QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Notiunea, reglementarea legala, caracterele juridice, conditiile de validitate si nulitatea contractului de tranzactie





NOTIUNEA, REGLEMENTAREA LEGALA, CARACTERELE JURIDICE, CONDITIILE DE VALIDITATE SI NULITATEA CONTRACTULUI DE TRANZACTIE.

Notiunea si reglementarea legala a contractului de tranzactie.


Contractul de tranzactie este definit de Codul civil, in art. 1704, ca fiind „un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce poate sa se nasca.

Astfel, potrivit literaturii de specialitate, contractul de tranzactie este acel contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces care poate sa se nasca, prin concesii reciproce, constand in renuntari reciproce la pretentii sau in prestatii noi, savarsite ori promise de o parte, in schimbul renuntarii de catre cealalta parte la dreptul care este litigios sau indoielnic.




Din aceasta definitie, rezulta cele trei elemente pe care le presupune existenta tranzactiei:

un drept litigios (de natura sa conduca la nasterea unui litigiu);

vointa partilor de a termina procesul deja inceput sau de a preintam­pina nasterea unui proces;

concesiile reciproce ale partilor.


Tranzactia poate fi:


judiciara, cand se incheie in fata instantei de judecata,

extrajudiciara, cand se incheie de parti, fara interventia instantei.

Codul civil reglementeaza contractul de tranzactie, alaturi de garantii, in Cartea a III-a, Titlul XVII, intitulat „Despre tranzactie', art. 1704-1717.

Dupa ce prin dispozitiile art. 1704 C. civ. se defineste tran­zactia, dispozitiile art. 1705 cer forma scrisa, ca dispozitiile art. 1706 sa statueze asupra capacitatii partilor.

Dispozitiile cuprinse in art. 1707-1710 se refera la obiectul tranzactiei, iar cele cuprinse in art. 1711 privesc caracterul definitiv al acesteia. in continuare, sunt luate in considerare in planul reglementarii juridice: actiunea in nulitate si celelalte aspecte in legatura cu incheierea valabila a contractului respectiv.

Caracterele juridice ale contractului de tranzactie.


Contractul de tranzactie prezinta urmatoarele caractere juridice



a)     Contract sinalagmatic, intrucat ambele parti isi asuma obligatii, reciproce si interdependente de ale celeilalte parti , in schimbul concesiilor acceptate, fiecare se obliga sa nu continue, respectiv sa nu inceapa procesul;

b)     Este un contract cu titlu oneros, intrucat ambele parti urmaresc, prin realizarea tranzactiei, un avantaj patrimonial, chiar daca valoarea acestuia este inegala;

c)     Este un contract comutativ, intrucat elementul viitor si incert (alea, existent inainte de incheierea contractului de tranzactie) inceteaza dupa acest moment;

d)     Este un contract consensual, chiar daca art. 1705 C. civ. prevede ca „Tranzactia trebuie sa fie constatata prin act scris', intrucat aceasta forma este ceruta din ratiuni de ordin probator.

Contractul de tranzactie poate fi dovedit prin inscrisul constatator sau cu martori, daca exista un inceput de dovada scrisa sau numai prin folosirea probei testimoniale, daca partile au fost in imposibilitate de a preconstitui sau de a conserva inscrisul (art. 1197-1198 C. civ.).

Prin exceptie, tranzactia extrajudiciara, devine un contract solemn daca, in schimbul renuntarii uneia dintre parti, cealalta parte instraineaza un teren.

In cazul tranzactiei judiciare insa, nu trebuie indeplinita forma solemna ad validitatem, chiar daca are loc instrainarea unui teren, intrucat hotararea instantei judecatoresti este, ea insasi, un act solemn.

e)     Nu este, in principiu, un contract translativ de drepturi, ci numai unul declarativ de drepturi.

Conditii de validitate.


Tranzactia trebuie sa fie realizata cu respectarea conditiilor generale de validitate ale oricarui act juridic civil , special instituite de Codul civil in art. 1704 si urm., de regulile speciale reglementate de acte normative speciale pentru diferite materii, cat si de regulile generale privind validitatea conventiilor, reglementate in art. 948 si urm. C. Civ.






1.3.1 Capacitatea partilor.


Esenta studiului porneste de la faptul ca tranzactia implica renuntarea la un drept  , iar aceasta renuntare este echivalenta cu actele de dispozitie.

In raport de prevederile art. 1706 Cod civil, „Tranzactie pot face numai acei ce pot dispune de obiectul cuprins in ea. Acei ce nu pot insa dispune de obiectul cuprins in tranzactie, nu pot transige decat in formele stabilite in legi speciale” tranzactia este un act de dispozitie, astfel ca sub aspectul capacitatii partilor se cere ca acestea sa aiba capacitate deplina de exercitiu.

Minorii cu capacitate restransa de exercitiu pot incheia tranzactia in nume propriu, dar cu incuviintarea ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare. [art. 129 alin. (2) si art. 133 alin. (2) C.fam.]Daca tranzactia se incheie prin mandatar, acesta trebuie sa aiba o procura speciala .

Incapacitatile stabilite in alte materii care vizeaza acte de dispozitie consideram ca opereaza si in materie de tranzactie (de pilda, cele prevazute de Codul civil la materia vanzarii: sotii nu pot incheia tranzactii intre ei, mandatarii si functionarii publici, persoanele care administreaza bunurile apartinand statului sau unitatilor administrativ-teritoriale, judecatorii, procurorii si avocatii etc.).

