QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Introducere in dreptul comparat an iii - test



INTRODUCERE IN DREPTUL COMPARAT AN III - TEST




1. Principalele incercari facute pentru a se demonstra ca dreptul comparat nu este o stiinta autonoma au fost realizate de:

a. Kaden
b. Nu au fost facute astfel de incercari
c. Scoala Pozitivista


ANS: A

2. In ce an s-a desfasurat la Paris primul Congres mondial destinat dreptului comparat:

a. 1967
b. 1910
c. 1900


ANS: C

3. Desfasurarea la Paris a primului Congres mondial destinat dreptului comparat a fost considerata:

a. momentul de nastere al dreptului comparat
b. un moment important pentru dreptul comparat
c. nu a avut relevanta deosebita


ANS: A

4. Istoria dreptului comparat a fost impartita:

a. perioada antica si perioada moderna
b. perioada clasica si perioada moderna
c. in doua perioade distincte, cea de dinainte de 1990 si cea de dupa acest an.


ANS: C

5. Au existat preocupari referitore la cunoasterea reglementarilor juridice din alte tari:
a. din cele mai vechi timpuri
b. inca din perioada feudala
c. numai din perioada nasterii Imperiului Roman


ANS: A

6. Care este in prezent aprecierea majoritatii comparatistilor cu privire la intrebarea daca dreptul comparat este o stiinta sau o metoda de cercetare:

a. este o metoda de cercetare
b. este o stiinta
c. este si metoda si stiinta


ANS: A

7. Dreptul comparat reprezinta o metoda de cercetare strict necesara pentru:

a. nu are o importanta mare
b. studierea diferitelor sisteme de drept pentru intelegerea relatiilor sociale existente la un moment dat in diferite state
c. este necesar numai pentru realizarea unei culturi juridice


ANS: B

8. Reglementarea juridica este un fenomen social:

a. subiectiv
b. lipsit de importanta
c. de importanta unica


ANS: A

9. Pentru d'Amari, scopul dreptului comparat, ca stiinta autonoma, era:

a. infiinta personal aceasta disciplina (Dreptul comparat)
b. acela de a descoperi legile generale ale evolutiei umanitatii, prin evolutia institutiilor juridice
c. justifica obiectul de activitate al disciplinei


ANS: B

10. Conform opiniilor lui Kohler, dreptul are rolul de a influenta dezvoltarea umanitatii:

a. da
b. nu
c. a sustinut ca are un asemenea rol, dar numai in anumite domenii, cum ar fi cel social


ANS: A

11. Saleilles a apreciat ca:

a. are numai rolul de comparare a unor reglementari din state diferite
b. dreptul comparat nu are o influenta directa privind dezvoltarea dreptului national
c. dreptul comparat este destinat a servi dezvoltarii progresive a dreptului national


ANS: C

12. Potrivit opiniei lui Josserand, functia principala a dreptului comparat este:

a. cea practica
b. de a scoate la iveala orientarea juridica din diferite state
c. cea teoretica


ANS: B

13. Potrivit opiniei lui Lambert, dreptul comparat reprezinta:

a. numai stiinta care analizeaza fenomenele juridice
b. stiinta care analizeaza fenomenele juridice si legile care le reglementeaza
c. stiinta care analizeaza numai legile care reglementeaza relatiile sociale dintr-o tara


ANS: B

14. Bryce apreciaza ca dreptul comparat studiaza regulile juridice aflate in vigoare in:

a. in toate tarile, indiferent de nivelul de civilizatie
b. tarile civilizate
c. potrivit lui Bryce, Dreptul comparat are numai rol de adoptare a unor reguli de drept


ANS: B

15. In perioada dintre cele doua razboaie mondiale:

a. s-a evidentiat prin opinii care apreciaza ca Dreptul comparat este numai o metoda de cercetare a dreptului
b. s-a evidentiat prin opinii care apreciaza ca Dreptul comparat nu este o metoda de cercetare a dreptului;
c. s-a evidentiat prin opinii care apreciaza ca Dreptul comparat este o stiinta autonoma dreptului


ANS: A

16. Potrivit lui Rabel, rolul compararii este acela:

a. de a studia diferite ramuri ale dreptului
b. de a pune fata in fata diferite sisteme legislative si de a le examina intre ele
c. numai acela de a sprijini legiferarea internationala


ANS: B

17. Potrivit opiniei lui Gutteridge, expresia de 'drept comparat 'desemneaza:

a. numai o metoda de studiu
b. numai o metoda de cercetare
c. o metoda de studiu si de cercetare


ANS: C

18. David sustine ca Dreptul comparat reprezinta:

a. compararea sistemelor de drept - dreptul comparat fiind o metoda, dar si o stiinta autonoma cu caracter comparativ
b. compararea sistemelor de drept -dreptul comparat fiind o stiinta autonoma
c. compararea sistemelor de drept - dreptul comparat fiind o metoda comparativa


ANS: C

19. Zweigert precizeaza ca prin comparatie juridica se intelege:

a. numai punerea in legatura a diferitelor ordini de drept
b. punerea in legatura a diferitelor ordini de drept si a unor institutii
c. numai punerea in legatura a unor institutii juridice din state diferite


ANS: B

20. Conform opiniilor lui Lambert metoda comparativa este utila pentru:

a. studierea ramurilor juridice de drept public
b. studierea ramurilor juridice de drept privat
c. studierea oricarei ramuri a stiintei juridice


ANS: C

21. Gutteridge afirma ca interesul problemei privind natura dreptului comparat este:

a. atat practic, cat si teoretic
b. practic
c. pur teoretic


ANS: C

22. Potrivit conceptiei lui L.J. Constantinesco, dreptul comparat este:

a. o stiinta autonoma
b. o metoda ce cercetare
c. nu este nici stiinta, si nici nu are un domeniu al sau


ANS: C

23. Intelegerea ordinii de drept straine de catre comparatistii se poate realiza prin:

a. fara un studiu personal
b. cunoasterea, in mod nemijlocit a dreptului strain
c. folosindu-se numai de monografiile comparative


ANS: B

24. Imaginatia si speculatia servesc in activitatea comparativa:

a. nu
b. da, in toate imprejurarile
c. da, numai pentru anumite domenii ale dreptului.


ANS: A

25. Se disting un numar de:

a. 2 elemente care caracterizeaza metoda comparativa
b. 3 elemente care caracterizeaza metoda comparativa
c. 4 elemente care caracterizeaza metoda comparativa


ANS: C

26. Informatiile comparative ajuta dreptul national:

a. sa inteleaga dreptul strain
b. nu serveste acestui scop
c. depaseasca stadiul opiniilor diferite in privinta naturii dreptului comparativ


ANS: A

27. Juristii din tarile foste socialiste au fost si ei preocupati de clarificarea problemei privind caracterul dreptului comparat:

a. nu
b. da
c. problematica a fost studiata partial numai in U.R.S.S


ANS: B

28. A existat un sistem de drept socialist:

a. da
b. nu
c. se va forma treptat


ANS: A

29. In epoca contemporana sunt cunoscute:

a. 4 sisteme juridice
b. 3 sisteme juridice
c. 2 sisteme juridice


ANS: A

30. Este posibila coexistenta mai multor sisteme diferite in domeniul juridic:

a. nu
b. numai daca se fac anumite concesii de catre toate partile
c. da


ANS: C

31. Care a fost urmarea intalnirilor dintre juristii unor sisteme juridice diferite:

a. nu s-a ajuns la nici o intelegere
b. dreptul capitalist s-a socializat, fara ca dreptul socialist sa sufere vreo schimbare
c. dreptul capitalist s-a socializat, in parte, iar dreptul socialist s-a liberalizat, tot in parte


ANS: C

32. Folosirea metodei comparative solicita:

a. nu presupune caracteristici
b. impartialitate si obiectivitate
c. neincredere in buna intentie a participantilor la realizarea metodei comparative


ANS: B

33. Este benefica si stiintifica:

a. compararea facuta corespunzator intereselor politice ale sistemului din care provine cercetatorul
b. compararea care nu se realizeaza in spiritul independentei de opinie a cercetatorului, servind intereselor partizane ale cercetatorului
c. compararea care se realizeaza in spiritul independentei de opinie a cercetatorului


ANS: C

34. Domeniul compararii poate fi folosit pentru a se demonstra superioritatea sistemului propriu:

a. da
b. nu, indiferent de sistem
c. nu, intrucat fiecare sistem are deficientele sale


ANS: B

35. Pot fi comparate mai mult de doua ordini juridice:

a. da
b. nu
c. depinde de sistemul din care face parte cercetatorul


ANS: A

36. Pentru efectuarea unei comparari internationale:

a. trebuie sa se caute punctele comune de referinta
b. sa se aiba in vedere un sistem juridic care sa nu se afle deasupra natiunilor
c. sa se aiba in vedere un sistem juridic al unei tari civilizate


ANS: A

37. Activitatea comparativa se desfasoara:

a. intre ordini juridice concrete
b. intre ordini juridice abstracte
c. numai intre doua ordini juridice


ANS: A

38. Compararea se poate face:

a. prin raportare la o unitate de masura prestabilita
b. intre ordinele juridice confruntate
c. intre ordinele juridice confruntate sau prestabilite


ANS: B

39. Se impune ca necesitati sociale identice in diferite state sa fie aparate prin:

a. norme de drept identice
b. intotdeauna prin norme de drept diferite
c. norme de drept specifice regimului politic din fiecare tara


ANS: A

40. Dreptul comparat are un rol normativ:

a. in functie de relatiile sociale pe care le reglementeaza
b. nu
c. da


ANS: B



41. Dreptul comparat si-a adus un important aport la perfectionarea legislatiilor nationale:

a. da, numai daca sectorul de reglementare priveste domeniul public

b. da

c. nu


ANS: B



42. Dreptul comparat se poate transforma intr-un legiuitor universal:

a. nu
b. da
c. numai daca i s-a atribuit un asemenea rol de catre un stat civilizat


ANS: A

43. Este posibila unificarea legislativa mondiala:

a. da
b. da, in functie de interesul politic existent la un moment dat
c. nu


ANS: C

44. Numarul si alegerea ordinilor juridice de comparat constituie:

a. probleme de natura politica
b. probleme metodologice ce trebuie solutionate
c. probleme de natura sociala


ANS: B

45. Rezultatul mai bun in privinta metodei comparative este dat de:

a. numarul cat mai mare de ordini juridice
b. numarul cat mai mic de ordini juridice juridice.
c. nu are relevanta numarul ordinelor


ANS: A

46. Cercetarea comparativa poate fi facuta de catre mai multi cercetatori in echipe:

a. nu
b. da, fara a fi recomandat acest procedeu
c. da, fiind recomandat acest procedeu


ANS: C

47. Odinile juridice comparate trebuie sa fie inrudite si sa apartina aceluiasi sistem juridic:

a. nu
b. nu se recomanda
c. da


ANS: A

48. Compararea juridica se realizeaza in plan orizontal:

a. atunci cand analizeaza ordini juridice apropiate in timp, dar indepartate in spatiu
b. atunci cand nu analizeaza ordini juridice apropiate in timp, dar indepartate in spatiu
c. atunci cand analizeaza ordini juridice apropiate in timp, si nu indepartate in spatiu


ANS: A

49. Se apreciaza ca este verticala compararea care se realizeaza:

a. prin referirea la ordini juridice indepartate in timp
b. prin referirea la ordini juridice indepartate in spatiu
c. prin referirea la ordini juridice indepartate in timp si spatiu


ANS: A

50. Un moment insemnat in evolutia studiului dreptului altor popoare l-a avut:

a. aparitia scolii kantiene
b. aparitia institutiilor de invatamant
c. aparitia scolii istorice


ANS: C

51. Care este principalul izvor in sistemul juridic european:

a. legea
b. cutuma
c. jurisprudenta


ANS: A

52. Functia de orientare si de control a compararii se aplica:

a. in domeniul politicii jurisprudentiale
b. in domeniul politicii legislative
c. ambele variante


ANS: C

53. Ce metoda trebuie aplicata in vederea interpretarii termenilor de comparat:

a. metoda ordinii juridice careia ii apartine termenul de comparat
b. metoda ordinii juridice straine
c. nici o metoda nu se aplica in aceasta faza


ANS: A

54. Care cercetator a prevazut faptul ca termenul de comparat nu poate fi inteles decat in cadrul mediului sau inconjurator:

a. Leontin-Jean Constantinesco
b. Karl Marx
c. Montesquieu


ANS: C

55. Ce trebuie sa cunoasca comparatistul pentru a intelege termenul de comparat:

a. regula de drept straina pe care o compara
b. toate aceste variante
c. izvoarele de drept


ANS: B

56. Exemplificati factorul extrajudiciar ce a determinat aparitia legii Faillot in Franta:

a. razboiul
b. alegerile parlamentare
c. coruptia


ANS: A

57. Exemplificati factorul extrajudiciar ce a determinat aparitia reformei monetare din 1948 in Germania:

a. razboiul
b. alegerile parlamentare
c. economia


ANS: C

58. Sunt factori extrajudiciari:

a. factorii sociali si economici
b. legile
c. constitutia


ANS: A

59. Sunt functii ale dreptului comparat:

a. functia de cunoastere a dreptului national
b. functia normativa
c. toate aceste functii


ANS: C

60. Factorii extrajudiciari au ca efect:

a. influentarea legilor
b. influentarea institutiilor juridice
c. ambele variante


ANS: C

61. Care comparatisti au considerat ca dreptul comparat este un instrument al sociologiei juridice:

a. comparatistii americani
b. comparatistii francezi
c. comparatistii englezi


ANS: A

62. Care este punctul de plecare al unui studiu comparativ:

a. problema juridica
b. problema economica
c. problema sociala


ANS: A

63. Care este obiectul celei de-a doua faze a cercetarii metodologice:

a. termenul de comparat
b. termenul de comparat in legaturile sale imediate cu ordinea juridica
c. izvorul de drept


ANS: B

64. Sunt izvoarele sociale ale dreptului pozitiv :

a. factorul politic
b. factorul economic
c. ambele variante


ANS: C

65. In ce faza metodologica se realizeaza examinarea factorului politic:

a. in prima faza metodologica
b. in a doua faza metodologica
c. in a treia faza metodologica


ANS: B

66. Care doctrina juridica a fost prima care a remarcat impactul fenomenului economic asupra dreptului:

a. doctrina germana
b. doctrina franceza
c. doctrina socialista


ANS: A

67. Cate faze are procesul metodologic:

a. o faza
b. trei faze
c. patru faze


ANS: B

68. Care este prima regula metodologica:

a. a studia termenul de comparat
b. a examina termenul de comparat in sursele sale originale
c. a interpreta termenul de comparat


ANS: A

69. In ce an a avut loc Congresul de la Paris:

a. 1950
b. 2004
c. 1900


ANS: C

70. Care este cea mai veche functie a dreptului comparat:

a. functia de cunoastere a dreptului national
b. functia normativa
c. functia de unificare legislativa


ANS: C

71. Prin care cod civil a initiat unificarea legislativa in Italia:

a. Codul Civil din 1865
b. Codul Civil din 1942
c. Codul Civil din 1900


ANS: A

72. Care sunt actele normative prin care Comunitatea Economica Europeana realizeaza unificarea legislativa:

a. regulamentele
b. directivele
c. ambele variante


ANS: C

73. Ce faza a procesului metodologic este consacrata analizei:

a. prima faza
b. a doua faza
c. a treia faza


ANS: A

74. Ce faza a procesului metodologic este consacrata sintezei:

a. prima faza
b. a doua faza
c. a treia faza


ANS: C

75. Ce calitati trebuie sa indeplineasca comparatistul in timpul primei faze a procesului metodologic:

a. sa fie un bun observator
b. sa aiba talentul de a expune
c. ambele variante


ANS: C

76. Monografiile si studiile referitoare la dreptul strain sunt:

a. studii comparative
b. simple expuneri de drept strain
c. ambele variante


ANS: B

77. Ce faza a procesului metodologic este consacrata intelegerii:

a. prima faza
b. a doua faza
c. a treia faza


ANS: B

78. Care sunt dezavantajele studierii de catre comparatist doar a textului legislativ:

a. textul legislativ, singur, nu poate arata imaginea adevarata a termenului de comparat
b. textul legislativ poate fi completat, modificat sau chiar abrogat de un alt text de lege sau de aplicarea sa jurisprudentiala
c. toate aceste dezavantaje


ANS: C

79. Termenii de comparat trebuie studiati :

a. cu ajutorul surselor originare
b. cu ajutorul altor surse
c. ambele variante


ANS: A

80. Sursele pe care comparatistul trebuie sa foloseasca pentru analiza termenilor de comparat trebuie sa fie:

a. primare
b. autentice
c. sa aiba valoare istorica


ANS: B

81. Sunt cauze care explica asemanarile si deosebirile termenilor de comparat:

a. cauzele de natura istorica
b. cauzele de natura economica
c. toate aceste cauze


ANS: C

82. Compararea, reprezinta in ansamblul sau:

a. o initiativa umana determinata
b. un concept ideologic
c. un procedeu general al spiritului


ANS: C

83. Comparabilitatea, se fundamenteaza si prin prisma perspectivelor stiintifice pe care le individualizeaza, care sunt in numar de:

a. 3
b. 5
c. 2


ANS: A

84. Atat in materia dreptului comparat cat si in alte stiinte, suntem limitati a ne rezuma strict la:

a. lucrurile comparabile
b. elementele comparabile
c. disciplinele comparabile


ANS: A

85. Din punct de vedere notional, termenul de comparat, ca obiect al compararii, constituie:

a. un element specific dreptului comparat, prin care se evidentiaza exclusiv deosebirile existente intre doua discipline supuse procesului de comparare
b. un concept ideologic, de natura a evidentia importanta dreptului comparat
c. un ansamblu de contururi imprecise al celor doua discipline supuse procesului de comparare, schitate de cel care compara, de natura a identifica existenta unor elemente comune


ANS: C

86. Asa-numitul: "element de universalitate al ideologiilor juridice", care a determinat adoptarea unanima de catre precursori a aceleiasi directii de orientare juridica, a fost o consecinta a:

a. identitatii institutionale
b. pluralismului juridic
c. dezvoltarii ipotezelor in materia dreptului comparat


ANS: A

87. Cine a afirmat faptul ca in mod special: "comparatia permite, nu numai sa se patrunda intr-un mod constient intr-o alta lume juridica, dar de asemenea, sa se ia un recul prin raport cu propriul sau drept, care apare intr-o alta lumina":

a. Rene Rodiere
b. A. Oteteliseanu
c. L. J. Constantinesco


ANS: C

88. Bazandu-va pe cunostintele asimilate in materia dreptului comparat, considerati cunoasterea legislatiilor straine ca fiind:

a. o premisa aleatorie
b. o premisa necesara comparatiei
c. o premisa necesara doar in masura in care analizam propriul sistem de drept


ANS: B

89. Comparatistul R. David a stat la originea editarii unei vaste si prestigioase colectii de volume privind dreptul altor tari, acestea fiind publicate pentru prima data in:

a. Israel
b. Belgia
c. Franta


ANS: C

90. De ce dreptul strain nu este drept comparat - a fost o problema supusa dezbaterii de catre:

a. V.D. Zlatescu
b. Raymond Saleilles
c. A. Oteteliseanu


ANS: C

91. "Conception generale du droit compare', a facut obiectul Congresului de la Paris din anul 1900, reprezentand in fapt un rezumat prin care s-a individualizat intreaga conceptie a reputatului civilist:

a. Raymond Saleilles
b. Rene Rodiere
c. L. Josserand


ANS: C

92. Analizand din perspectiva dreptului comparat, un mare sistem juridic sau o mare familie de drept reprezinta:

a. gruparea unor sisteme juridice nationale, in raport de anumite trasaturi comune ale acestora
b. gruparea tuturor sistemelor juridice
c. gruparea anumitor sisteme juridice, prin prisma scolilor istorice pe care le-au detinut


ANS: A

93. Cine a impartit marile sisteme juridice in trei grupe, distingand, pe de o parte: un grup continental - in care include drepturile francez, german, spaniol, unul de common-law - in care include drepturile Regatului Unit, ale diferitelor tari din common-wealth, al Statelor Unite ale Americii si in sfarsit, unul al tarilor socialiste:

a. Marc Ancel
b. Viktor Knapp
c. Rene Rodiere


ANS: C

94. Cea mai importanta diviziune a dreptului, mostenita din dreptul roman, este aceea de:

a. drept international si drept national
b. drept civil si drept penal
c. drept public si drept privat


ANS: C

95. Binecunoscutul sistem juridic britanic: common-law, a influentat considerabil organizarea institutionala a:

a. Frantei
b. Statelor Unite ale Americii
c. Turciei


ANS: B

96. Asa-numita: "stabilire a solutiilor identice pe cai diferite" este individualizata notional in acceptiunea dreptului comparat, sub titulatura de:

a. comparatie afirmativa
b. comparatie metodologica
c. comparatie contrastata


ANS: A

97. Din perspectiva dreptului comparat: "wakaf-ul" reprezinta o institutie specifica:

a. dreptului mosaic
b. dreptului nordic
c. dreptului islamic


ANS: C

98. Avand in vedere cunostintele asimilate in materia dreptului comparat, urmatoarele izvoare: sunna-traditia, idjma-acordul comunitatii, giyas-analogia, firmanul-actul scris, isi gasesc fundamentul in:

a. coran
b. vechiul testament
c. ideologia ebraica


ANS: A

99. Dreptul statelor africane - mai precis, al celor care nu au adoptat codificari de tip european - prezinta o natura:

a. conservatoare
b. tipic nationalista
c. cutumiara


ANS: C

100. Comparatum reprezinta in esenta:

a. legislatia universala ce face obiectul compararii
b. un model de comparatie specific sistemului juridic common-law
c. legislatia nationala a comparatistului


ANS: C

101. Nominalizati personalitatea care a emis teoria conform careia: "conditia primordiala a oricarei comparatii rationale consta in a putea degaja prin doua notiuni comparate, o notiune comuna superioara - tertium comparationis'.

a. Y. Eminescu
b. E. Lambert
c. V. Knapp


ANS: C

102. Asa-numitul: "proces comparativ", consta in principal in:

a. imposibilitatea de a se efectua o analiza comparativa in mod aleatoriu, asupra a doua sisteme de drept, fara a exista un element comun prestabilit
b. posibilitatea de a analiza comparativ mai mult de doua sisteme de drept din aceeasi ramura de drept
c. posibilitatea de a analiza comparativ cel mult doua sisteme de drept din aceeasi ramura de drept


ANS: A

103. Binecunoscutul paralelism al termenilor de comparat se realizeaza doar daca exista un element comun prestabilit, considerat: "un element dat" in acceptiunea lui:

a. M. Ancel
b. L. J. Constantinesco
c. I. Filipescu


ANS: B

104. Clasificarea superioara conform careia "sistemul statelor socialiste', face parte din grupa esentiala a marilor sisteme de drept, apartine lui:

a. E. Lambert
b. Felipe de Sola Canizares
c. Marc Ancel


ANS: C

105. Din categoria grupei "complementare', ca sistem de drept il regasim pe cel:

a. common-law-ului
b. traditional
c. religios


ANS: C

106. Care din disciplinele nominalizate datoreaza aparitia dreptului comparat:

a. anatomia comparata
b. literatura universala
c. matematica


ANS: A

107. Din perspectiva dreptului comparat, suma normelor, a principiilor si a notiunilor juridice aplicabile in cadrul unei societati, avand ca principal scop-reglementarea raporturilor juridice ale acesteia, reprezinta:

a. natura juridica
b. metodologia juridica
c. ordinea juridica


ANS: C

108. Avand in vedere cunostintele asimilate in materia dreptului comparat, va este binecunoscut faptul ca, totalitatea normelor, a principiilor - notiuni respectiv a institutiilor juridice, sunt particularizate stiintific sub titulatura de:

a. particule juridice elementare
b. elemente juridice
c. ordini juridice


ANS: A

109. Care secol poate fi considerat ca fiind determinant in privinta dezvoltarii etnologiei juridice:

a. secolul al-XIX-lea
b. secolul al-XVIII-lea
c. secolul al-XIV-lea


ANS: A

110. Cercetarile stiintifice ale precursorilor in fundamentarea ideologica a dreptului comparat modern, au fost:

a. lipsite de importanta
b. fundamentate doar din perspectiva lingvistica
c. cu caracter limitativ


ANS: C

111. Nominalizati autorul teoriei conform careia: "lipsa de intelegere a realitatilor istorice a constituit si inca mai constituie un mare defect metodologic".

a. R.H. Lowie Malinowski
b. L.J. Constantinesco
c. I Filipescu, M.Jacota


ANS: B

112. Binecunoscuta teorie uniliniara a evolutionismului comparat, a avut parte de-a lungul timpului si de numeroase critici, aduse in principal de reprezentanti ai diferitelor sisteme juridice, printre care se impune a-l aminti pe:

a. V.D. Zlatescu
b. E. Burnett Tylor
c. Leist


ANS: B

113. Avand in vedere continutul acestei teorii: "paralelismul elementelor structurale si asemanarea lor, se datoreaza exclusiv istoriei ariilor culturale si nu unitatii prestabilite a unor evolutii comune", nominalizati emitentul acesteia:

a. Ratzel
b. Marc Ancel
c. Raymond Saleilles


ANS: A

114. Comparabilitatea ordinilor juridice ale poparelor indo-germanice a aparut ca o consecinta a:

a. dorintei anumitor ideologi francezi
b. dorintei anumitor ideologi indieni
c. dorintei anumitor ideologi germani


ANS: C

115. Cunoscuta notiune specifica cultului indo-germanic: " Stammrecht", reprezenta in acceptiunea exclusivista a lui Leist:
a. asa-numitul drept primordial
b. asa-numitul drept autonom
c. asa-numitul drept comun


ANS: C

115. Comparabilitatea ordinilor juridice este foarte greu de realizat in acceptiunea teoreticienilor dreptului comparat, din perspectiva:

a. juridica
b. lingvistica
c. istorica


ANS: B

116. Nominalizati din varaintele prezentate, adeptul ideologiei conform careia: 'separarea popoarelor din persepectiva evolutiei acestora, se poate realiza astfel: popoare cu ordini de drept primitive si popoare istorice'.

a. Adolf Bastian
b. Kaden
c. Jean Chapois


ANS: A

117. Comparatistii-precursori au incercat o clasificare analogica a ordinilor juridice, pornind de la premisele existentei in toate sistemele de drept, a unor structuri institutionale asemanatoare. Nominalizati din varaintele prezentate, adeptul acestei metodologii:

a. Kaden
b. Leist
c. Wilhelm Schmidt


ANS: A

118. Analogia din perspectiva comparativa este deosebit de utila, deoarece putem individualiza elementele comparabile a ordinilor juridice, atunci cand supunem comparatiei particulele juridice elementare din cadrul:

a. aceluiasi sistem de drept
b. unui sistem de drept distinct
c. sistemului cutumiar de cel romano-germanic


ANS: A

200. Ce contine obiectul analogiei:

a. analiza institutionala
b. analiza constructiei ordinilor juridice
c. evidentierea materialului si a scopului pentru care aceasta a fost facuta


ANS: C

201. Nominalizati precursorul - care stabilea faptul ca: " regula metodologica dupa care comparatistul trebuie sa se ghideze in efectuarea compratiei consta in analizarea ordinilor juridice ale popoarelor avand o civilizatie identica sau apropiata":

a. Betham
b. E. Lambert
c. Salmond


ANS: B

202. Autorii care au cercetat istoria dreptului european sunt de acord cu faptul ca momentul aparitiei dreptului romano-germanic se situeaza in:

a. secolul al-XlII-lea al erei noastre
b. secolul al-XII-lea al erei noastre
c. secolul al-XIV-lea al erei noastre


ANS: A

203. Asa-numitele: "cutumiere" oponente de marca ale sistemului de drept romano-germanic, reprezentau:

a. acele colectii de cutume care erau alese si sintetizate de jurisconsulti
b. toate cutumele existente
c. o colectie de traditii


ANS: A

204. Dupa cum afirma reputatul V. Hanga - in epoca dominatului, un important rol il juca un fel de drept cutumiar format prin adaptarea simplificata a normelor dreptului roman la nevoile locale ale provinciilor, cunoscut in acceptiunea generala sub denumirea de:

a. drept popular
b. drept universal
c. drept vulgar


ANS: C

205. "Corpus Juris Civilis", a fost receptat in Estul Europei cu incepere din secolul al IX-lea, iar in Apus din secolul al Xl-lea, fiind adaptat la nevoile fiecarei epoci si ale fiecarei tari. Mentionati editorul acestuia:

a. Domitian
b. Traian
c. Justinian


ANS: C

206. Dupa cum stim, in unele tari receptarea dreptului roman a fost aproape totala.
Care considerati ca sunt acestea:

a. Franta si Italia
b. Germania si Franta
c. Belgia si Olanda


ANS: C

207. Care dintre scolile mai jos prezentate, au detinut un rol insemnat in receptarea dreptului roman:

a. scolile istorice spaniola si portugheza
b. scolile traditionale austriaca si germana
c. scolile glosatorilor si postglosatorilor


ANS: C

208. Binecunoscuta scoala a "umanistilor' din Franta, a adus un curent nou in dezvoltarea dreptului romano-germanic, intrucat reprezentantii acesteia, au accentuat tendintele de a:

a. transforma dreptul roman
b. purifica dreptul roman, prin inlaturarea oricarei influente externe de natura a afecta starea lui originara
c. adapta dreptul roman


ANS: B

209. Avand in vedere cunostintele dobandite in materia dreptului comparat, in ce tara apreciati ca scoala postglasatorilor a avut un succes exceptional, dominand gandirea juridica a acelui stat pana in secolul al XlX-lea, culminand chiar cu elaborarea unui Cod Civil in anul 1900:

a. Germania
b. Austria
c. Portugalia


ANS: A

210. " Codul Bavarez" a fost adoptat in anul:

a. 1786
b. 1767
c. 1756


ANS: C

211. " Codurile Elvetiene" au fost adoptate in anii:

a. 1816, 1900 si 1902
b. 1828, 1914 si 1923
c. 1881, 1907 si 1911


ANS: C

212. Codurile Civile - cum ar fi cel francez sau austriac, au fost adoptate in secolul:

a. al-XVII-lea
b. al-XVI-lea
c. al-XIX-lea


ANS: C

213. "Decretaliile' - acte normative ulterioare codificarii intreprinse de Gratian, au fost puse in opera de catre:

a. papa Bonifaciu al Vll-lea
b. papa Clement al V-lea
c. papa Grigore al IX-lea


ANS: C

214. Deosebit de important pentru stabilirea influentei pe care a avut-o dreptul canonic asupra sistemelor juridice romaniste a avut-o Consiliul de la Trento, care s-a tinut intre anii:

a. 1450 si 1451
b. 1456 si 1458
c. 1546 si 1563


ANS: C

215. Domeniul in care influenta dreptului canonic s-a dovedit a fi mai puternica este cel al:

a. contractelor
b. succesiunilor
c. relatiilor de familie


ANS: C

216. Exista o tendinta manifestata de o serie de juristi ai unor state, de a reprosa bisericii catolice - ostilitatea constanta manifestata impotriva institutiei divortului, un exemplu in acest sens constituindu-l:

a. Argentina
b. Rusia
c. Bulgaria


ANS: A

217. Ascendentul institutiilor de common-law in perioada contemporana, a fost accentuat de factori de natura economica, generati de catre:

a. Statele Unite ale Americii
b. Irlanda de Nord
c. Scotia


ANS: A

218. Contractele de know-how, factoring, leasing, franchaising, practica trust-ului sau a agency-ului, atat de raspandite in raporturile de cooperare economica internationale, folosesc elementele tehnice ale sistemului:

a. romano-germanic
b. mosaic
c. common-law


ANS: C

219. Asa-numitul precedent judiciar reprezinta in mod incontestabil, mecanismul cel mai important in formarea sistemului:

a. common-law
b. romano-germanic
c. mosaic


ANS: A

220. Adagiul ,,Justice before Truth' , exprima in fond o constanta fundamentala pentru dreptul:

a. englez
b. scandinav
c. australian


ANS: A

221. Binecunoscuta organizatie profesionala denumita ,,Law Society', este rezultatul unificarii a trei categorii profesionale existente anterior: Attorneys, Proctors si Solicitors, survenita in anul:

a. 1781
b. 1793
c. 1799


ANS: B

222. Calitatea de: "commissioner for both sau de public notary", poate acorda solicitor-ului posibilitatea de a elabora:

a. acte administrative
b. acte fiscale
c. acte autentice


ANS: C

223. Codurile statului american Louisiana sunt realizate dupa modelul celor adoptate in:

a. Anglia
b. Germania
c. Franta


ANS: C

224. Avand in vedere faptul ca prima colonie din America de Nord, a fost Virginia, puteti preciza anul in care aceasta a fost fondata:

a. 1607
b. 1608
c. 1609


ANS: A

225 . Nominalizati statul asupra caruia a fost exercitata ideologia comunista:

a. Italia
b. Polonia
c. Anglia


ANS: B

226. "Dictatura proletariatului" ca tipologie doctrinara si-a facut cunoscuta aparitia in sistemul universal-juridic, incepand cu anul:

a. 1917
b. 1928
c. 1945


ANS: A

227. Autonomia ideologica a sistemului juridic sovietic, s-a bazat indeosebi pe criterii de natura a satisface interesele majore ale populatiei, acceptate unanim sub titulatura de:

a. criterii de clasa
b. criterii doctrinare
c. criterii comparative


ANS: A

228. Asa-numita: "renastere a sistemului de drept al Rusiei " s-a datorat in primul
rand, influentei de tip:

a. american
b. englez
c. german


ANS: A

229. Ce an poate fi retinut ca punct de referinta in aparitia unor Curti Constitutionale in toate statele fostului sistem juridic socialist:

a. 1991
b. 1988
c. 1998


ANS: A

230. Celebra lucrare: " Droit Constitutionel et Institutions Politiques" , care ofera o separatie juridica a sistemului politic socialist de celelalte sisteme, a fost elaborata de:

a. Jean Jacques Chevallier
b. Gerard Conac
c. Milacic S


ANS: C

231. Nominalizati reprezentantul Universitatii din Bordeaux, care aprecia ca fiind: "suficienta suprimarea preambulului ideologic si primele paragrafe principale pentru a inlocui vechea disertatie marxist-leninista prin noua disertatie democratica":

a. Blackstone
b. Milacic S
c. Henry Summer-Maine


ANS: B

232. Teoria conform careia "Raportul existent intre cunoasterea mai multor ordini juridice si dreptul comparat este similar cu raportul dintre cunoasterea mai multor limbi si stiinta limbajului", a fost emisa de:

a. Betham
b. Kaden
c. Ernst Schustet


ANS: C

233. Precizati numarul fazelor de "impartire a procesului metodologic" :

a. 2
b. 4
c. 3


ANS: C

234. Precizati care este autorul teoriei conform careia: "actul compararii juridice constituie o activitate independenta de stiinta juridica, alaturi de dogmatica juridica si de istoria dreptului, el nu se poate epuiza in juxtapunerea de solutii nationale":

a. Radbruch
b. Christoph Sigwart
c. Emst Schuster


ANS: A

235. Asa-numita reforma a legii germane privind societatile anonime, a fost aplicata incepand cu anul:

a. 1937
b. 1942
c. 1957


ANS: A

236. Afirmatia conform careia: "o colectie de tratate privind ordini de drept nationale nu este un tratat de drept comparat", apartine lui:

a. Arminjon-Nolde-Wolff
b. Henri Summer-Maine
c. Marty G


ANS: A

237. La baza elaborarii dreptului comparat stau urmatoarele fenomene:

a. largirea orizontului istoric
b. largirea orizontului stiintific
c. toate aceste fenomene


ANS: C

238. Dreptul englez a fost pus in opera de:

a. juristi
b. profesori de drept
c. judecatori


ANS: C

239. (82) Compararea, reprezinta in ansamblul sau:

a. o initiativa umana determinata
b. un concept ideologic
c. un procedeu general al spiritului


ANS: C

240. Din punct de vedere notional, termenul de comparat, ca obiect al compararii, constituie:

a. un element specific dreptului comparat, prin care se evidentiaza exclusiv deosebirile existente intre doua discipline supuse procesului de comparare
b. un concept ideologic, de natura a evidentia importanta dreptului comparat
c. un ansamblu de contururi imprecise al celor doua discipline supuse procesului de comparare, schitate de cel care compara, de natura a identifica existenta unor elemente comune.


ANS: C

241. In sec. al XIX -lea juristii care studiaza dreptul comparat au un scop:
a. teoretic, de a-si largi cunostiintele juridice
b. practic
c. informativ

ANS: A

Reprezentantii scolii Heilderberg considerau sistemele de drept straine ca fiind:

a. elemente de cunoastere juridica

b. instrumente de imbogatire a dreptului european;

c. instrumente de imbogatire a dreptului international


ANS: A



243. In ce tara s-au manifestat pentru prima data si s-au inceput cercetari referitoare la dreptul comparat:

a. Germania
b. Franta
c. Anglia


ANS: A

244. Promotorii scolii istorice au acordat importanta:

a. dreptului mosaic

b. dreptului german

c. sistemelor de drept straine


ANS: B



245. Cine a sustinut pentru prima data ideea ca un popor nu poate fi privit doar in individualitatea sa, ci ca membru al comunitatii popoarelor:

a. Feuerbach
b. Gans
c. Hegel


ANS: A

246. Promotori ai dreptului comparat pot fi considerati:

a. adversarii scolii pozitiviste

b. scoala istorica

c. Hegel


ANS: B



247. Reprezentantii scolii istorice considerau ca principiile dreptului din acea perioada erau strans legate de:

a. jurisprudenta
b. istoria altor popoare
c. studiul amanuntit al istoriei


ANS: B

248. Dreptul comparat permite:

a. evolutia anumitor sisteme de drept

b. aparitia dreptului canonic

c. studierea evolutiei fiecarui drept particular


ANS: C



249. Una din operele fundamentale ale dreptului comparat "Handbuch des franzoichen Rechts"a carui autor este Zachariae a avut cea mai mare influenta in:

a. Romania
b. Canada
c. Franta


ANS: A

250. Mittermaierm, care dupa unii autori este adevaratul creator al dreptului comparat in Germania, indreapta studiile comparative avand la baza:

a. istoria universala a evoluitiei dreptului
b. istoria dreptului popoarelor moderne
c. cunoasterea sistemelor de drept straine si dreptul comparat in dreptul
modern


ANS: C

251. In ce perioada s-a constituit in Franta, pe langa Ministerul Justitiei un birou de traducere a principalelor legi straine?

a. in timpul revolutiei franceze
b. inainte de primul razboi mondial
c. in 1950


ANS: A

252. Care dintre publicatiile enuntate in subsidiar, a jucat in Franta rolul pe care "Handbuch des franzosichen Rechts" l-a avut in Germania?

a. Lafarriere
b. La revue de droit francais et etranger
c. Revue de legislation et jurisprudence


ANS: B

253. Care sunt principalii factori care contribuie la aprofundarea importantei studierii si cunosterii dreptului comparat in Marea Britanie?

a. infiintarea tribunalului suprem al Imperiului Britanic-Priory Council

b. aporturile comerciale si de afaceri cu Orientul

c. incurajarea raporturilor comerciale cu Rusia


ANS: A



254. In prima perioada a introducerii dreptului comparat, americanii manifestau adversitate fata de:

a. dreptul englez
b. dreptul francez
c. dreptul german


ANS: A

255. La sfarsitul celei de-a doua jumatati a secolului al XIX -lea, dreptul comparat cunoaste:

a. o dezvoltare deosebita, in toate tarile, prin interesul tot mai mare aratat de juristi
b. o dezvoltare deosebita in SUA si Franta
c. interesul pentru dreptul strain dispare in toate tarile


ANS: C

256. Care sunt criticile aduse de Gans scolii istorice?

a. determinismul rational

b. negativismul istoric

c. viziunea ingusta a istoriei


ANS: C



257. Dreptul penal german este comparat de catre Mittermaier cu:

a. dreptul francez
b. dreptul romanesc
c. dreptul englez


ANS: A

258. Care sunt factorii care contribuie la reluarea si aprofundarea cercetarilor dreptului comparat:

a. initativele colective

b. societatile de sociologie comparata

c. revistele


ANS: C



259. Ce inteleg juristii celei de a doua perioade a dreptului comparat prin expresia "legislatie comparata":

a. cunoasterea exclusiva a legilor si codurilor straine
b. cunoasterea in mare masura a legilor si codurilor straine
c. ideea ca intregul drept este cuprins in legi


ANS: B

260. Juristul d'Amari prin lucrarile sale sustine ca scopul legislatiei comparate ca stiinta autonoma este:

a. de a analiza factorii care au dus la crearea sistemelor politice

b. de a privi legislatia in ansamblul ei

c. de a examina cauzele sistemului juridic


ANS: C


261. Avand la baza conceptiile lui d'Amari se poate afirma ca progresul dreptului rezulta din:

a. comunicarea si limitarea legilor de catre popoare
b. faptul ca isi urmeaza un curs uniform
c. spontaneitatea cu care se manifesta in cadrul fiecarei natiuni


ANS: A

262. Lucrarea "Bevilaqua" prin care se sustine ca orice drept este o combinatie de elemente universale, nationale si straine este de origine:

a. columbiana
b. romana
c. braziliana


ANS: C

263. Societatile de legislatie comparata ce apar in cea de-a doua perioada de dezvoltare a

dreptului comparat cu raspandire in intreaga Eurpoa aveau drept scop:

a. de a aduna materiale referitoare la dreptul national

b. de a face traduceri

c. de a asigura o mai buna cunoastere a dreptului ebraic


ANS: B



264. Prima societate de legislatie comparata apare la Paris in 1869. Care era principalul obiectiv al acestei societati?

a. sa puna la indemana populatiei legile straine in scopul rezolvarii conflictelor de

legi

b. de a oferi posibilitatea efectuarii unor studii comparative

c. de a oferi sprijin in depasirea limitelor impuse de legislatia europeana


ANS: B



265. In ce perioada se poate vorbi de o reluare a studierii dreptului comparat in Marea Britanie?

a. in prima jumatate a secolului XIX
b. in a doua jumatate a secolului XIX
c. la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial


ANS: C

266. La sfarsitul secolului al XIX-lea in Germania se resimnte cu o mare acuitate necesitatea

de unifica si reforma:

a. dreptul penal

b. dreptul comercial

c. dreptul civil


ANS: A


267. Principala preocupare a juristilor elvetieni in frunte cu Eugen Huber era de a inzestra tara cu:

a. un Cod Penal
b. un Cod Civil Unic
c. un Cod al Comertului


ANS: B

268. Una din teoriile fundamentale ale etnologie este inrudirea. Cine poate fi considerat cel mai mare teoretician al acestui curent?

a. Engels
b. Theodor Waitz
c. Lewis H. Morgan


ANS: C

269. Pana la sfarsitul primului razboi mondial doar doua tari au recunoscut si, prin urmare, si au adus o contributie insemnata la dezvoltarea etnologiei juridice:

a. Anglia si Germania

b. Franta si Bulgaria

c. Spania si Portugalia


ANS: A


270. Cine este considerat creatorul expresiei de "etnologie juridica":

a. Max Schmidt
b. Lewis Morgan
c. Post


ANS: C

271. Etnologia juridica se dezvolta avand la baza lucrarile unor autori cunoscuti in epoca

precum Morgan, Bachofen si Post. Dupa momentul de debut, etnologia juridica cunoaste:

a. un esec rasunator

b. o dezvoltare accentuata

c. o stagnare


ANS: A


272. Care este principala cauza ce pune in imposibilitate tarile din Eurpoa Centrala si de Est de a adopta drepturi comparate proprii la sfarsitul secolului al XIX-lea?

a. dominatiile marilor imperii din acea vreme
b. lipsa de interes a juristilor din tarile respective
c. impunerea de catre marile imperii al propriilor coduri


ANS: A

273. Codul Civil roman din 1864 este o copie fidela a:

a. codului german
b. codului austriac
c. codului napoleonian


ANS: C

274. In cea de a doua jumatate a sec. al-XIX-lea juristul roman Alexandresco, preocupat in ceea mai mare masura de studierea si introducerea dreptului comparat in Romania, publica o lucrare de referinta. Care este numele acestei lucrari:

a. Droit ancient et modern de la Roumanie
b. Dreptul civil roman
c. Comparation entre le Cod Civil romaine et le Cod Napoleon


ANS: B

275. Dupa cucerirea Mexicului si a Americilor Centrale si de Sud dreptul raspandit in aceasta regiune are o origine si un continut:

a. iberic
b. american
c. autohton, specific fiecarei tari


ANS: A

276. In Japonia si Turcia tentativele de codificare ca expresie a interesului pentru dreptul

strain si mai tarziu pentru comparare produc probleme de natura specifica. Care sunt elementele comune ce contribuie la dezvoltarea in aceeasi directie a drepturilor din cele doua tari:

a. sunt inzestrate cu modele juridice proprii care nu au nimic in comun cu dreptul

European

b. sunt inzestrate cu modelul juridic romano-german

c. sunt inzestrate cu modelul juridic common-law


ANS: A



277. Cea de a treia perioada a dreptului comparat (1900-1950) este marcata de schimbari

importante, in primul rand la nivel georgafic. Care este tara preocupata cel mai mult de domeniul dreptului comparat:

a. Franta

b. Germania

c. Anglia


ANS: C


278. In anul 1900 are loc la Paris, primul Congres International de drept comparat. Care

sunt principalele obiective subliniate de Saleilles in cadrul acestui congres:

a. sa permita o confruntare internationala privind diverse probleme juridice comune

b. sa elucideze si sa studieze chestiunile definitiei si metodei dreptului national

c. sa desemneze principalii sustinatori ai miscarii


ANS: A


Saleilles, unul din cei mai importanti sustinatori ai dreptului comparat, da o noua

dimensiune acestui concept si doreste sa faca din acest domeniu:

a. un instrument de analiza filosofica

b. un instrument de politica jurisprudentiala

c. un model exclusiv national


ANS: B


280. Care este orientarea pe care Saleilles o da conceptului de drept comparat:

a. da un scop ideologic

b. sustine nevoia de schimbare

c. acorda functii concrete, imediate, precise


ANS: C


281. In ceea ce de a treia perioada a dreptului comparat, in Italia se fac remarcati:

a. Giorgio del Vecchio

b. Marc Ancel

c. Lambert


ANS: A


In ce tara europeana, ca urmare a cercetarilor efectuate in zona filosofiei dreptului se naste conceptul de "richtiges Recht":

a. Elvetia

b. Austria

c. Germania


ANS: C


283. Intr-un context istorico-politic total nefavorabil Germaniei, in cea de a treia perioada a dreptului comparat doar doi juristi isi aduc o contributie importanta dezvoltarii acestui domeniu:

a. Wolff si Heymann

b. Rabel si Post

c. Rabel si Schlegelberger


ANS: C


284. Dupa incheiera lucrarilor Congresului de la Paris, in Franta metoda comprativa a fost aplicata:

a. in dreptul penal

b. dreptul civil

c. dreptul administrativ


ANS: B


285. La indemnul a doi mari comparatisti, Lambert si Levy-Ullmann, studentii facultatilor de drept isi aduc contributia la studierea dreptului comparat prin monografii de o calitatea exceptionala. Astfel, Institutul din Paris aduna un numar de 67 de volume intr-o colectie intitulata:

a. Colectia de studii teoretice si practice de drept strain, de drept comparat si de drept international

b. Trate de driot civil compare

c. Les publications de droit compare de Lyon


ANS: A


286. Cine sunt considerati marii promotori ai dreptului comparat in Elvetia:

a. Rougin si David

b. Emil Rougin si Sauser-Hall

c. Sause-Hall si David


ANS: B


In Italia, cu toate eforturile intreprinse de juristi precum Carusi sau del Vecchio, valoareastudiilor in dreptul comparat nu depasesc un nivel mediocru. Situatia se imbunatateste o data cu:

a. invatamantul de drept public comparat a devenit materie obligatorie in facultatile de drept public

b. stabilitatea economica

c. stablitatea politica


ANS: A



288. Cu toate ca, in Statele Unite ale Americii au fost infiinate institute de drept comparat si un numar important de reviste aportul lor in acest domeniu a fost mediocre. Exista o categorie de intelectuali care schimba aceasta situatie:

a. juristii evrei
b. emigrantii din Germania si Europa
c. emigrantii din America Latina


ANS: B

289. Dupa cel de al doilea razboi mondial, datorita conjuncturilor politice, juristii romani sunt siliti sa isi concentreze studiile doar intr-o singura directie, slavind un anumit model. Care este acesta:

a. modelul german
b. modelul american
c. modelul sovietic


ANS: C

290. Dupa cel de al doilea razboi mondial premisele lumii se schimba, iar dreptul comparat descoperit dupa razboi primeste impulsuri noi. Juristii din toate statele:
a. constientizeaza insuficienta mijloacelor de actiune in domeniul dreptului comparat
b. recunosc importanta invatamantului de drept constitutional comparat

c. considera ca dreptul comparat este un mijloc de apropiere intre regimuri politice diferite


ANS: C

291. Care precursor a emis teoria conform careia se impune adaptarea dreptului privat la " curentul popular contemporan" :
a. Anton Menger
b. Copernic
c. Leopold Wenger


