitatile Europene, orice informatii care l-ar putea ajuta sa clarifice cazurile de proasta administrare din cadrul institutiilor sau organismelor comunitare, cu exceptia cazurilor in care astfel de informatii sunt acoperite de dispozitii legale sau de reglementare privind secretul sau de dispozitii care impiedica comunicarea acestora.

Totusi, in cazul din urma, statul membru in cauza poate permite furnizarea acestor informatii Ombudsmanului European, cu conditia ca acesta sa se angajeze sa nu le divulge.
   Principalele preocupari ale Ombudsmanului European

De la infiintarea sa in 1995, Ombudsmanul European s-a confruntat in activitatea sa cu peste 10 000 de plangeri.

Problemele semnalate cuprindeau de la prevederi in domeniul fiscalitatii pana la finantari de proiecte si de la legea concurentei pana la discriminare pe baza de sex. Problemele semnalate cel mai des se refera la intarzieri in efectuarea platilor, neintelegeri contractuale, discriminare arbitrala si lipsa accesului la informatie.

Apararea drepturilor fundamentale

Uniunea Europeana si-a luat angajamentul ferm de a respecta drepturile fundamentale. In luna decembrie 2000, presedintii celor trei mari institutii europene - Comisia Europeana, Parlamentul European si Consiliul Europei - au adoptat la Nisa Carta Drepturilor Fundamentale. Acest document prezinta cetatenilor ce drepturi fundamentale sunt obligate sa respecte institutiile si organismele europene.

Articolul 43 din Carta prevede dreptul de a se adresa Ombudsmanului European: "Orice cetatean al Uniunii si orice persoana fizica sau juridica rezidenta sau care are sediul in unul din Statele Membre are dreptul de a semnala Ombudsmanului European cazuri de proasta administrare in activitatea institutiilor si organismelor Comunitare..".

Ombudsmanul European a desfasurat o activitate intensa in a se asigura ca prevederile Cartei sunt luate in serios de catre institutiile care au proclamat-o. In mod constant li se reaminteste promisiunea facuta cetatenilor europeni, si in acelasi timp se exercita presiuni pentru a se demonstra practic ca respecta prevederile Cartei in activitatea zilnica.

Comisia Europeana a abrogat o regula ce permitea discriminarea pe motiv de sex dupa o investigatie a Ombudsmanului European. Regula interzicea expertilor nationali aflati in concediu de intretinere a copiilor sa lucreze in sistem part-time si avea efecte in sensul dezavantajarii unui numar mult mai mare de femei decat barbati. Ombudsmanul European a fost alertat de aceasta problema de catre o persoana din Marea Britanie care dorea sa se angajeze in sistem part-time in timpul concediului de ingrijire pentru a putea sa se ocupe si de copil. Ombudsmanul European a reamintit Comisiei Europene de prevederile art. 21 din Carta care interzice discriminarea pe diferite criterii inclusiv pe baza de sex.

Parlamentul European si Comisia Europeana au abrogat prevederile referitoare la limita de varsta necesara pentru angajare ca urmare a presiunii exercitate de catre Ombudsmanul European. Ombudsmanul a argumentat ca limitarea ca urmare a varstei este asimilata discriminarii, fapt ce contravine prevederilor art. 21 din Carta.

Dreptul fundamental la o buna administrare

Carta prevede printre altele si dreptul fundamental al fiecarui cetatean de a avea acces la o administratie de calitate. Ombudsmanul European a propus ca acest drept sa fie prevazut in Carta, argumentand ca cetatenii Uniunii Europene sunt indreptatiti sa aiba acces la o administratie deschisa, raspunzatoare si flexibila.

Reglemetarea detaliata a dreptului la o administratie buna a facut obiectul unui document special elaborat de Ombudsmanul European. La 6 septembrie 2001 Parlamentul Europeanadopta o rezolutie de aprobare a "The European Code of Good Administrative Behaviour"[3]pe care toate institutiile si organismele Uniunii, administratiile si functionarii lor trebuie sa le respecte in relatiile cu publicul. Codul se adreseaza institutiilor si organismelor Uniunii precum, si statelor Membre atunci cand implementeaza prin subcontractare sau delegare programe Europene. Dispozitiilor sale (asa cum prevede art.3) se aplica tuturor relatiilor dintre institutii si administratiile lor cu publicul.

Pentru a clarifica ceea ce inseamna o administratie buna in practica, Ombudsmanul European a realizat acest Cod European al unui comportament bun in administratie. Acesta prezinta cetatenilor la ce au dreptul sa se astepte de la administratia Uniunii Europene si ofera indicatii oficialilor asupra modului in care trebuie sa se poarte in relatia cu publicul. Oficialii care urmeaza prevederile codului pot fi siguri ca vor evita investigatiile ce au ca obiect proasta administrare. Serviciile oferite de catre acestia cetatenilor europeni ar trebui sa aiba drept consecinta o imbunatatire semnificativa.

Ombudsmanul European il utilizeaza in prezent in investigatiile sale ca urmare a plangerilor adresate de catre cetatenii Uniunii Europene prin care sunt semnalate cazuri de proasta administrare. Ombudsmanului i s-a cerut de catre Comisia Europeana sa propuna o lege europeana a administratiei bazata pe prevederile codului. Legea urmeaza a se aplica in egala masura tuturor institutiilor si organismelor Uniunii Europene. Ombudsmanul European este foarte activ in a informa cetatenii si oficialii despre prevederile codului pentru ca acestia in egala masura sa cunoasca care sunt drepturile si obligatiile.

Asigurarea unei administratii responsabile si deschise

Transparenta reprezinta o parte esentiala a democratiei. In calitate de cetatean, oricine are dreptul de a modul si scopul in care sunt luate deciziile.

Institutiile europene sunt obligate sa apere si sa promoveze principiul transparentei. Art. 1 din Tratatul instituind comunitatea europeana prevede ca "deciziile sunt luate cat mai deschis posibil". Aceasta sarcina nu a fost intotdeauna indeplinita. Multe dintre plangerile adresate Ombudsmanului European erau referitoare la lipsa transparentei in unele dintre institutiile europene.

Modalitati de recrutare mai deschise

Un alt obiect al plangerilor adresate Ombudsmanului European a fost secretul referitor la procedurile prin care institutiile si organismele Uniunii Europene recruteaza personal. Acest fapt este cu atat mai serios cu cat de obicei acesta este primul contact pe care oamenii il iau cu administratie comunitara.

Ca urmare a activitatii Ombudsmanului European, in prezent, listele cu candidatii admisi sunt publicate iar candidatii pot verifica fisele de concurs si pot afla cine a facut parte din Comisia de Selectare. Acest fapt este menit sa sporeasca transparenta in ceea ce priveste recrutarea, sa permita candidatilor sa aiba mai multa incredere in procedurile de angajare, conducand pe ansamblu la o mai buna impresie asupra institutiei.

Parlamentul European a fost de acord sa dea tuturor candidatilor la concursurile de recrutare o copie dupa fisa de examinare la cerere ca urmare a investigatiei Ombudsmanului European. Cativa candidati italieni s-au plans Ombudsmanului European dupa ce in cadrul unei competitii organizate de catre Parlamentul European li s-a refuzat accesul la lucrarile lor.

Modalitati de actiune a Ombudsmanului European

In calitatea sa de institutie care se ocupa de plangerile impotriva actelor de proasta administrare, este necesar ca Ombudsmanul European sa rezolve aceste plangeri in cel mai eficient mod si in cel mai scurt timp.

Pentru a se asigura ca ofera cele mai bune servicii, Ombudsmanul European a dezvoltat relatii de cooperare cu alte institutii implicate, incluzand institutiile Uniunii Europene si cu institutiile similare din statele membre.

Ombudsmanul este desemnat de Parlamentul European. El este numit dupa fiecare alegere a Parlamentului European, pe durata legislaturii. Mandatul sau poate fi innoit. Ombudsmanul poate fi destituit de Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, la cererea Parlamentului European, daca nu mai indeplineste conditiile necesare exercitiului functiilor sale sau se afla in culpa grava.

Parlamentul European stabileste statutul si conditiile generale de exercitare a functiilor Ombudsmanului, cu avizul Comisiei si cu aprobarea Consiliului, care hotaraste cu majoritate calificata.

Ombudsmanul isi exercita functiile in deplina independenta. In aplicarea indatoririlor sale, el nu solicita si nu accepta instructiuni de la vreun organism. Pe durata functiilor sale, Ombudsmanul nu poate exercita nici o alta activitate profesionala, fie ea remunerata sau neremunerata. Ombudsmanul este competent pentru cazurile de administratie defectuoasa in activitatea institutiilor sau organelor comunitare, cu exceptia Curtii de Justitie si a Tribunalului de Prima Instanta, aflate in exercitiul functiunilor jurisdictionale. In fiecare an, Ombudsmanul prezinta un raport Parlamentului European in legatura cu rezultatele anchetelor sale.

Modalitatile procedurale de exercitare a functiilor sale sunt nejurisdictionale. El actioneaza fie in urma unei plangeri, fie din oficiu, si are competente de ancheta.