Ipoteza vizata de alin. (2) al art. 1706 C. civ. se refera lato sensu la administratorii legali sau conventionali: mandatul tacit al sotilor pentru incheierea oricaror acte de administrare sau de dispozitie asupra bunurilor comune, cu exceptia actelor de dispozitie asupra imobilelor (art. 35 C.fam.), regulile stabilite de acelasi cod pentru exercitarea tutelei si curatelei, tranzactiile incheiate de parinti in numele minorilor sub 14 ani sau incheiate de minorii peste 14 ani cu incuviintarea parintilor (art. 105 C.fam.) 16 , dreptul judecatorului-sindic de a incheia, cu aprobarea tribunalului, tranzactii pe perioada procedurii falimentului etc..


1.3.2 Consimtamantul partilor.


Reglementarea consimtamantului o gasim in art. 948 C. civ., care enumera consimtamantul printre conditiile esentiale ale contractului. Ca in orice alt contract civil, si in, cazul contractului de, tranzactie consimtamantul partilor trebuie sa indeplineasca conditiile generale de validitate, fiind necesara exprimarea sa libera, neafectata de vicii de consimtamant.

Dupa cum se discuta in doctrina recenta , contractul de tranzactie este un contract care implica studiul consimtamantului partilor  atat in sens larg cat si in sens restrans al acestora, astfel:

a)     In sens larg , consimtamantul este privit ca vointa partilor care participa la incheierea contractului , vointa privita in ansamblu.

b)     In sens restrans ,se analizeaza consimtamantul fiecarei parti individual , pentru a se ajunge la consideratia ca acest consimtamant a fost valabil incheiat.

In cazul tranzactiei trebuie sa se indeplineasca cerintele manifestarii valabile de vointa si anume:

consimtamantul trebuie sa emane de la o persoana capabila , netulburata , cu discernamant deplin

consimtamantul trebuie sa se dea de parti cu intentia de a se obliga la concesii reciproce;

vointa exprimata in contractul de tranzactie de catre parti trebuie sa fie libera , fara a fi afectata de presiuni exterioare.

consimtamantul trebuie sa se dea de parti liber , fara sa fie afectat de vicii;

In principiu , in cazul contractului de tranzactie se cere ca vointa partilor de a incheia tranzactia cu privire la concesiile reciproce ce si le fac sa fi fost valabil exprimata.

1.3.3 Obiectul contractului.


In privinta obiectului contractului de tranzactie , alaturi de autorii consacrati , putem afirma ca, acesta   reprezinta pretentiile pe care partile le satisfac ori promit sa le realizeze, prin concesiile reciproce.

Tranzactia presupune , in privinta obiectului , ca acesta sa indeplineasca urmatoarele cerinte de valabilitate:





a)       sa fie in circuitul civil,

b)       sa fie determinat sau determinabil,

c)       sa fie posibil si licit.

Drept urmare, se poate contracta asupra oricarui bun, indiferent ca acesta este pur si simplu ori afectat de modalitati sau ca este un bun viitor.

1.3.4 Cauza incheierii contractului de tranzactie.


Potrivit art. 948 C. Civ , valabila incheiere a oricarui tip de contract implica existenta unei cauze licite.

Cerinta expresa a conditiei cauzei licite in detaliu este prevazuta in :

a)     966 C. civ. „obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa sau nelicita, nu poate avea nici un efect';

b)     art. 967 C. civ., „conventia este valabila, desi cauza este prezumata pana la dovada contrarie'

c)     art. 968 C. civ. prevad: „cauza este nelicita cand este prohibita de legi, cand este contrarie bunelor moravuri si ordinii publice';

d)     art. 1714 C. civ. „tranzactia facuta pe documentele dove­dite in urma false este nula'.

Referitor strict la tranzactie afirmam ca , pentru a se indeplini cerintele legii , aceasta trebuie sa fie licita si morala.

Daca partile urmaresc prin incheierea contractului realizarea unui scop ilicit, de exemplu, obtinerea cu titlu de despagubire a unor sume de bani mult prea mari fata de paguba efectiv produsa, doctrina si practica judiciara considera tranzactia ca fiind nula absolut.


1.3.5 Nulitatea tranzactiei.


In art.   1712-1716 sunt prevazute cauzele de anulare a contractului de tranzactie , articole care nu reiau altceva decat regulile generale ale nulitatii contractelor.

Acestea sunt urmatoarele:

anularea pentru vicii de consimtamant (art. 1712 C. civ.);

titlul nul (art. 1713 C. civ.);

tranzactia cu privire la un proces judecat definitiv (art. 1715 C.civ.);

descoperirea de acte necunoscute partilor si ascunse de catre una dintre ele (art. 1716 C. civ.).

Potrivit dispozitiilor art. 1711 C. civ., tranzactiile au intre parti puterea unei hotarari judecatoresti definitive.


1.3.6 Interpretarea contractului.


Este de principiu ca renuntarile la drepturi sunt de stricta interpretare. In acest sens, Codul civil precizeaza ca tranzactiile se marginesc numai la obiectul lor (art. 1709) si numai la pricinile de care trateaza (art. 1710).

Cu toate acestea, ea nu se margineste la ceea ce s-a prevazut expres in contract; insa ceea ce nu este prevazut expres poate fi luat in consideratie numai daca este o 'consecinta necesara' a prevederilor contractuale (art. 1710).






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }