QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente diverse

IDD - Introducere in Administratia Publica - Seminar



INTRODUCERE IN ADMINISTRATIA PUBLICA




Profesionalizarea situatiei publice in Romania


Una din principalele caracteristici ale eficacitatii organizarii interne a aparatului administrativ este apelul la profesionisti. Pentru ca noi sa putem raspunde la intrebarea: "Exista profesionalism in Administratia Publica din Romania?" trebuie mai intai sa aratam care sunt cerintele de baza ale profesionalismului, fiindu-ne usor, astfel, sa ne pronuntam asupra situatiei publice din Romania.
Substituirea profesionalismului amatorismului marcheaza o transformare foarte profunda in conceperea functiei publice; acest fenomen semnifica faptul ca exercitiul sarcinilor administratiei priveste de acum agenti specializati, dotati cu o calificare particulara si formand, de aceea, un grup specific; totusi, logica profesionalizarii nu poate fi accentuata pana la o limita extrema, functia publica contemporana realizand bun echilibru intre imperative si presiuni contradictorii.


Logica profesionala depaseste cadrul strict al Administratiei; nevoia de cunostinte specializate se face simtita in toate domeniile vietii sociale care fusesera mai putin sensibilizate anterior. Profesionalizarea semnifica faptul ca exercitarea functiilor administrative a devenit o meserie care presupune, necesita, existenta unei cunoasteri specializate si produce o puternica solidaritate corporativa. Introducerea acestui concept in cadrul aparatului administrativ presupune realizarea catorva cerinte specifice: permanenta, statutul, competenta, spiritul de corp, limitele profesionalizarii.

1. Permanenta
Profesionalizarea implica, in primul rand, faptul ca functia publica trebuie sa fie considerata ca fiind o meserie veritabila, adica o activitate permanenta si stabila, posibil de exercitat in mod durabil, la adapost de constrangeri politice: nu doar ca profesionalizarea este antinomica cu toate procesele de tip electiv dar ea presupune si stabilirea de garantii fata de detinatorii puterii politice. Stabilitatea in cadrul functiei publice semnifica cvasi-abandonul procedeului electiv in alegerea functionarilor si, in mod special, dotarea acestora, in toate tarile democratice, deci si in Romania, cu garantii contra arbitrariului politic.

2. Statutul
Corelativ, functionarii au fost acoperiti printr-un ansamblu de reguli ce le definesc drepturile, obligatiile, conditiile de angajare, de remunerare si sanctiunile la care pot fi supusi. Fie ca au fost codificate printr-un statut general, fie ca rezulta din texte dispersate de jurisprudenta sau traditie, aceste reguli au o dimensiune protectiva: existenta unor norme impersonale pune functionarii la adapost de arbitrariul autoritatilor politice sau al superiorului ierarhic si asigura independenta lor profesionala. In aceasta problema apar anumite diferente in functie de tipul de logica profesionala ce domina diferitele structuri administrative. Aici amintim sistemul carierei ce accentueaza logica permanentei si da functionarului posibilitatea de a-si petrece intreaga viata profesionala in administratie si sistemul angajarii ce pune accentul in mod esential pe calificare si nu pe permanenta, sistem ce se aplica si in Romania.

3. Competenta
Competenta este justificarea profunda si, sincer spus, unica a profesionalizarii: daca functia publica trebuie considerata o meserie, excluzand diletantismul, inseamna ca realizarea scopurilor administrative nu se improvizeaza. Amatorismul, acceptabil atunci cand Administratia Publica este investita cu misiuni relativ simple, nu mai este posibil atunci cand ea trebuie sa faca fata unor probleme tot mai complexe care presupun o eficacitate crescanda. Nu este, deci, surprinzator ca dezvoltarea responsabilitatilor administrative este acompaniata de o rigoare tot mai mare in procedurile de selectie si in metodele de formare a functionarilor.
Substituirea vechilor criterii folosite in selectionarea functionarilor publici: bogatia, hazardul, opiniile politice sau favoritismul cu criteriul aptitudinilor reprezinta un indice al progresului profesionalizarii. Accentul pus pe aptitudini se traduce in mod concret prin instituirea procedurilor de selectie ce vizeaza evaluarea calitatilor candidatilor. Aceasta procedura, pusa in aplicare fie in cadrul fiecarui minister, fie de maniera centralizata, nu are acelasi tip de obiective si releva conceptii diferite ale functiei publice. Astfel, in functie de conceptia proprie diferitelor sisteme, se pot intalni modalitati de selectare specifice: testul, examenul si concursul. Formula care pare a fi cel mai des invocata si in cadrul sistemului administrativ romanesc, este cea a concursului care, in principiu, reprezinta un mecanism eficace prin deschiderea si democratizarea functiei publice.
Formarea, pregatirea continua reprezinta o preocupare destul de recenta. Ea vizeaza, mai ales, favorizarea mobilitatii si eficacitatii. Dezvoltarea acestui tip de pregatire a functionarului public se traduce prin presiunea care se exercita asupra administratiei pentru ca aceasta sa-si amelioreze calitatea performantelor. Aceasta formare se face in general sub forma unor stagii de specializare in timpul slujbei. Ele se lovesc, totusi, de un numar de obstacole legate de rigiditatea carierei, neincrederea functionarilor si schimbarile pe care le antreneaza atat in organizarea interna cat si in ceea ce priveste echilibrele de putere in interiorul serviciului.

4. Spiritul de corp
Profesionalizarea suscita inevitabil aparitia in cadrul functiei publice a unei mentalitati de corp vazuta ca un principiu de diferentiere cu exteriorul si de coeziune interna: aceasta este reprezentata mai intai de constiinta apartenentei la un grup specific, apoi este sentimentul de a fi solidar cu acest grup si, nu in ultimul rand, e tendinta de a adera la obiectivele pe care grupul le urmareste, dorinta de a se identifica cu ele.
Constiinta apartenentei e nivelul elementar ce se fondeaza pe constatarea ca functia publica formeaza o categorie sociala aparte in societate. Sentimentul de solidaritate este legat de exercitarea unei meserii comune, de posedarea unei cunoasteri identice, de existenta unui interes in cariere similare. Fenomenul de identificare face functionarii sa substituie propriilor obiective personale ale grupului, sa interiorizeze valorile acestuia si sa se conformeze spontan in comportament. Functionarul actioneaza mai intai ca un functionar iar acesta asigura apararea si promovarea serviciului public.

5. Limitele profesionalizarii
Logica profesionalizarii, care conduce la distinctia intre mediul administrativ si cel politic, nu a fost accentuata niciodata pana la ultima consecinta. Ea cunoaste o serie de atenuari si limite a caror amploare variaza. Aceste brese nu doar ca nu rezista la toate tentativele exterioare de infiltrare, dar tind chiar sa se largeasca.

Daca am privi obiectiv prin prisma teoretica a celor prezentate mai sus, am putea spune, fara indoiala, ca in Administratia Publica din Romania exista profesionalism. Dar daca ne gandim la nivelul coruptiei, a subiectivitatii ce exista, nu ne ramane decat sa punem la indoiala existenta profesionalizarii situatiei publice in Romania.

Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }