Notiunea si conditiile de fond ale partajului

Notiunea si conditiile de fond ale partajului

Notiunea partajului succesoral

Indiviziunea succesorala ia sfarsit prin partaj.

Partajul este operatiunea juridica prin care se pune capat starii de indiviziune prin impartirea in natura sau prin echivalent a bunurilor aflate in indiviziune, care sunt trecute astfel in proprietatea exclusiva a coindivizarilor conform cotei‑parti ideale la care are dreptul fiecare.

Prin partaj, in locul cotei‑parti ideale din dreptul pe care il avea asupra masei indivize, fiecare coindivizar devine proprietarul exclusiv asupra unuia sau mai multor bunuri determinate in materialitatea lor ori a contravalorii acestora.

Reglementarea juridica a partajului succesoral cuprinsa in art. 1143-1145 C.civ. se completeaza cu dispozitiile art. 669-686 privind partajul coproprietatii in masura in care nu sunt incompatibile cu acestea.

Coindivizarii pot stabili intre ei o imparteala provizorie a folosintei bunurilor indiviziunii.

Partajul folosintei bunurilor aflate in indiviziune nu poate fi facut judecatoreste pentru ca ar contraveni regulei unanimitatii si ar fi de natura sa conduca implicit la prelungirea starii de indiviziune.

Iesirea din indiviziune poate fi realizata prin buna invoiala intre coindivizari (partajul voluntar) sau pe cale judecatoreasca.

Sub aspectul intinderii efectelor ei, imparteala poate fi totala (cand are ca obiect intreaga masa indiviza) sau partiala (cand are ca obiect numai unul sau mai multe bunuri din indiviziune), daca comostenitorii si‑au exprimat vointa de a ramane in indiviziune asupra celorlalte bunuri.

Partajul poate fi partial si sub aspectul coindivizarilor, daca numai unul sau unii cer iesirea din indiviziune, iar paratii declara ca vor sa ramana in indiviziune asupra bunurilor ce li se cuvin, conform cotelor lor.

In acest caz, optiunea paratilor de a ramane in indiviziune trebuie privita ca o conventie de prelungire a indiviziunii care cade sub incidenta dispozitiilor art. 672 C.civ. care prevede "Conventiile privind suspendarea partajului nu pot fi incheiate pentru o perioada mai mare de cinci ani. In cazul imobilelor, conventiile trebuie incheiate in forma autentica si supuse formalitatilor de publicitate prevazute de lege".

Potrivit art. 673 C.civ., instanta sesizata cu cererea de partaj poate suspenda pronuntarea partajului, pentru cel mult un an, pentru a nu se aduce prejudicii grave intereselor celorlalti coproprietari. Daca pericolul acestor prejudicii este inlaturat inainte de implinirea termenului, instanta la cererea partii interesate va reveni asupra masurii.

Bunurile mostenirii pot sa faca obiectul unor masuri conservatorii, in tot sau in parte, la cererea persoanelor interesate, in conditiile legii.

Conditiile generale de fond ale partajului succesoral

Conditiile de fond ale partajului succesoral privesc persoanele care o pot cere, capacitatea lor si necesitatea sau nu a unei autorizatii prealabile privind imparteala.

Persoanele care pot cere partajului succesoral sunt:

a) coindivizarii (mostenitorii legali sau testamentari, dar numai legatarii testamentari universali sau cu titlu universal).

Legatarul cu titlu particular, care are un drept real asupra unui bun individual determinat, nu este coindivizar si in consecinta nu poate avea legitimarea procesuala activa pentru a cere sistarea starii de indiviziune.

b) succesorii in drepturi, universali sau cu titlu universal ai coindivi­zarilor, care prin retransmitere se subroga in drepturile coindiviza­rilor, pot cere sau pot continua imparteala inceputa de autorul lor.

In cazul a doua succesiuni succesive care se dezbat deodata, se intocmeste un singur certificat de mostenitor, stabilindu‑se pentru fiecare dintre autorii succesiunii in mod corespunzator calitatea si drepturile fiecarui mostenitor sau legatar, precum si bunurile si datoriile succesiunii.

In cazul in care coindivizarul decedat are mai multi mostenitori, se creeaza doua indiviziuni (mase indivize) a caror partajare se va face succesiv in ordinea deschiderii succesiunilor.

Imparteala lor se poate face separat sau in cadrul aceluiasi dosar.

c) creditorii personali ai coindivizarilor pot cere imparteala sau pot continua imparteala inceputa de coindivizarul debitor, pe calea actiunii oblice, dreptul de a cere iesirea din indiviziune neavand caracter exclusiv personal.

Inainte de partajul succesoral, creditorii personali ai unui mostenitor nu pot urmari partea acestuia din bunurile mostenirii.

Creditorii personali ai mostenitorilor si orice persoana ce justifica un interes legitim pot sa ceara partajul in numele debitorului lor, pot pretinde sa fie prezenti la partajul prin buna invoiala sau pot sa intervina in procesul de partaj.

Ceilalti mostenitori pot obtine respingerea actiunii de partaj introduse de catre creditor platind datoria in numele si pe seama mostenitorului debitor.

In tacerea legii nu credem ca si creditorii succesiunii ar putea cere partajul pe calea actiunii subrogatorii.

De altfel, inainte de partajul succesoral, creditorii ale caror creante provin din conservarea sau din administrarea bunurilor mostenirii ori s-au nascut inainte de deschiderea mostenirii pot cere sa fie platiti din bunurile aflate in indiviziune. De asemenea, ei pot solicita executarea silita asupra acestor bunuri (art. 1155 alin. (2) C.civ.).

Datorita consecintelor pe care le are cu privire la patrimoniul copar­tasilor legea asimileaza iesirea din indiviziune sub aspectul capacitatii de exercitiu cu un act de dispozitie.

Prin urmare coindivizarii care cer sau participa la iesirea din indiviziune trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina.

Cei lipsiti de capacitate de exercitiu pot cere partajul judiciar prin reprezentantul lor legal, iar cei cu capacitate de exercitiu restransa vor putea cere personal imparteala, dar cu incuviintarea prealabila si asistarea ocrotitorului legal.

In ambele cazuri este necesara si incuviintarea prealabila a instantei tutelare.

Daca exista contrarietate de interese intre ocrotitor si cel ocrotit (exem­plu descendentul si sotul supravietuitor al defunctului sunt ambii coindivi­zari) este necesara numirea unui curator special pentru incapabil sau cel cu capacitate de exercitiu restransa.

Iesirea din indiviziune nu este conditionata de obtinerea unei autori­zatii administrative prealabile.

Daca insa imparteala in natura ar necesita modificari arhitectonice ale unor imobile este necesara obtinerea autorizatiei executarii construc­tiilor potrivit Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor.

Hotararea instantei nu poate tine loc de autorizatie astfel ca lucrarea necesara realizarii partajului efectuata fara autorizatie de constructie va putea fi desfiintata.