QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Rolul curtii de justitie a comunitatilor europene in solutionarea conflictelor dintre statele membre sau dintre statele membre si comisie precum si in legatura cu chestiunile prejudiciare








ROLUL CURTII DE JUSTITIE A COMUNITATILOR EUROPENE IN SOLUTIONAREA CONFLICTELOR DINTRE STATELE MEMBRE SAU DINTRE STATELE MEMBRE SI COMISIE PRECUM SI IN    LEGATURA CU CHESTIUNILE PREJUDICIARE









CUPRINS:



I.      Scurta prezentare a Curtii Europene de Justitie


II.           Rolul si competentele Curtii Europene de Justitie


III.        Diferite tipuri de proceduri


IV.       Masurile preparatorii si raportul cauzei


V.          Procedurile specifice


VI.       Principii fundamentale stabilite prin jurisprudenta


VII.    Curtea Europeana de Justitie in viata cetateanului european





Bibliografie :



Enciclopedia libera Wikipedia -Curtea Europeana de Justitie


Enciclopedia libera Wikipedia - Uniunea Europeana (UE)


D.Mazilu, Integrarea europeana.Drept comunitar si institutii europene.Ed.Lumina Lex, 2001,p.500


Revista de drept comercial nr.12/1999,pp.77  


Enciclopedia libera Wikipedia - Comisia europeana


Enciclopedia libera Wikipedia -Tratatul privind Uniunea Europeana


Internet - www.coe.int/tcj;


J. Pradel, E. Corstens, Droit penal european, LGDJ, Paris, 2003;


Internet - www.coe.ro.


Enciclopedia libera Wikipedia, Tribunalul de Prima Instanta


Enciclopedia libera Wikipedia Tribunalul Civil/Functiei Publice


J. Pradel, E. Corstens, Droit penal european, LGDJ, Paris, 2003;


J. Pradel, E. Corstens, Droit penal european, LGDJ, Paris, 2003;


Enciclopedia libera Wikipedia - Comunitatea Europeana ;


Internetwww.google.com


Internet –www.google.com


Internet - ww.coe.ro.


Enciclopedia libera Wikipedia - Conventia Europeana a Drepturilor Omului,


Journal Officiel des Communautés européennes;


Enciclopedia libera Wikipedia - Jean Omer Marie Gabriel Monnet




I. Scurta prezentare a Curtii Europene de Justitie


Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, numita pe scurt si Curtea Europeana de Justitie (CEJ)1 isi are sediul la Luxemburg si este organul juridic al Comunitatilor Europene, in sistemul politic al Uniunii Europene , ea avand rolul puterii juridice. Denumirea corecta a CEJ ar fi trebuit sa fie insa Curtile de Justitie ale Comunitatilor Europene, fiindca intre timp au aparut trei instante diferite. Ca orice sistem de drept veritabil, si cel al Comunitatii Europene, presupune existenta unor garantii jurisdictionale ce trebuie sa intre in functiune in situatia contestarii sau punerii in aplicare a legislatiei Comunitare. Curtea de Justitie, ca institutie jurisdictionala a Comunitatii, reprezinta coloana vertebrala a acestui sistem de garantii.

Prin intermediul jurisprudentei sale, Curtea Europeana de Justitie a stabilit obligatia administratiilor si a instantelor nationale de a aplica integral dreptul comunitar in cadrul sferei lor de competenta si de a proteja drepturile conferite de acesta cetatenilor , lasand inaplicabila orice dispozitie contrara din dreptul intern, anterioara sau ulterioara normei comunitare.

Curtea a recunoscut de asemenea principiul raspunderii statelor membre pentru incalcarea dreptului comunitar, care constituie, pe de o parte, un element care consolideaza in mod decisiv protectia drepturilor conferite persoanelor private de catre normele comunitare si, pe de alta parte, un factor care poate contribui la aplicarea mai diligenta a normelor comunitare de catre statele membre. Incalcarile comise de catre statele membre pot astfel da nastere obligatiilor de reparare, care pot, in anumite cazuri, sa aiba repercusiuni grave asupra finantelor publice nationale. In plus, pentru orice neindeplinire de catre statele membre a obligatiilor decurgand din dreptul comunitar poate fi sesizata Curtea, iar in situatia neexecutarii unei hotarari care constata o astfel de neindeplinire, statul poate fi obligat sa plateasca penalitati de intarziere si/sau o suma forfetara. Judecatorii trebuie sa asigure uniformitatea interpretarii si aplicarii dreptului comunitar in fiecare Stat Membru, mentinerea sa ca sistem comunitar si aplicarea sa in mod identic tuturor celor care i se supun in toate imprejurarile. Pentru indeplinirea acestui rol, Curtea Europeana de Justitie are competenta de solutionare a litigiilor in care se constituie ca parti state membre, institutii comunitare, intreprinderi sau persoane fizice.3 Curtea Europeana de Justitie joaca un rol esential in cadrul sistemului institutional stabilit prin Tratate. In mod deosebit, Curtea are rolul de a mentine echilibrul intre prerogativele institutiilor comunitare pe de o parte si intre prerogativele conferite Comunitatii si cele pastrate de statele membre pe de alta parte.

In exercitarea atributiilor sale de revizuire, Curtea Europeana de Justitie este deseori chemata sa hotarasca in probleme de natura constitutionala sau de importanta economica majora. Ea numara 25 de judecatori si 8 procurori generali.

Prin Tratatul de la Nisa, s-a stabilit continuarea aplicarii principiului desemnarii cate unui judecator pentru fiecare stat membru si in conditiile extinderii Uniunii, din 2004 la 25, iar din 2007 la 27 de membri . Numarul procurorilor generali a fost redus de la 9 la 8.

Consiliul Uniunii Europene poate, la propunerea Curtii Europene de Justitie, sa hotarasca, cu unanimitate de voturi, cresterea numarului acestora. Judecatorii si procurorii generali sunt numiti de guvernele statelor membre de comun acord, pentru un mandat de sase ani, cu posibilitatea de reinnoire. Ei sunt alesi din randul juristilor de o incontestabila independenta si competenta profesionala.4 Judecatorii il aleg din randul lor pe Presedintele Curtii pentru un mandat de trei ani ce poate fi reinnoit.

Presedintele conduce lucrarile Curtii si prezideaza audierile si dezbaterile iar
avocatii generali acorda asistenta Curtii in indeplinirea atributiilor sale, prezentand in sedinte deschise, in conditii de completa impartialitate si independenta, avize referitoare la spetele deduse curtii. Atributiile lor nu trebuie confundate cu cele ale unui procuror sau ale unei oficialitati cu asemenea functie - fiind vorba in acest caz de rolul Curtii de a veghea asupra intereselor Comunitatii.
Grefierul este secretarul general al institutiei, ale carei servicii le conduce sub autoritatea presedintelui Curtii. Curtea poate sa se intruneasca in adunare plenara, in Marea Camera (treisprezece judecatori) sau in camere de cinci sau de trei judecatori. Adunarea plenara este sesizata in cazurile speciale prevazute de catre Statutul Curtii (atunci cand trebuie sa pronunte destituirea Ombudsmanului, sa dispuna din oficiu demiterea unui comisar european care nu a respectat obligatiile ce ii revin etc.) si atunci cand apreciaza ca o cauza prezinta o importanta exceptionala. Curtea se intruneste in Marea Camera atunci cand un stat membru sau o institutie ce este parte in proces cere acest lucru, precum si in cauzele deosebit de complexe sau de importante. Celelalte cauze sunt solutionate in camere de cinci sau de trei judecatori. Presedintii camerelor de cinci judecatori sunt alesi pentru un mandat de trei ani, iar cei ai camerelor de trei judecatori pentru un mandat de un an.





O particularitate a Curtii Europene de Justitie este procurorul general. Acesta, dupa ce partile au fost audiate la judecata in fond, are rolul de a intocmi o propunere privind sentinta ce urmeaza a fi pronuntata. Procurorul general nu reprezinta insa interesele unei anumite parti, cererile sale trebuind sa aiba un caracter independent si neutru. Curtea Europeana de Justitie nu este obligata sa accepte propunerile facute de procurorul general, dar de obicei instanta respecta in proportie de ¾ cele solicitate de acesta. Pentru a-si indeplini cu bine misiunea, Curtii Europene de Justitie i-au fost atribuite competente jurisdictionale bine definite, pe care le exercita in cadrul procedurii avand ca obiect pronuntarea unei hotarari preliminare si al diferitelor categorii de actiuni. Limba folosita in timpul proceselor este una din limbile oficiale ale Uniunii Europene. Conteaza in primul rand din ce tara provine partea care a formulat cererea de chemare in judecata si din ce tara este paratul. Aceasta regula asigura oricarei persoane din Uniunea Europeana posibilitatea de a participa la actele procesuale in limba sa materna. Interventiile partilor procesuale si ale judecatorilor sunt traduse de interpreti, la fel ca si toate documentele care fac parte din dosarul cauzei.

Pe plan intern, limba folosita la Curtea Europeana de Justitie este franceza. Acest lucru se explica prin faptul ca in momentul infiintarii Comunitatii Europene in anul 1957 majoritatea populatiei din cele sase tari fondatoare (Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg, Olanda) era vorbitoare de limba franceza. La ora actuala tendinta este de a folosi mai mult limba engleza, datorita faptului ca majoritatea juristilor din tarile recent aderate si-au urmat studiile partial in limba engleza si mai putin in limba franceza.

II.     Rolul si competentele Curtii Europene de Justitie

Sarcinile Curtii Europene de Justitie sunt prevazute in art. 220-245 Tratatul Uniunii Europene precum si in propriul sau statut. Acestea constau in asigurarea interpretarii uniforme a legislatiei europene. In 1989, pentru a usura activitatea Curtii Europene de Justitie a fost infiintata Curtea Europeana de Justitie de Prima Instanta (CEJ-PI) si apoi in 2004 o alta instanta, pentru probleme care privesc functionarii publici, Tribunalul functionarilor publici ai Uniunii Europene. De atunci Curtea Europeana de Justitie nu mai este competenta decat pentru solutionarea cailor de atac inaintate de persoanele fizice si juridice impotriva deciziilor luate de Curtea Europeana de Justitie de Prima Instanta. Mai nou insa, cu putine exceptii, Curtea Europeana de Justitie raspunde si de dosarele de chemare in judecata in prima instanta inaintate de statele membre ale Uniunii Europene impotriva Comisiei Europene.

In actiunile formulate de Comisia Europeana (de ex. pentru incalcarea tratatului Uniunii Europene) sau de alte organe comunitare si in actiunile formulate de statele membre impotriva altor organe decat Comisia Europeana, precum si pentru luarea deciziilor in actiunile prejudiciale) ramane competenta tot Curtea Europeana de Justitie.

  • Procedura in cazul incalcarii tratatului Uniunii Europene (art. 226 Tratatul UE):

Comisia Europeana are dreptul – dupa incheierea unei proceduri preliminare – sa actioneze in judecata in fata Curtii Europene de Justitie statele membre ale Uniunii Europene.

Curtea Europeana de justitie verifica intai daca acel stat a incalcat sau nu obligatiile ce-i revin prin Tratatul Uniunii Europene. Pentru aceasta la Curtea Europeana de Justitie trebuie inaintata o cerere de chemare in judecata, care se publica partial in Monitorul Oficial al Uniunii Europene si se remite paratului. Dupa cum e cazul, se poate trece apoi la administrarea probelor si la judecata in fond. In finalul acesteia procurorul general formuleaza cererile finale, in care sugereaza sentinta ce va fi pronuntata, fara insa ca Curtea Europeana de Justitie sa fie obligata sa tina cont de aceste sugestii. Conf. disp. art. 227 din Tratatul Uniunii Europene exista si posibilitatea ca un stat membru sa actioneze in judecata in fata Curtii Europene de Justitie un alt stat membru (dupa procedura preliminara in care intervine si Comisia Europeana conf. art. 227 alin. 2-4 din Tratatul Uniunii Europene).

  • Procedura prejudiciala (art. 234 din Tratatul Uniunii Europene):

Instantele nationale pot (respectiv trebuie, atunci cand este vorba de ultima instanta cum ar fi Curtea Suprema de Justitie, Curtea Constitutionala, etc.) cere Curtii Europene de Justitie lamuriri cu privire la interpretarea dreptului comunitar. In plus, aceste instante pot solicita Curtii Europene de Justitie sa verifice daca un anumit act legislativ european este valabil.

Acest lucru trebuie sa asigure in primul rand aplicarea unitara a dreptului comunitar de catre instantele nationale, care se ocupa de aplicarea pe plan national a legilor europene.

Pentru a putea solicita opinia Curtii Europene de Justitie judecata in fond derulata la intanta nationala trebuie sa depinda (in mod decisiv pentru solutionarea cauzei) de interpretarea, respectiv valabilitatea legilor comunitare. Instanta va suspenda judecata in fond pana la primirea raspunsului Curtii Europene de Justitie . Cererea solicitata va fi intai tradusa in toate limbile oficiale si apoi publicata in Monitorul Oficial al Uniunii Europene.

Acest lucru ofera partilor, statelor membre si organelor Uniunii Europene, posibilitatea de a lua pozitie in problema respectiva. Dupa care are loc o dezbatere in fond, cu pledoaria tinuta de procurorul general si apoi se procedeaza la pronuntarea sentintei. Instanta solicitanta este obligata sa respecte sentinta pronuntata de Curtea Europeana de Justitie .

III. Diferite tipuri de proceduri

  •  Cererea avand ca obiect pronuntarea unei hotarari preliminare

Curtea Europeana de Justitie colaboreaza cu ansamblul instantelor judecatoresti ale statelor membre, care sunt instantele de drept comun in materie de drept comunitar. Pentru a asigura o aplicare efectiva si omogena a legislatiei comunitare si pentru a evita orice interpretare divergenta, instantele nationale pot si cateodata trebuie sa se adreseze Curtii Europene de Justitie cerandu-i sa clarifice o chestiune privind interpretarea dreptului comunitar, in scopul de a le permite, de exemplu, sa verifice conformitatea legislatiei nationale cu acesta din urma. Cererea avand ca obiect pronuntarea unei hotarari preliminare poate de asemenea avea ca obiect controlul validitatii unui act de drept comunitar. Raspunsul Curtii de Justitie nu ia forma unui simplu aviz, ci a unei hotarari . Instanta nationala destinatara este tinuta de statele membre, care sunt instantele de drept comun in materie de drept comunitar.

  •  Actiunea in neindeplinirea obligatiilor

Aceasta actiune permite Curtii de Justitie sa controleze respectarea de catre statele membre a obligatiilor care le revin in virtutea dreptului comunitar. Sesizarea Curtii de Justitie este precedata de o procedura prealabila initiata de Comisie prin care i se da statului membru posibilitatea de a raspunde plangerii indreptate impotriva sa. 10 Daca procedura nu determina statul membru sa isi indeplineasca obligatiile, poate fi introdusa in fata Curtii de Justitie .

Actiunea in anulare

Prin intermediul acestei actiuni, reclamantul cere anularea unui act al unei institutii (regulament, directiva, decizie). Curtea Europeana de Justitie este competenta sa solutioneze actiunile introduse de catre un stat membru impotriva Parlamentului European si/sau impotriva Consiliului (cu exceptia actelor acestuia din urma din domeniu, referitoare la ajutoarele de stat, la dumpingul sau competentele de executare), sau pe cele introduse de catre o institutie comunitara impotriva alteia. Tribunalul este competent pentru a judeca, in prima instanta, toate celelalte actiuni de acest tip si indeosebi actiunile introduse de catre persoanele private.

  •  Actiunea in constatarea abtinerii de a actiona

Aceasta actiune permite Curtii Europene de Justitie sa controleze legalitatea inactiunii institutiilor comunitare. Ea poate fi introdusa numai dupa ce institutiei respective i s-a solicitat sa actioneze. Cand s-a constatat ilegalitatea omisiunii, institutia trebuie sa puna capat abtinerii de a actiona, luand masurile adecvate. Competenta de a judeca actiunea in constatarea abtinerii de a actiona este impartita intre Curte si Tribunal dupa aceleasi criterii .

  •  Recursul

Curtea de Justitie poate fi sesizata cu recursuri privind numai motive de drept, formulate impotriva hotararilor si a ordonantelor pronuntate de Tribunalul de Prima Instanta.12 Daca recursul este admisibil si este fondat, Curtea Europeana de Justitie anuleaza decizia Tribunalului de Prima Instanta. In cazul in care cauza este in stare de judecata, Curtea poate sa o retina spre solutionare. In caz contrar, trebuie sa trimita cauza Tribunalului, care este tinut de decizia pronuntata in recurs.

  •  Reexaminarea

Hotararile Tribunalului de Prima Instanta care statueaza asupra actiunilor introduse impotriva hotararilor Tribunalului Functiei Publice al Uniunii Europene 13 pot, in mod exceptional, sa faca obiectul unei reexaminari din partea Curtii Europene de Justitie.

  • Procedura

Oricare ar fi natura cauzei, procedura include o faza scrisa si, in general, o faza orala, care se desfasoara in cadrul unei audieri publice. Trebuie totusi facuta distinctia intre, procedura privind pronuntarea unei hotarari preliminare si, celelalte actiuni, denumite actiuni directe.

  • Sesizarea Curtii si procedura scrisa in ceea ce priveste cererile avand ca obiect

pronuntarea unei hotarari preliminare

Instanta nationala adreseaza Curtii Europene de Justitie intrebari privind interpretarea sau validitatea unei dispozitii de drept comunitar, in general sub forma unei decizii

jurisdictionale, conform regulilor nationale de procedura. Dupa traducerea cererii in toate limbile comunitare grefa o comunica partilor implicate in cauza principala, si statelor membre si institutiilor. Grefa dispune publicarea in Jurnalul Oficial a unei comunicari indicand indeosebi partile in cauza si continutul intrebarilor. Partile, statele membre si institutiile Uniunii Europene au la dispozitie doua luni pentru a prezenta Curtii observatiile lor scrise.

  •  in ceea ce priveste actiunile directe

Curtea trebuie sesizata printr-o cerere introductiva adresata grefei. Grefierul dispune publicarea unei comunicari privind actiunea in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, indicand pretentiile reclamantului si motivele actiunii. In acelasi timp, cererea introductiva este adusa la cunostinta partii adverse, care are la dispozitie o luna pentru a introduce intampinare.

Reclamantul are dreptul la o replica, paratul la o duplica, termenul fiind, de fiecare data, de o luna. Termenele de prezentare a acestor documente trebuie respectate, cu exceptia situatiei in care presedintele acorda o prelungire a lor. In ambele tipuri de actiuni, presedintele, respectiv primul avocat general desemneaza un judecator raportor si un avocat general, insarcinati sa urmareasca desfasurarea cauzei.

IV.    Masurile preparatorii si raportul cauzei

In toate procedurile, odata ce procedura scrisa este finalizata, partilor li se solicita sa indice, in termen de o luna, daca si de ce solicita organizarea unei audieri pentru sustinerea pledoariilor. Pe baza unui raport al judecatorului raportor si dupa ce a audiat avocatul general, Curtea decide daca mai trebuie administrate probe, carui complet trebuie sa i se trimita cauza si daca este necesara organizarea unei audieri pentru sustinerea pledoariilor. Data acesteia va fi fixata de presedinte. Judecatorul raportor rezuma, intr-un raport al cauzei, faptele invocate, precum si argumentele partilor si, eventual, argumentele celor care intervin in cauza. Acest raport este adus la cunostinta publicului in limba de procedura, in cursul audierii.14

  • Audierea si concluziile avocatului general

Cauza este pledata in cursul unei audieri publice, in fata completului de judecata si a avocatului general. Judecatorii si avocatul general pot adresa partilor intrebarile pe care le considera oportune. Dupa cateva saptamani, concluziile avocatului general sunt prezentate in fata Curtii de Justitie, tot in cadrul unei audieri publice. In concluziile sale, acesta analizeaza in detaliu aspectele indeosebi juridice ale litigiului si propune in deplina independenta Curtii de Justitie raspunsul care considera ca trebuie dat problemei ridicate. Astfel se incheie procedura orala.

Hotararile



Judecatorii delibereaza pe baza unui proiect de hotarare redactat de catre judecatorul raportor. Fiecare judecator din completul respectiv poate propune modificari. Hotararile Curtii de Justitie sunt adoptate cu majoritate de voturi, fara ca eventualele opinii disidente sa fie mentionate. Hotararile sunt semnate de catre toti judecatorii care au participat la deliberari, iar dispozitiile lor sunt pronuntate in cadrul unei audieri publice.15



Hotararile si concluziile avocatilor generali sunt disponibile pe site-ul internet al Curtii chiar in ziua pronuntarii sau a citirii lor. In cea mai mare parte a cazurilor, ele sunt ulterior publicate in Culegerea de jurisprudenta a Curtii de Justitie si a Tribunalului de Prima Instanta.

V.   Procedurile specifice

  •  Ordonanta motivata

In cazul in care o intrebare preliminara este identica cu o intrebare asupra careia Curtea Europeana de Justitie s-a pronuntat deja sau daca raspunsul la aceasta intrebare nu lasa loc de indoiala sau poate fi dedus din jurisprudenta, dupa audierea avocatului general, Curtea Europeana de Justitie poate decide pe calea unei ordonante motivate, facand referire cu precadere la hotararea deja pronuntata privind aceasta intrebare sau la jurisprudenta.

  •  Procedura accelerata

Procedura accelerata permite Curtii sa solutioneze rapid cauzele extrem de urgente, reducand termenele si eliminand anumite etape ale procedurii. In urma unei cereri introduse de una din parti, presedintele Curtii decide, dupa ce a audiat celelalte parti, daca o urgenta deosebita justifica folosirea procedurii accelerate. Aceasta procedura este de asemenea prevazuta in cazul cererilor avand ca obiect pronuntarea unei hotarari preliminare. In acest caz, cererea este introdusa de instanta judecatoreasca nationala care sesizeaza Curtea.

  •  Masurile provizorii

Procedura de aplicare a masurilor provizorii vizeaza suspendarea executarii unui act al unei institutii, care face de asemenea obiectul unei actiuni, sau orice alta masura provizorie necesara pentru a preveni un prejudiciu grav si ireparabil in detrimentul unei parti.

  • Cheltuielile de procedura

Procedura in fata Curtii Europene de Justitie este scutita de cheltuieli. In schimb, onorariul avocatului abilitat sa puna concluzii in fata instantelor unui stat membru ce reprezinta partile nu este acoperit de Curte. Cu toate acestea, daca o parte se afla in imposibilitatea de a face fata cheltuielilor de judecata in totalitate sau in parte, ea poate, fara a fi reprezentata de un avocat, sa ceara acordarea asistentei judiciare gratuite. Cererea trebuie sa fie insotita de toate informatiile care justifica starea de nevoie.

  • Regimul lingvistic

In ceea ce priveste actiunile directe, limba utilizata in cererea introductiva (care poate fi una din cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene) va fi limba de procedura a cauzei, adica limba in care aceasta se va desfasura. In ceea ce priveste cererile avand ca obiect pronuntarea unei hotarari preliminare, limba de procedura este cea a instantei judecatoresti nationale care se adreseaza Curtii de Justitie. Dezbaterile care au loc in timpul audierilor sunt traduse simultan, in functie de necesitati, in diferitele limbi oficiale ale Uniunii Europene. Judecatorii delibereaza fara interpreti, folosind franceza.

VI.   Principii fundamentale stabilite prin jurisprudenta

In jurisprudenta sa, al carei punct de plecare il reprezinta hotararea Van Gend & Loos din 1963, Curtea a introdus principiul efectului direct al dreptului comunitar in statele membre. Acesta permite cetatenilor europeni sa invoce in mod direct normele juridice comunitare in fata instantelor judecatoresti nationale. Intreprinderea de transport Van Gend & Loos, importatoare de marfuri din Germania in Tarile de Jos, trebuia sa plateasca taxe vamale pe care le aprecia ca fiind contrare dispozitiei din Tratatul CEE16 ce interzice marirea taxelor vamale in cadrul relatiilor comerciale reciproce. Actiunea punea problema conflictului dintre dreptul intern si normele Tratatului CEE. Fiind sesizata de catre o instanta judecatoreasca din Tarile de Jos, Curtea a solutionat intrebarea prin instituirea doctrinei efectului direct, conferind astfel intreprinderii de transport o garantie directa a drepturilor sale izvorate din legislatia comunitara in fata instantei judecatoresti nationale.

In 1964, hotararea Costa a stabilit suprematia dreptului comunitar asupra dreptului intern. In aceasta cauza, o instanta judecatoreasca italiana solicitase Curtii de Justitie sa stabileasca daca legea italiana de nationalizare a sectorului de productie si de distributie a energiei electrice era compatibila cu anumite norme din Tratatul CEE. Curtea a introdus doctrina suprematiei dreptului comunitar, intemeindu-se pe specificul ordinii juridice comunitare, menite sa aiba o aplicare uniforma in toate statele membre.

In 1991, in hotararea Francovich s.a.,17 Curtea a dezvoltat o alta notiune fundamentala, si anume aceea a raspunderii unui stat membru fata de persoanele private pentru prejudiciile cauzate acestora prin incalcarea dreptului comunitar de catre respectivul stat. Ca urmare, incepand cu 1991, cetatenii europeni au la indemana o actiune in repararea prejudiciilor impotriva statului care incalca o norma comunitara.

Doi cetateni italieni, care trebuiau sa isi incaseze remuneratiile de la angajatorii lor aflati in faliment, au introdus actiuni invocand abtinerea statului italian de a transpune dispozitiile comunitare care protejeaza lucratorii salariati in cazul insolvabilitatii angajatorului. Fiind sesizata de catre o instanta judecatoreasca italiana, Curtea a precizat ca directiva respectiva urmarea sa confere drepturi persoanelor fizice, drepturi de care acestea au fost private ca urmare a abtinerii statului de a transpune directiva. Astfel, Curtea a deschis posibilitatea introducerii unei actiuni in reparare impotriva statului insusi.

VII.   Curtea Europeana de Justitie in viata cetateanului european

Din miile de hotarari pronuntate de Curtea Europeana de Justitie , cea mai mare parte, in special cele pronuntate cu titlu preliminar, au in mod vadit consecinte importante in viata de fiecare zi a cetatenilor europeni. Unele dintre aceste hotarari sunt exemplu, pentru domeniile cele mai importante ale dreptului comunitar.

  •  Libera circulatie a marfurilor

Incepand cu hotararea Cassis de Dijon, 18pronuntata in 1979, referitoare la principiul liberei circulatii a marfurilor, comerciantii pot sa importe in tarile lor orice produs provenind din alta tara a Comunitatii, cu conditia ca acesta sa fi fost produs si comercializat in mod legal in acea tara si ca nici un motiv imperativ, privind de pilda protectia sanatatii sau a mediului inconjurator, sa nu se opuna importului sau in tara de consumatie.

  •  Libera circulatie a persoanelor

In acest domeniu au fost pronuntate numeroase hotarari.

In hotararea Kraus (1993), Curtea a statuat ca situatia unui resortisant comunitar, titular al unei diplome postuniversitare care a fost obtinuta intr-un alt stat membru si care ii faciliteaza accesul la o profesie sau la exercitarea unei activitati economice, este reglementata de dreptul comunitar, chiar si in privinta raporturilor acelui resortisant cu statul membru de origine.

Astfel, daca un stat membru poate conditiona utilizarea acestui titlu pe teritoriul sau de obtinerea unei autorizatii administrative, procedura de autorizare poate avea drept unic scop sa verifice daca titlul a fost eliberat in mod legal.

Dintre hotararile pronuntate in acest domeniu, una dintre cele mai cunoscute este hotararea Bosman (1995), prin care Curtea a statuat, la cererea unei instante judecatoresti belgiene, asupra compatibilitatii dintre regulile federatiilor de footbal si libera circulatie a lucratorilor. Curtea a precizat ca sportul practicat la nivel profesionist este o activitate economica al carei exercitiu nu poate fi impiedicat de reguli referitoare la transferul jucatorilor sau care limiteaza numarul jucatorilor resortisanti ai altor state membre. Acest principiu a fost extins, prin hotarari ulterioare, la situatia sportivilor profesionisti provenind din tari terte care au incheiat un acord de asociere (hotararea Deutscher Handallbund, 2003) sau de parteneriat (hotararea Simutenkov, 2005) cu Comunitatile Europene. 19

  • Libera prestare a serviciilor

O hotarare din 1989 privind libera prestare a serviciior se referea la situatia unui turist britanic care fusese agresat si ranit grav in metroul parizian. Fiind sesizata de catre o instanta judecatoreasca franceza, Curtea a decis ca, in calitate de turist, cetateanul britanic beneficia de servicii si in afara tarii sale, aflandu-se in sfera de aplicare a principiului nediscriminarii pe motiv de nationalitate inscris in dreptul comunitar. In consecinta, el avea dreptul la aceeasi despagubire precum cea care ar fi putut fi pretinsa de un resortisant francez (hotararea Cowan). Fiind sesizata de catre instante judecatoresti luxemburgheze, Curtea a statuat ca prevederile nationale care refuza unei persoane asigurate rambursarea cheltuielilor pentru un tratament dentar pe motiv ca a fost efectuat in alt stat membru constituie un obstacol nejustificat in calea liberei prestari a serviciilor (hotararea Kohll, 1998), iar refuzul de a rambursa cheltuielile privind achizitionarea de ochelari din strainatate este considerat ca un obstacol nejustificat in calea liberei circulatii a marfurilor (hotararea Decker, 1998).

  • Egalitatea de tratament si drepturile sociale

O stewardesa a introdus o actiune impotriva angajatorului sau pe motiv de discriminare in privinta remuneratiei pe care o incasa in comparatie cu colegii ei de sex masculin care efectuau aceeasi munca. Fiind sesizata de o instanta judecatoreasca belgiana, Curtea a decis, in 1976, ca norma din tratat care impunea principiul egalitatii de remunerare a lucratorilor femei si barbati pentru aceeasi munca are efect direct (hotararea Defrenne).

Interpretand normele comunitare referitoare la egalitatea de tratament intre barbati si femei, Curtea a contribuit la protectia femeii impotriva concedierilor legate de perioada sarcinii. Nemaiputand sa lucreze din cauza dificultatilor legate de sarcina, o femeie a fost concediata. In 1998, Curtea a declarat aceasta concediere contrara dreptului comunitar.

Concedierea unei femei in cursul sarcinii pe motiv de absente cauzate de o boala in legatura cu sarcina insasi constituie o discriminare interzisa pe motiv de sex (hotararea Brown). Pentru a garanta protectia securitatii si a sanatatii lucratorilor, este necesar ca acestia sa beneficieze de un concediu anual platit. In 1999, sindicatul britanic BECTU a contestat legea britanica care priva lucratorii cu contracte de munca de scurta durata de acest drept, pe motiv ca nu era conforma directivei comunitare privind organizarea timpului de lucru. Curtea a conchis (hotararea BECTU, 2001) ca dreptul la concediul anual platit este un drept social conferit de dreptul comunitar in mod direct tuturor lucratorilor si ca niciun lucrator nu poate fi privat de acesta.

  • Drepturile fundamentale

Apreciind ca respectarea drepturilor fundamentale face parte integranta din principiile generale ale dreptului pe care este chemata sa le apere, Curtea a contribuit in mod considerabil la imbunatatirea standardelor privind protectia acestor drepturi. In aceasta privinta, ea se inspira din traditiile constitutionale comune statelor membre si din instrumentele internationale de protectie a drepturilor omului, in principal Conventia Europeana a Drepturilor Omului,20 la care statele membre au cooperat sau au aderat.

Dupa numeroase atacuri teroriste indreptate impotriva agentilor de politie, in Irlanda de Nord a fost introdus dreptul de portarma de catre fortele de politie. Totusi, pentru motive de securitate publica, acest drept nu a fost acordat (pe baza unui certificat eliberat de catre ministerul competent si inatacabil pe cale judecatoreasca) femeilor care lucrau in politie. In consecinta, politia nord-irlandeza nu a mai putut oferi niciun contract de munca cu norma intreaga vreunei femei. Fiind sesizata de catre o instanta judecatoreasca din Regatul Unit, Curtea a decis ca excluderea oricarei puteri de control a judecatorului asupra certificatului unei autoritati nationale se opune principiului unui control judecatoresc efectiv recunoscut fiecarei persoane care se considera lezata printr-o discriminare intemeiata pe sex (hotararea Johnston, 1986).

  • Cetatenia europeana

In ceea ce priveste cetatenia europeana, care este recunoscuta de Tratat tuturor resortisantilor statelor membre, Curtea a confirmat ca aceasta include dreptul de sedere pe teritoriul unui alt stat membru.21 Astfel, un resortisant minor al unui stat membru, care are o asigurare medicala si care dispune de resurse suficiente, beneficiaza in egala masura de un astfel de drept de sedere. Curtea a subliniat ca dreptul comunitar nu impune minorului sa dispuna el insusi de resursele necesare si ca refuzul de a acorda in acelasi timp dreptul de sedere mamei sale, resortisanta a unei tari terte, ar priva dreptul de sedere al copilului de orice efect util (hotararea Zhu si Chen, 2004). In aceeasi hotarare, Curtea a precizat ca, chiar si in cazul in care dobandirea nationalitatii unui stat membru are ca scop obtinerea de catre resortisantul unei tari terte a dreptului de sedere in temeiul dreptului comunitar, un stat membru nu poate restrange efectele acordarii nationalitatii de catre alt stat membru.

In 1964 Curtea Europeana de Justitie a luat o noua hotarare - simbolica pentru viitorul Uniunii Europene : in cazul unui conflict intre legea nationala si cea comunitara (aspect neclarificat in Tratat) legea comunitara are suprematie fata de cea nationala, ' prin crearea unei Comunitati pe o durata indeterminata, cu propriile institutii, propria personalitate, capacitate legala, cu abilitatea de a avea reprezentanta internationala si, mai ales, cu puteri reale rezultand dintr-o limitare a autoritatii sau dintr-un transfer de atributii dinspre state inspre Comunitate, iar statele si-au limitat prerogativele de suveranitate. In 1979 Curtea Europeana de Justitie a luat faimoasa hotarare in cazul 'Cassis de Dijon' pe care, mai tarziu, Comisia a folosit-o la completarea pietei unice, prin interzicerea importarii si comercializarii in RFG a unei bauturi originare din Franta (Cassis de Dijon) , pe motivul ca legislatia germana prevede o concentratie minima de alcool, pe care bautura respectiva nu o avea.
Asa cum a considerat si Jean Omer Marie Gabriel Monnet initial, Comunitatea poate fi conceputa ca o retea de reguli - legi - care strabat granitele nationale ale statelor membre.





Curtea Europeana de Justitie are un rol vital in clarificarea, prezentarea si in stabilirea modului lor de aplicare, in interpretarea de zi cu zi a largii game a legilor comunitare si in compararea legilor nationale cu legea comunitara, Curtea exercita –in sfera sa de operare - o autoritate directa mai putin spectaculoasa, dar comparabila cu independenta si puterea inaltei autoritati . Curtea Europeana de Justitie actioneaza ca o instanta administrativa atunci cand controleaza legalitatea actelor comunitare si judeca recursurile functionarilor comunitari; ca o instanta constitutionala, atunci cand interpreteaza tratatele comunitare sau judeca recursurile impotriva unui stat membru care nu-si respecta obligatiile din tratate; ca o instanta civila, cand judeca litigiile ce au ca obiect acordarea de daune - ­interese si ca instanta de apel, cand, solutioneaza recursurile introduse impotriva hotararilor pronuntate de Tribunalul de Prima Instanta.





Enciclopedia libera Wikipedia -Curtea Europeana de Justitie nu trebuie confundata cu Curtea Europeana de Justitie pentru Drepturile Omului cu sediul la Strassburg, care este o institutie a Consiliului Europei.

Enciclopedia libera Wikipedia - Uniunea Europeana (UE) este o entitate politica, sociala si economica, dezvoltata in Europa, ce este compusa din 27 tari. Este considerata a fi o constructie sui generis, situandu-se intre federatie si confederatie.

Enciclopedia libera Wikipedia - Mai mult de 8600 de cauze au fost aduse curtii din anul 1952, de cand a fost infiintata. In anul 1978 se solutionau deja 200 de cazuri noi pe an, iar in 1985 au fost pe rol peste 400 de cauze.

D.Mazilu, Integrarea europeana.Drept comunitar si institutii europene.Ed.Lumina Lex, 2001,p.500

'Revista de drept comercial' nr.12/1999,pp.77   

Enciclopedia libera Wikipedia - Comisia europeana este organul executiv al Uniunii Europene, avand rolul de a intocmi proiecte de legi si de a monitoriza aplicarea acestora. Comisia este un organ al Comunitatilor Europene, independent de statele membre, avand deci un caracter cu adevarat supranational. Sediul Comisiei: Berlaymont, Bruxelles. Comisarii actioneaza exclusiv la dispozitia Uniunii si nu a tarilor de origine.

Enciclopedia libera Wikipedia -Tratatul privind Uniunea Europeana (numit si Tratatul de la Maastricht) a fost semnat de Consiliul European la 7 februarie 1992 in localitatea olandeza Maastricht, reprezentand pana atunci cea mai profunda schimbare a tratatelor de la infiintarea Comunitatii Europene. Acest tratat a pus bazele Uniunii Europene

Internet www.coe.int/tcj;


J. Pradel, E. Corstens, Droit penal european, LGDJ, Paris, 2003;

Internet - www.coe.ro

Internet www.coe.int/tcj;


Enciclopedia libera Wikipedia infiintat in baza Actului Unic European (17 februarie 1986), prin hotararea Consiliului din 24 octombrie 1988 si intrat in vigoare la 1 septembrie 1989, Tribunalul de Prima Instanta are scopul de a consolida garantiile judiciare acordate persoanelor fizice prin instaurarea unui al doilea nivel al autoritatii judiciare, permitand astfel Curtii de Justitie sa se concentreze asupra atributiei sale de baza, acela de interpretare uniforma a legislatiei comunitare. El nu este o noua institutie, ci mai degraba o componenta al Curtii de Justitie. Cu toate acestea, este un organism autonom, separat de Curtea de Justitie din punct de vedere organizatoric. Tribunalul de prima instanta are reguli de procedura si are sediul la Luxembourg.

Enciclopedia libera Wikipedia Tribunalul Civil/Functiei Publice (Civil Service Tribunal) a fost infiintat in anul 2004 in urma adoptarii Deciziei Consiliului nr. 2004/752/CE/Euratom de la 2 noiembrie 2004 pentru infiintarea (OJL nr.333, p, 7 - 11).Acest contencios al serviciului public UE functioneaza pe langa Tribunalul Primei Instante si are sediul in Tribunalul Primei Instante.Noua instanta specializata, compusa din 7 judecatori, este chemata sa solutioneze disputele dintre U.E. si serviciile sale civile, o jurisdictie exercitata pana la crearea sa de Tribunalul de Prima Instanta. Aceste decizii vor putea fi atacate cu apel pe motiv de ilegalitate, doar in fata Tribunalului de Prima Instanta si in cazuri exceptionale vor putea fi revizuite de catre Curtea de Justitie.Crearea Tribunalului Civil European, care si-a inceput activitatea in anul 2005, a fost un pas important in implementarea reformelor sistemului juridic furnizate prin Tratatul de la Nisa.


J. Pradel, E. Corstens, Droit penal european, LGDJ, Paris, 2003;

J. Pradel, E. Corstens, Droit penal european, LGDJ, Paris, 2003


Enciclopedia libera Wikipedia - Comunitatea Europeana a fost infiintata la Roma sub numele de Comunitatea Economica Europeana (CEE), la data de 25 martie , de catre cele sase state membre (Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg, Olanda) ale Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO). Constituirea CE a avut la baza Tratatul privind constituirea Comunitatii Europene. Denumirea sa initiala a fost Tratatul privind constituirea Comunitatii Economice Europene, actul avand insa si alte denumiri uzuale, cum ar fi “Tratatele de la Roma” sau “Tratatul CEE” Clauzele tratatului au fost elaborate in cea mai mare parte in cadrul Conferintelor de la Bilderberg. Concomitent cu CE s-a constituit si Comunitatea Europeana a Atomului (CEA, astazi EURATOM). Impreuna cu CECO (constituita deja din 1951) au aparut atunci trei comunitati, numite si Comunitatile Europene. Prin Tratatul de fuziune au fost puse bazele unor organe comune de conducere, printre acestea numarandu-se Comisia si Consiliul unic. Constituita initial pe o perioada limitata la 50 de ani, CECO a fost integrata in CE in anul 2001 prin Tratatul de la Nisa (intrat in vigoare in 2003). CECO nu mai este deci o institutie de sine statatoare.Odata cu constituirea Uniunii Europene (UE), s-a schimbat si denumirea CEE in “Comunitatea Europeana”, urmand ca “Tratatul CEE” sa devina “Tratatul CE”. Aceste schimbari au exprimat transformarile calitative suferite de CEE de la o simpla comunitate economica la o uniune politica. Cu toate acestea, existenta celor trei comunitati subsidiare (CECO, CEA, CE) nu a avut nimic de suferit in urma acestei noi denumiri, deoarece aceasta nu presupunea si unificarea formala a celor trei comunitati.


Internet www.google.com

Internet –www.google.com

Internet - ww.coe.ro.


Enciclopedia libera Wikipedia Conventia Europeana a Drepturilor Omului, cunoscuta si sub denumirea de Conventia pentru Protectia Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, este un catalog al drepturilor fundamentale elaborat de Consiliul Europei, semnat pe 4 noiembrie la Roma si intrat in vigoare pe 3 septembrie .Romania a ratificat Conventia Europeana a Drepturilor Omului la data de 20 iunie . Aceasta a deschis calea petitiilor individuale in fata CEDO din partea persoanelor fizice si juridice romane.


Journal Officiel des Communautés européennes

Enciclopedia libera Wikipedia Jean Omer Marie Gabriel Monnet (9 noiembrie16 martie ) este considerat arhitectul Unitatii Europene. Nu a fost niciodata chemat sau ales la biroul public, Monnet a lucrat in spatele scenelor guvernelor Europene si Americane. A fost un internationalist pragmatic si totodata autorul Planului Monnet (minele de carbune si dependenta Frantei de Germania si minele acesteia). Originalitatea ideii lui Monnet consta in unirea oamenilor si a natiunilor prin propunerea unui obiectiv comun in care sa isi (re)gaseasca si sa vada interesele si sa uite diferentele sau divergentele



loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







loading...


Cauta referat