ANS: A

292. Conform conceptiei lui L.J. Constantinesco, stiinta dreptului comparat reprezinta produsul a:
a. trei fenomene majore
b. patru fenomene majore
c. doua fenomene majore


ANS: C

293. Care teoretician al dreptului comparat a afirmat ca: " o stiinta, oricat ar fi ea de specializata, nu este niciodata autonoma:
a. Otetelisanu
b. L.J. Constantinesco
c. G. del Vecchio


ANS: B

294. Conceptul de: "paternitate a dreptului roman asupra stiintelor juridice europene a fost enuntat pentru prima oara la:
a. Bologna
b. Paris
c. Londra


ANS: A

295. Dreptul roman a fost folosit in forma directa sau indirecta pana la sfarsitul secolului al-XIX-lea, in:
a. Germania
b. Portugalia
c. Elvetia


ANS: A

296. Care precursor a ramas fidel perspectivei scolii istorice care plasa dreptul roman in centrul interesului sau:
a. Kaschaker
b. Hegel
c. L. Mitteis


ANS: C

297. Notiunea de: "unitate alumii pe plan juridic", a enuntat-o in 1667, pentru prima oara:
a. Leibniz
b. Henru-Summer Maine
c. Montesqieu


ANS: A

298. "Theatrum legale mundi", trebuia sa contina:
a. descrierea sistemelor de drept ale tuturor poparelor, din toate timpurile si locurile

b. descrierea tuturor popoarelor
c. descrierea dreptului roman


ANS: A

299. La Congresul de la Paris din anul 1900, A. Esmein a clasat ordinile juridice in:
a. cinci grupe principale
b. patru grupe principale
c. trei grupe principale


ANS: A

300. Care precursor afirma in 1852 ca: "stiinta dreptului s-a degradat intr-o jurisprudenta nationala"
a. Salvador Minguijon
b. Olivier-Martin
c. Rudolph von Jhering


ANS: C

301. Cunoasteea "dreptului strain" a incceput din:
a. antichitate
b. evul mediu
c. perioada moderna


ANS: A

302. Dezvoltarea dreptului comparat ca stiinta, a parcurs:
a. o etapa
b. doua etape
c. trei etape


ANS: C

303. In prezent, principalele sisteme de drept sunt clasificate in:
a. trei mari familii
b. patru mari familii
c. cinci mari familii


ANS: C

304. Familia de drept romano-germanic este caracterizata prin:
a. separatia diintre dreptul civil si dreptul penal
b. separatia dintre dreptul public si dreptul privat
c. sseparatia dintre dreptul civil si dreptul administrativ


ANS: B

305. Familia de common-law se caracterizeaza prin:
a. abundenta codificarilor
b. absenta codificarilor
c. emiterea anuala a codifficarilor


ANS: B

306. In prezent, judecatorul englez poate refuza aplicarea unei legi emise de Parlament, daca aceasta nu este conforma cu practica judiciara sau incalca conceptul de "equity":
a. da
b. nu
c. doar in anumite situatii


ANS: A

307. " Revirimentul de jurisprudenta" , reprezinta o regula esentiala a sistemului juridic:
a. common-law
b. romano-germanic
c. ebraic


ANS: A

308. Nominalizati precursorul englez, care desi nu a practicat foarte mult dreptul comparat, a aplicat institutii descoperite in dreptul stain, flexibilizand common-law-ul:
a. Francis Bacon
b. Cristopher Saint-Germain
c. Lord Mansfield


ANS: C

309. In prima perioada, drreptul comparat a avut:
a. cea mai lenta dezvoltare
b. o dezvoltare semnificativa
c. o dezvoltare conditionata de factorul social


ANS: A

310. Teoria " monadelor "a fost emisa de catre:
a. Leibitz
b. Grotius
c. Feuerbach


ANS: A

311. Scoala istorica a aparut pentru prima oara in Germania secolului:
a. al-XVII-lea
b. al-XVIII-lea
c. al-XIX-lea


ANS: C

312. Conform conceptiilor scolii istorice, evolutia dreptului este strans legata de preexistenta conditiilor sale:
a. istorice
b. politice
c. sociale


ANS: A

313. In 1834 a aparut " La Revue etrangere de legislation " la initiativa precursorului francez:
a. Foelix
b. Anthoine de Saint-Joseph
c. Eduard Gans


ANS: A

314. In Statele Unite ale Americii dreptul american s-a caracterizat in prima perioada de dezvoltare a dreptului comparat, prin ostilitatea aratata fata de cel:
a. islamic
b. ebraic
c. englez


ANS: C

315. In cea dea doua perioada de dezvoltare a dreptului comparat, au aparut:
a. scolile istorice
b. societatile de legislatie comparata
c. scolile pozitiviste


ANS: B

316. " BGB " - ul adoptat in anul 1900 reprezenta:
a. codul civil elvetian
b. codul civil german
c. codul civi austriiac


ANS: B

317. Principalele obiective ale Congresului de la Paris, au fost:
a. modernizarea normelor cutumiare
b. confruntarea internationala privind diverse probleme juridice comune
c. dezvoltarea dreptului roman


ANS: B

318. In Romania, dupa cel de-al doilea razboi mondial, juristii romani au adoptat modelul:
a. romano-germanic
b. common-law
c. sovietic


ANS: C

319. Dupa Congresul de la Paris, dreptul comparat a fost structurat:
a. stiintific
b. ideologic
c. din perspectiva istorica


ANS: A

320. Care precursor considera ca prin "comparatie se poate realiza un sistem universal de principii de drept pozitiv":
a. d'Amari
b. Austin
c. Pollock


ANS: B

321. Expresia de " drept comparat " desemneaza o mmetoda de studiu si cercetare, in acceptiunea lui:
a. Gutteridge
b. Holland
c. Bryce


ANS: A

322. Definiitia conform careia " rolul compararii este acela de a pune fata in fata diferite siseme legislative si de a le examina intre ele ", apartine precursorului:
a. Josserant
b. L.J. Constantinesco
c. Rabel


ANS: C

333. Ce reprezinta " metoda " din perspectiva dreptului comparat:
a. doar un instrument accesoriu
b. un ansamblu de demersuri rationale, sustiinute spre a atinge scopul propus
c. un volum de cunostinte ordonate


ANS: B

334. Wigmore aprecia ca dreptul comparat dispune de anumite obiective sau domenii, in numar de:
a. trei
b. patru
c. cinci


ANS: A

335. In cadrul metodei comparative se disting un numar de:
a. doua elemente
b. trei elemente
c. patru elemente


ANS: C

336. Informatiile comparative ajuta dreptul national:
a. sa inteleaga dreptul strain
b. sa combata similitudinile
c. sa evidentieze imperfectiunile sistemului juridic supus comparatiei


ANS: A

337. Cercetatorii europeni au elaborat, in limbi de circulatie internationala, lucrari privind dreptul:
a. ebraic
b. coranic
c. cutumiar


ANS: B

338. Dreptul comparat are un rol:
a. normativ
b. educational
c. interpretativ


ANS: A

339. In cadrul functiei normative a dreptului comparat, regasim ca tipologie, unificarea:
a. nationala
b. internationala
c. constitutionala


ANS: B

340. Compararea juridica se realizeaza:
a. pe verticala
b. ideologic
c. exclusiv legislativa


ANS: A


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }