QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Introducere in dreptul comparat - test








INTRODUCERE IN DREPTUL COMPARAT - TEST



1. Principalele incercari facute pentru a se demonstra ca dreptul comparat nu este o stiinta autonoma au fost realizate de:




a.

Kaden

b.

Nu au fost facute astfel de incercari

c.

Scoala Pozitivista


2. In ce an s-a desfasurat la Paris primul Congres mondial destinat dreptului comparat:

a.

1967

b.

1910

c.



3. Desfasurarea la Paris a primului Congres mondial destinat dreptului comparat a fost considerata:

a.

momentul de nastere al dreptului comparat

b.

un moment important pentru dreptul comparat

c.

nu a avut relevanta deosebita


4. Istoria dreptului comparat a fost impartita:

a.

perioada antica si perioada moderna

b.

perioada clasica si perioada moderna

c.

in doua perioade distincte, cea de dinainte de 1990 si cea de dupa acest an.


5. Au existat preocupari referitore la cunoasterea reglementarilor juridice din alte tari:

a.

din cele mai vechi timpuri

b.

inca din perioada feudala

c.

numai din perioada nasterii Imperiului Roman


6. Care este in prezent aprecierea majoritatii comparatistilor cu privire la intrebarea daca dreptul comparat este o stiinta sau o metoda de cercetare:

a.

este o metoda de cercetare

b.

este o stiinta

c.

este si metoda si stiinta


7. Dreptul comparat reprezinta o metoda de cercetare strict necesara pentru:

a.

nu are o importanta mare

b.

studierea diferitelor sisteme de drept pentru intelegerea relatiilor sociale existente la un moment dat in diferite state

c.

este necesar numai pentru realizarea unei culturi juridice


8. Reglementarea juridica este un fenomen social:

a.

subiectiv

b.

lipsit de importanta

c.

de importanta unica


9. Pentru d'Amari, scopul dreptului comparat, ca stiinta autonoma, era:

a.

infiinta personal aceasta disciplina (Dreptul comparat)

b.

acela de a descoperi legile generale ale evolutiei umanitatii, prin evolutia institutiilor juridice

c.

justifica obiectul de activitate al disciplinei


10. Conform opiniilor lui Kohler, dreptul are rolul de a influenta dezvoltarea umanitatii:

a.

da

b.

nu

c.

a sustinut ca are un asemenea rol, dar numai in anumite domenii, cum ar fi cel social


11. Saleilles a apreciat ca:

a.

are numai rolul de comparare a unor reglementari din state diferite

b.

dreptul comparat nu are o influenta directa privind dezvoltarea dreptului national

c.

dreptul comparat este destinat a servi dezvoltarii progresive a dreptului national


12. Potrivit opiniei lui Josserand, functia principala a dreptului comparat este:

a.

cea practica

b.

de a scoate la iveala orientarea juridica din diferite state

c.

cea teoretica


13. Potrivit opiniei lui Lambert, dreptul comparat reprezinta:

a.

numai stiinta care analizeaza fenomenele juridice

b.

stiinta care analizeaza fenomenele juridice si legile care le reglementeaza

c.

stiinta care analizeaza numai legile care reglementeaza relatiile sociale dintr-o tara


14. Bryce apreciaza ca dreptul comparat studiaza regulile juridice aflate in vigoare in:

a.

in toate tarile, indiferent de nivelul de civilizatie

b.

tarile civilizate

c.

potrivit lui Bryce, Dreptul comparat are numai rol de adoptare a unor reguli de drept


15. In perioada dintre cele doua razboaie mondiale:

a.

s-a evidentiat prin opinii care apreciaza ca Dreptul comparat este numai o metoda de cercetare a dreptului

b.

s-a evidentiat prin opinii care apreciaza ca Dreptul comparat nu este o metoda de cercetare a dreptului;

c.

s-a evidentiat prin opinii care apreciaza ca Dreptul comparat este o stiinta autonoma dreptului


16. Potrivit lui Rabel, rolul compararii este acela:

a.

de a studia diferite ramuri ale dreptului

b.

de a pune fata in fata diferite sisteme legislative si de a le examina intre ele

c.

numai acela de a sprijini legiferarea internationala


17. Potrivit opiniei lui Gutteridge, expresia de 'drept comparat 'desemneaza:

a.

numai o metoda de studiu

b.

numai o metoda de cercetare

c.

o metoda de studiu si de cercetare


18. David sustine ca Dreptul comparat reprezinta:

a.

compararea sistemelor de drept - dreptul comparat fiind o metoda, dar si o stiinta autonoma cu caracter  comparativ

b.

compararea sistemelor de drept -dreptul comparat fiind o stiinta autonoma

c.

compararea sistemelor de drept - dreptul comparat fiind o metoda comparativa


19. Zweigert precizeaza ca prin comparatie juridica se intelege:

a.

numai punerea in legatura a diferitelor ordini de drept

b.

punerea in legatura a diferitelor ordini de drept si a unor institutii

c.

numai punerea in legatura a unor institutii juridice din state diferite


20. Conform opiniilor lui Lambert metoda comparativa este utila pentru:

a.

studierea ramurilor juridice de drept public

b.

studierea ramurilor juridice de drept privat

c.

studierea oricarei ramuri a stiintei juridice


21. Gutteridge afirma ca interesul problemei privind natura dreptului comparat este:

a.

atat practic, cat si teoretic

b.

practic

c.

pur teoretic


22. Potrivit conceptiei lui L.J. Constantinesco, dreptul comparat este:

a.

o stiinta autonoma

b.

o metoda ce cercetare

c.

nu este nici stiinta, si nici nu are un domeniu al sau


23. Intelegerea ordinii de drept straine de catre comparatistii se poate realiza prin:

a.

fara un studiu personal

.b

cunoasterea, in mod nemijlocit a dreptului strain

c.

folosindu-se numai de monografiile comparative


24. Imaginatia si speculatia servesc in activitatea comparativa:

a.

nu

b.

da, in toate imprejurarile

c.

da, numai pentru anumite domenii ale dreptului.


25. Se disting un numar de:

a.

2 elemente care caracterizeaza metoda comparativa

b.

3 elemente care caracterizeaza metoda comparativa

c.

4 elemente care caracterizeaza metoda comparativa


26. Informatiile comparative ajuta dreptul national:

a.

sa inteleaga dreptul strain

b.

nu serveste acestui scop

c.

depaseasca stadiul opiniilor diferite in privinta naturii dreptului comparativ




27. Juristii din tarile foste socialiste au fost si ei preocupati de clarificarea problemei privind caracterul dreptului comparat:

a.

nu

b.

da

c.

problematica a fost studiata partial numai in U.R.S.S


28. A existat un sistem de drept socialist:

a.

da

b.

nu

c.

se va forma treptat


29. In epoca contemporana sunt cunoscute:

a.

4 sisteme juridice

b.

3 sisteme juridice

c.

2 sisteme juridice


30. Este posibila coexistenta mai multor sisteme diferite in domeniul juridic:

a.

nu

b.

numai daca se fac anumite concesii de catre toate partile

c.

da


31. Care a fost urmarea intalnirilor dintre juristii unor sisteme juridice diferite:

a.

nu s-a ajuns la nici o intelegere

b.

dreptul capitalist s-a socializat, fara ca dreptul socialist sa sufere vreo schimbare

c.

dreptul capitalist s-a socializat, in parte, iar dreptul socialist s-a liberalizat, tot in parte


32. Folosirea metodei comparative solicita:

a.

nu presupune caracteristici

b.

impartialitate si obiectivitate

c.

neincredere in buna intentie a participantilor la realizarea metodei comparative


33. Este benefica si stiintifica:

a.

compararea facuta corespunzator intereselor politice ale sistemului din care provine cercetatorul

b.

compararea care nu se realizeaza in spiritul independentei de opinie a cercetatorului, servind intereselor partizane ale cercetatorului

c.

compararea care se realizeaza in spiritul independentei de opinie a cercetatorului


34. Domeniul compararii poate fi folosit pentru a se demonstra superioritatea sistemului propriu:

a.

da

b.

nu, indiferent de sistem

c.

nu, intrucat fiecare sistem are deficientele sale


35. Pot fi comparate mai mult de doua ordini juridice:

a.

da

b.

nu

c.

depinde de sistemul din care face parte cercetatorul


36. Pentru efectuarea unei comparari internationale:

a.

trebuie sa se caute punctele comune de referinta

b.

sa se aiba in vedere un sistem juridic care sa nu se afle deasupra natiunilor

c.

sa se aiba in vedere un sistem juridic al unei tari  civilizate


37. Activitatea comparativa se desfasoara:

a.

intre ordini juridice concrete

b.

intre ordini juridice abstracte

c.

numai intre doua ordini juridice


38. Compararea se poate face:

a.

prin raportare la o unitate de masura prestabilita

b.

intre ordinele juridice confruntate

c.

intre ordinele juridice confruntate sau prestabilite


39. Se impune ca necesitati sociale identice in diferite state sa fie aparate prin:

a.

norme de drept identice

b.

intotdeauna prin norme de drept diferite

c.

norme de drept specifice regimului politic din fiecare tara


40. Dreptul comparat are un rol normativ:

a.

in functie de relatiile sociale pe care le reglementeaza

b.

nu

c.

da


41. Dreptul comparat nu are o functie normativa nationala:

a.

da, numai daca sectorul de reglementare priveste domeniul public

b.

da

c.

nu


42. Dreptul comparat se poate transforma intr-un legiuitor universal:

a.

nu

b.

da

c.

numai daca i s-a atribuit un asemenea rol de catre un stat civilizat


43. Este posibila unificarea legislativa mondiala:

a.

da

b.

da, in functie de interesul politic existent la un moment dat

c.

nu


44. Numarul si alegerea ordinilor juridice de comparat constituie:

a.

probleme de natura politica

b.

probleme metodologice ce trebuie solutionate

c.

probleme de natura sociala


45. Rezultatul mai bun in privinta metodei comparative este dat de:

a.

numarul cat mai mare de ordini juridice

b.

numarul cat mai mic de ordini juridice juridice.

c.

nu are relevanta numarul ordinelor


46. Cercetarea comparativa poate fi facuta de catre mai multi cercetatori in echipe:

a.

nu

b.

da, fara a fi recomandat acest procedeu

c.

da, fiind recomandat acest procedeu


47. Odinile juridice comparate trebuie sa fie inrudite si sa apartina aceluiasi sistem juridic:

a.

nu

b.

nu se recomanda

c.

da


48. Compararea juridica se realizeaza in plan orizontal:

a.

atunci cand analizeaza ordini juridice apropiate in timp, dar indepartate in spatiu

b.

atunci cand nu analizeaza ordini juridice apropiate in timp, dar indepartate in spatiu

c.

atunci cand analizeaza ordini juridice apropiate in timp, si nu indepartate in spatiu


49. Se apreciaza ca este verticala compararea care se realizeaza:

a.

prin referirea la ordini juridice indepartate in timp

b.

prin referirea la ordini juridice indepartate in spatiu

c.

prin referirea la ordini juridice indepartate in timp si spatiu


50. Un moment insemnat in evolutia studiului dreptului altor popoare l-a avut:

a.

aparitia scolii kantiene

b.

aparitia institutiilor de invatamant

c.

aparitia scolii istorice


51. Care este principalul izvor in sistemul juridic european:

a.

legea

b.

cutuma

c.

jurisprudenta


52. Functia de orientare si de control a compararii se aplica:

a.

in domeniul politicii jurisprudentiale

b.

in domeniul politicii legislative

c.

ambele variante


53. Ce metoda trebuie aplicata in vederea interpretarii termenilor de comparat:

a.

metoda ordinii juridice careia ii apartine termenul de comparat

b.

metoda ordinii juridice straine

c.

nici o metoda nu se aplica in aceasta faza


54. Care cercetator a prevazut faptul ca termenul de comparat nu poate fi inteles decat in cadrul mediului sau inconjurator:

a.

Leontin-Jean Constantinesco

b.

Karl Marx

c.

Montesquieu



55. Ce trebuie sa cunoasca comparatistul pentru a intelege termenul de comparat:

a.

regula de drept straina pe care o compara

b.

toate aceste variante

c.

izvoarele de drept


56. Exemplificati factorul extrajudiciar ce a determinat aparitia legii Faillot in Franta:

a.

razboiul

b.

alegerile parlamentare

c.

coruptia


57. Exemplificati factorul extrajudiciar ce a determinat aparitia reformei monetare din 1948 in Germania:

a.

razboiul

b.

alegerile parlamentare

c.

economia


58. Sunt  factori extrajudiciari:

a.

factorii sociali si economici

b.

legile

c.

constitutia


59. Sunt functii ale dreptului comparat:

a.

functia de cunoastere a dreptului national

b.

functia normativa

c.

toate aceste functii


60. Factorii extrajudiciari au ca efect:

a.

influentarea legilor

b.

influentarea institutiilor juridice

c.

ambele variante


61. Care comparatisti au considerat ca dreptul comparat este un instrument al sociologiei juridice:

a.

comparatistii americani

b.

comparatistii francezi

c.

comparatistii englezi


62. Care este punctul de plecare al unui studiu comparativ:

a.

problema juridica

b.

problema economica

c.

problema sociala


63. Care este obiectul celei de-a doua faze a cercetarii metodologice:

a.

termenul de comparat

b.

termenul de comparat in legaturile sale imediate cu ordinea juridica

c.

izvorul de drept


64. Sunt izvoarele sociale ale dreptului pozitiv :

a.

factorul politic

b.

factorul economic

c.

ambele variante


65. In ce faza metodologica se realizeaza examinarea factorului politic:

a.

in prima faza metodologica

b.

in a doua faza metodologica

c.

in a treia faza metodologica


66. Care doctrina juridica a fost prima care a remarcat impactul fenomenului economic asupra dreptului:

a.

doctrina germana

b.

doctrina franceza

c.

doctrina socialista


67. Cate faze are procesul metodologic:

a.

o faza

b.

trei faze

c.

patru faze


68. Care este prima regula metodologica:

a.

a studia termenul de comparat

b.

a examina termenul de comparat in sursele sale originale

c.

a interpreta termenul de comparat



69. In ce an a avut loc Congresul de la Paris:

a.


b.


c.



70. Care este cea mai veche functie a dreptului comparat:

a.

functia de cunoastere a dreptului national

b.

functia normativa

c.

functia de unificare legislativa


71. Prin care cod civil a initiat unificarea legislativa in Italia:

a.

Codul Civil din 1865

b.

Codul Civil din 1942

c.

Codul Civil din 1900


72. Care sunt actele normative prin care Comunitatea Economica Europeana realizeaza unificarea legislativa:

a.

regulamentele

b.

directivele

c.

ambele variante


73. Ce faza a procesului metodologic este consacrata analizei:

a.

prima faza

b.

a doua faza

c.

a treia faza


74. Ce faza a procesului metodologic este consacrata sintezei:

a.

prima faza

b.

a doua faza

c.

a treia faza


75. Ce calitati trebuie sa indeplineasca comparatistul in timpul primei faze a procesului metodologic:

a.

sa fie un bun observator

b.

sa aiba talentul de a expune

c.

ambele variante


76. Monografiile  si studiile referitoare la dreptul strain sunt:

a.

studii comparative

b.

simple expuneri de drept strain

c.

ambele variante


77. Ce faza a procesului metodologic este consacrata intelegerii:

a.

prima faza

b.

a doua faza

c.

a treia faza


78. Care sunt dezavantajele studierii de catre comparatist doar a textului legislativ:    

a.

textul legislativ, singur, nu poate arata imaginea adevarata a termenului de comparat

b.

textul legislativ poate fi completat, modificat sau chiar abrogat de un alt text de lege sau de aplicarea sa jurisprudentiala

c.

toate aceste dezavantaje


79. Termenii de comparat trebuie studiati :

a.

cu ajutorul surselor originare

b.

cu ajutorul altor surse

c.

ambele variante


80. Sursele pe care comparatistul trebuie sa foloseasca pentru analiza termenilor de comparat trebuie sa fie:

a.

primare

b.

autentice

c.

sa aiba valoare istorica


81. Sunt cauze care explica asemanarile si deosebirile termenilor de comparat:

a.

cauzele de natura istorica

b.

cauzele de natura economica

c.

toate aceste cauze


82. Compararea, reprezinta in ansamblul sau:

a.

o initiativa umana determinata

b.

un concept ideologic

c.

un procedeu general al spiritului


83. Comparabilitatea, se fundamenteaza si prin prisma perspectivelor stiintifice pe care le individualizeaza, care sunt in numar de:

a.


b.


c.



84. Atat in materia dreptului comparat cat si in alte stiinte, suntem limitati a ne rezuma strict la:

a.

lucrurile comparabile

b.

elementele comparabile

c.

disciplinele comparabile


85. Din punct de vedere notional, termenul de comparat, ca obiect al compararii, constituie:

a.

un element specific dreptului comparat, prin care se evidentiaza exclusiv deosebirile existente intre doua discipline supuse procesului de comparare

b.

un concept ideologic, de natura a evidentia importanta dreptului comparat

c.

un ansamblu de contururi imprecise al celor doua discipline supuse procesului de comparare, schitate de cel care compara, de natura a identifica existenta unor elemente comune


86. Asa-numitul: „element de universalitate al ideologiilor juridice”, care a determinat adoptarea unanima de catre precursori a aceleiasi directii de orientare juridica, a fost o consecinta a:

a.

identitatii institutionale

b.

pluralismului juridic

c.

dezvoltarii ipotezelor in materia dreptului comparat


87. Cine a afirmat faptul ca in mod special: „comparatia permite, nu numai sa se patrunda intr-un mod constient intr-o alta lume juridica, dar de asemenea, sa se ia un recul prin raport cu propriul sau drept, care apare intr-o alta lumina”:

a.

Rene Rodiere

b.

A. Oteteliseanu

c.

L. J. Constantinesco


88. Bazandu-va pe cunostintele asimilate in materia dreptului comparat, considerati cunoasterea legislatiilor straine ca fiind:

a.

o premisa aleatorie

b.

o premisa necesara comparatiei

c.

o premisa necesara doar in masura in care analizam propriul sistem de drept


89. Comparatistul R. David a stat la originea editarii unei vaste si prestigioase colectii de volume privind dreptul altor tari, acestea fiind publicate pentru prima data in:

a.

Israel

b.

Belgia

c.

Franta


90. De ce dreptul strain nu este drept comparat - a fost o problema supusa dezbaterii de catre:

a.

V.D. Zlatescu

b.

Raymond Saleilles

c.

A. Oteteliseanu


91. „Conception generale du droit compare', a facut obiectul Congresului de la Paris din anul 1900, reprezentand in fapt un rezumat prin care s-a individualizat intreaga conceptie a reputatului civilist:

a.

Raymond Saleilles

b.

Rene Rodiere

c.

L. Josserand


92. Analizand din perspectiva dreptului comparat, un mare sistem juridic sau o mare familie de drept reprezinta:

a.

gruparea unor sisteme juridice nationale, in raport de anumite trasaturi comune ale acestora

b.

gruparea tuturor sistemelor juridice

c.

gruparea anumitor sisteme juridice, prin prisma scolilor istorice pe care le-au detinut


93. Cine a impartit marile sisteme juridice in trei grupe, distingand, pe de o parte: un grup continental - in care include drepturile francez, german, spaniol, unul de common-law - in care include drepturile Regatului Unit, ale diferitelor tari din common-wealth, al Statelor Unite ale Americii si in sfarsit, unul al tarilor socialiste:

a.

Marc Ancel

b.

Viktor Knapp

c.

Rene Rodiere


94. Cea mai importanta diviziune a dreptului, mostenita din dreptul roman, este aceea de:

a.

drept international si drept national

b.

drept civil si drept penal

c.

drept public si drept privat


95. Binecunoscutul sistem juridic britanic: common-law, a influentat considerabil organizarea institutionala a:

a.

Frantei

b.

Statelor Unite ale Americii

c.

Turciei


96. Asa-numita: „stabilire a solutiilor identice pe cai diferite” este individualizata notional in acceptiunea dreptului comparat, sub titulatura de:

a.

comparatie afirmativa

b.

comparatie metodologica

c.

comparatie contrastata


97. Din perspectiva dreptului comparat: „wakaf-ul” reprezinta o institutie specifica:

a.

dreptului mosaic

b.

dreptului nordic

c.

dreptului islamic


98. Avand in vedere cunostintele asimilate in materia dreptului comparat, urmatoarele izvoare: sunna-traditia, idjma-acordul comunitatii, giyas-analogia, firmanul-actul scris, isi gasesc fundamentul in:

a.

coran

b.

vechiul testament

c.

ideologia ebraica


99. Dreptul statelor africane - mai precis, al celor care nu au adoptat codificari de tip european - prezinta o natura:

a.

conservatoare

b.

tipic nationalista

c.

cutumiara


100. Comparatum reprezinta in esenta:

a.

legislatia universala ce face obiectul compararii

b.

un model de comparatie specific sistemului juridic common-law

c.

legislatia nationala a comparatistului


101. Nominalizati personalitatea care a emis teoria conform careia: „conditia primordiala a oricarei comparatii rationale consta in a putea degaja prin doua notiuni comparate, o notiune comuna superioara - tertium comparationis'.

a.

Y. Eminescu

b.

E. Lambert

c.

V. Knapp


102. Asa-numitul: „proces comparativ”, consta in principal in:

a.

imposibilitatea de a se efectua o analiza comparativa in mod aleatoriu, asupra a doua sisteme de drept, fara a exista un element comun prestabilit

b.

posibilitatea de a analiza comparativ mai mult de doua sisteme de drept din aceeasi ramura de drept

c.

posibilitatea de a analiza comparativ cel mult doua sisteme de drept din aceeasi ramura de drept


103. Binecunoscutul paralelism al termenilor de comparat se realizeaza doar daca exista un element comun prestabilit, considerat: „un element dat” in acceptiunea lui:

a.

M. Ancel

b.

L. J. Constantinesco

c.

I. Filipescu


104. Clasificarea superioara conform careia „sistemul statelor socialiste', face parte din grupa esentiala a marilor sisteme de drept, apartine lui:

a.

E. Lambert

b.

Felipe de Sola Canizares

c.

Marc Ancel


105. Din categoria grupei „complementare', ca sistem de drept il regasim pe cel:

a.

common-law-ului

b.

traditional

c.

religios


106. Care din disciplinele nominalizate datoreaza aparitia dreptului comparat:

a.

anatomia comparata

b.

literatura universala

c.

matematica


107. Din perspectiva dreptului comparat, suma normelor, a principiilor si a notiunilor juridice aplicabile in cadrul unei societati, avand ca principal scop-reglementarea raporturilor juridice ale acesteia, reprezinta:

a.

natura juridica

b.

metodologia juridica

c.

ordinea juridica


108. Avand in vedere cunostintele asimilate in materia dreptului comparat, va este binecunoscut faptul ca, totalitatea normelor, a principiilor - notiuni respectiv a institutiilor juridice, sunt particularizate stiintific sub titulatura de:

a.

particule juridice elementare

b.

elemente juridice

c.

ordini juridice


109. Care secol poate fi considerat ca fiind determinant in privinta dezvoltarii etnologiei juridice:

a.

secolul al-XIX-lea

b.

secolul al-XVIII-lea

c.

secolul al-XIV-lea


110. Cercetarile stiintifice ale precursorilor in fundamentarea ideologica a dreptului comparat modern, au fost:

a.

lipsite de importanta

b.

fundamentate doar din perspectiva lingvistica

c.

cu caracter limitativ


111. Nominalizati autorul teoriei conform careia: “lipsa de intelegere a realitatilor istorice a constituit si inca mai constituie un mare defect metodologic”.

a.

R.H. Lowie Malinowski

b.

L.J. Constantinesco

c.

I Filipescu, M.Jacota


112. Binecunoscuta teorie uniliniara a evolutionismului comparat, a avut parte de-a lungul timpului si de numeroase critici, aduse in principal de reprezentanti ai diferitelor sisteme juridice, printre care se impune a-l aminti pe:

a.

V.D. Zlatescu

b.

E. Burnett Tylor

c.

Leist


113. Avand in vedere continutul acestei teorii: “paralelismul elementelor structurale si asemanarea lor, se datoreaza exclusiv istoriei ariilor culturale si nu unitatii prestabilite a unor evolutii comune”, nominalizati emitentul acesteia:

a.

Ratzel

b.

Marc Ancel

c.

Raymond Saleilles


114. Comparabilitatea ordinilor juridice ale poparelor indo-germanice a aparut ca o consecinta a:

a.

dorintei anumitor ideologi francezi



b.

dorintei anumitor ideologi indieni

c.

dorintei anumitor ideologi germani


115. Cunoscuta notiune specifica cultului indo-germanic: “ Stammrecht”, reprezenta in acceptiunea exclusivista a lui Leist:

a.

asa-numitul drept primordial

b.

asa-numitul drept autonom

c.

asa-numitul drept comun


116. Comparabilitatea ordinilor juridice este foarte greu de realizat in acceptiunea teoreticienilor dreptului comparat, din perspectiva:

a.

juridica

b.

lingvistica

c.

istorica


117. Nominalizati din varaintele prezentate, adeptul ideologiei conform careia: 'separarea popoarelor din persepectiva evolutiei acestora, se poate realiza astfel: popoare cu ordini de drept primitive si popoare istorice'.

a.

Adolf Bastian

b.

Kaden

c.

Jean Chapois


118. Comparatistii-precursori au incercat o clasificare analogica a ordinilor juridice, pornind de la premisele existentei in toate sistemele de drept, a unor structuri institutionale asemanatoare. Nominalizati din varaintele prezentate, adeptul acestei metodologii:

a.

Kaden

b.

Leist

c.

Wilhelm Schmidt


119. Analogia din perspectiva comparativa este deosebit de utila, deoarece putem individualiza elementele comparabile a ordinilor juridice, atunci cand supunem comparatiei particulele juridice elementare din cadrul:

a.

aceluiasi sistem de drept

b.

unui sistem de drept distinct

c.

sistemului cutumiar de cel romano-germanic



120. Ce contine obiectul analogiei:

a.

analiza institutionala

b.

analiza constructiei ordinilor juridice

c.

evidentierea materialului si a scopului pentru care aceasta a fost facuta


121. Nominalizati precursorul - care stabilea faptul ca: “ regula metodologica dupa care comparatistul trebuie sa se ghideze in efectuarea compratiei consta in analizarea ordinilor juridice ale popoarelor avand o civilizatie identica sau apropiata”:

a.

Betham

b.

E. Lambert

c.

Salmond


122. Autorii care au cercetat istoria dreptului european sunt de acord cu faptul ca momentul aparitiei dreptului romano-germanic se situeaza in:

a.

secolul al-XlII-lea al erei noastre

b.

secolul al-XII-lea al erei noastre

c.

secolul al-XIV-lea al erei noastre


123. Asa-numitele: „cutumiere” oponente de marca ale sistemului de drept romano-germanic, reprezentau:

a.

acele colectii de cutume care erau alese si sintetizate de jurisconsulti

b.

toate cutumele existente

c.

o colectie de traditii



124. Dupa cum afirma reputatul V. Hanga - in epoca dominatului, un important rol il juca un fel de drept cutumiar format prin adaptarea simplificata a normelor dreptului roman la nevoile locale ale provinciilor, cunoscut in acceptiunea generala sub denumirea de:

a.

drept popular

b.

drept universal

c.

drept vulgar


125. „Corpus Juris Civilis”, a fost receptat in Estul Europei cu incepere din secolul al IX-lea, iar in Apus din secolul al Xl-lea, fiind adaptat la nevoile fiecarei epoci si ale fiecarei tari. Mentionati editorul acestuia:

a.

Domitian

b.

Traian

c.

Justinian


126. Dupa cum stim, in unele tari receptarea dreptului roman a fost aproape totala.

Care considerati ca sunt acestea:

a.

Franta si Italia

b.

Germania si Franta

c.

Belgia si Olanda


127. Care dintre scolile mai jos prezentate, au detinut un rol insemnat in receptarea dreptului roman:

a.

scolile istorice spaniola si portugheza

b.

scolile traditionale austriaca si germana

c.

scolile glosatorilor si postglosatorilor


128. Binecunoscuta scoala a „umanistilor' din Franta, a adus un curent nou in dezvoltarea dreptului romano-germanic, intrucat reprezentantii acesteia, au accentuat tendintele de a:

a.

transforma dreptul roman

b.

purifica dreptul roman, prin inlaturarea oricarei influente externe de natura a afecta starea lui originara

c.

adapta dreptul roman


129. Avand in vedere cunostintele dobandite in materia dreptului comparat, in ce tara apreciati ca scoala postglasatorilor a avut un succes exceptional, dominand gandirea juridica a acelui stat pana in secolul al XlX-lea, culminand chiar cu elaborarea unui Cod Civil in anul 1900:

a.

Germania

b.

Austria

c.

Portugalia


130. „ Codul Bavarez” a fost adoptat in anul:

a.


b.


c.



131. „ Codurile Elvetiene” au fost adoptate in anii:

a.

1816, 1900 si 1902

b.

1828, 1914 si 1923

c.

1881, 1907 si 1911


132. Codurile Civile - cum ar fi cel francez sau austriac, au fost adoptate in secolul:

a.

al-XVII-lea

b.

al-XVI-lea

c.

al-XIX-lea


133. „Decretaliile' - acte normative ulterioare codificarii intreprinse de Gratian, au fost puse in opera de catre:

a.

papa Bonifaciu al Vll-lea

b.

papa Clement al V-lea

c.

papa Grigore al IX-lea


134. Deosebit de important pentru stabilirea influentei pe care a avut-o dreptul canonic asupra sistemelor juridice romaniste a avut-o Consiliul de la Trento, care s-a tinut intre anii:

a.

1450 si 1451

b.

1456 si 1458

c.

1546 si 1563


135. Domeniul in care influenta dreptului canonic s-a dovedit a fi mai puternica este cel al:

a.

contractelor

b.

succesiunilor

c.

relatiilor de familie


136. Exista o tendinta manifestata de o serie de juristi ai unor state, de a reprosa bisericii catolice - ostilitatea constanta manifestata impotriva institutiei divortului, un exemplu in acest sens constituindu-l:

a.

Argentina

b.

Rusia

c.

Bulgaria


137. Ascendentul institutiilor de common-law in perioada contemporana, a fost accentuat de factori de natura economica, generati de catre:

a.

Statele Unite ale Americii

b.

Irlanda de Nord


138. Contractele de know-how, factoring, leasing, franchaising, practica trust-ului sau a agency-ului, atat de raspandite in raporturile de cooperare economica internationale, folosesc elementele tehnice ale sistemului:

a.

romano-germanic

b.

mosaic

c.

common-law


139. Asa-numitul precedent judiciar reprezinta in mod incontestabil, mecanismul cel mai important in formarea sistemului:

a.

common-law

b.

romano-germanic

c.

mosaic


140. Adagiul ,,Justice before Truth' , exprima in fond o constanta fundamentala pentru dreptul:

a.

englez

b.

scandinav

c.

australian


141. Binecunoscuta organizatie profesionala denumita ,,Law Society', este rezultatul unificarii a trei categorii profesionale existente anterior: Attorneys, Proctors si Solicitors, survenita in anul:

a.


b.


c.



142. Calitatea de: „commissioner for both sau de public notary”, poate acorda solicitor-ului posibilitatea de a elabora:

a.

acte administrative

b.

acte fiscale

c.

acte autentice


143. Codurile statului american Louisiana sunt realizate dupa modelul celor adoptate in:

a.

Anglia

b.

Germania

c.

Franta


144. Avand in vedere faptul ca prima colonie din America de Nord, a fost Virginia, puteti preciza anul in care aceasta a fost fondata:

a.


b.


c.




145. . Nominalizati statul asupra caruia a fost exercitata ideologia comunista:

a.

Italia

b.

Polonia

c.

Anglia


146. „Dictatura proletariatului” ca tipologie doctrinara si-a facut cunoscuta aparitia in sistemul universal-juridic, incepand cu anul:

a.


b.


c.



147. Autonomia ideologica a sistemului juridic sovietic, s-a bazat indeosebi pe criterii de natura a satisface interesele majore ale populatiei, acceptate unanim sub titulatura de:

a.

criterii de clasa

b.

criterii doctrinare

c.

criterii comparative


148. Asa-numita: „renastere a sistemului de drept al Rusiei ” s-a datorat in primul

rand, influentei de tip:

a.

american

b.

englez

c.

german


149. Ce an poate fi retinut ca punct de referinta in aparitia unor Curti Constitutionale in toate statele fostului sistem juridic socialist:

a.


b.


c.



150. Celebra lucrare: „ Droit Constitutionel et Institutions Politiques” , care ofera o separatie juridica a sistemului politic socialist de celelalte sisteme, a fost elaborata de:

a.

Jean Jacques Chevallier

b.

Gerard Conac

c.

Milacic S


151. Nominalizati reprezentantul Universitatii din Bordeaux, care aprecia ca fiind: „suficienta suprimarea preambulului ideologic si primele paragrafe principale pentru a inlocui vechea disertatie marxist-leninista prin noua disertatie democratica”:

a.

Blackstone

b.

Milacic S

c.

Henry Summer-Maine


152. Teoria conform careia „Raportul existent intre cunoasterea mai multor ordini juridice si dreptul comparat este similar cu raportul dintre cunoasterea mai multor limbi si stiinta limbajului”, a fost emisa de:

a.

Betham

b.

Kaden

c.

Ernst Schustet


153. Precizati numarul fazelor de „impartire a procesului metodologic” :

a.


b.


c.



154. Precizati care este autorul teoriei conform careia: „actul compararii juridice constituie o activitate independenta de stiinta juridica, alaturi de dogmatica juridica si de istoria dreptului, el nu se poate epuiza in juxtapunerea de solutii nationale”:

a.

Radbruch

b.

Christoph Sigwart

c.

Emst Schuster


155. Asa-numita reforma a legii germane privind societatile anonime, a fost aplicata incepand cu anul:

a.


b.


c.



156. Afirmatia conform careia: „o colectie de tratate privind ordini de drept nationale nu este un tratat de drept comparat”, apartine lui:

a.

Arminjon-Nolde-Wolff

b.

Henri Summer-Maine

c.

Marty G


157. La baza elaborarii dreptului comparat stau urmatoarele fenomene:

a.

largirea orizontului istoric

b.

largirea orizontului stiintific

c.

toate aceste fenomene


158. Dreptul englez a fost pus in opera de

a.

juristi

b.

profesori de drept

c.

judecatori


159. Compararea, reprezinta in ansamblul sau:

a.

o initiativa umana determinata

b.

un concept ideologic

c.

un procedeu general al spiritului


160. Din punct de vedere notional, termenul de comparat, ca obiect al compararii, constituie:

a.

un element specific dreptului comparat, prin care se evidentiaza exclusiv deosebirile existente intre doua discipline supuse procesului de comparare

b.

un concept ideologic, de natura a evidentia importanta dreptului comparat

c.

un ansamblu de contururi imprecise al celor doua discipline supuse procesului de comparare, schitate de cel care compara, de natura a identifica existenta unor elemente comune.


161. In sec. al XIX –lea juristii care studiaza dreptul comparat au un scop:

a. teoretic, de a-si largi cunostiintele juridice

b. de a imbunatatii, pe cale legislativa dreptul national

c. informativ


162. In ce tara s-au manifestat pentru prima data si s-au inceput cercetari referitoare la dreptul comparat:

a.

Germania

b.

Franta

c.

Anglia


163. Cine a sustinut pentru prima data ideea ca un popor nu poate fi privit doar in individualitatea sa, ci ca membru al comunitatii popoarelor:           

a.

Feuerbach

b.

Gans

c.

Hegel


164. Reprezentantii scolii istorice considerau ca principiile dreptului din acea perioada erau strans legate de:                

a.

jurisprudenta

b.

istoria altor popoare

c.

studiul amanuntit al istoriei


165. Una din operele fundamentale ale dreptului comparat “Handbuch des franzoichen Rechts”a carui autor este Zachariae a avut cea mai mare influenta in:

a.

Romania

b.

Canada

c.

Franta


166. Mittermaierm, care dupa unii autori este adevaratul creator al dreptului comparat in Germania, indreapta studiile comparative avand la baza:

a.

istoria universala a evoluitiei dreptului

b.

istoria dreptului popoarelor moderne

c.

cunoasterea sistemelor de drept straine si dreptul comparat in dreptul

modern


167. In ce perioada s-a constituit in Franta, pe langa Ministerul Justitiei un birou de traducere a principalelor legi straine?

a.

in timpul revolutiei franceze

b.

inainte de primul razboi mondial

c.

in 1950


168. Care dintre publicatiile enuntate in subsidiar, a jucat in Franta rolul pe care “Handbuch des franzosichen Rechts” l-a avut in Germania?

a.

Lafarriere

b.

La revue de droit francais et etranger

c.

Revue de legislation et jurisprudence


169. In prima perioada a introducerii dreptului comparat, americanii manifestau adversitate fata de:

a.

dreptul englez

b.

dreptul francez

c.

dreptul german


170. La sfarsitul celei de-a doua jumatati a secolului al XIX -lea, dreptul comparat

cunoaste:

a.

o dezvoltare deosebita, in toate tarile, prin interesul tot mai mare aratat de juristi

b.

o dezvoltare deosebita in SUA si Franta

c.

interesul pentru dreptul strain dispare in toate tarile


171. Dreptul penal german este comparat de catre Mittermaier cu

a.

dreptul francez

b.

dreptul romanesc

c.

dreptul englez


172. Ce inteleg juristii celei de a doua perioade a dreptului comparat prin expresia “legislatie comparata”:

a.

cunoasterea exclusiva a legilor si codurilor straine

b.

cunoasterea in mare masura a legilor si codurilor straine

c.

ideea ca intregul drept este cuprins in legi


173. Avand la baza conceptiile lui d’Amari se poate afirma ca progresul dreptului rezulta din:

a.

comunicarea si limitarea legilor de catre popoare

b.

faptul ca isi urmeaza un curs uniform

c.

spontaneitatea cu care se manifesta in cadrul fiecarei natiuni


174. Lucrarea “Bevilaqua” prin care se sustine ca orice drept este o combinatie de elemente universale, nationale si straine este de origine:

a.

columbiana

b.

romana

c.

braziliana


175. In ce perioada se poate vorbi de o reluare a studierii dreptului comparat in Marea Britanie?

a.

in prima jumatate a secolului XIX

b.

in a doua jumatate a secolului XIX

c.

la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial


176. Principala preocupare a juristilor elvetieni in frunte cu Eugen Huber era de a inzestra tara cu:

a.

un Cod Penal

b.

un Cod Civil Unic

c.

un Cod al Comertului


177. Una din teoriile fundamentale ale etnologie este inrudirea. Cine poate fi considerat cel mai mare teoretician al acestui curent?

a.

Engels

b.

Theodor Waitz

c.

Lewis H. Morgan


178. Pana la sfarsitul primului razboi mondial doar doua tari au recunoscut si, prin urmare, si-au adus o contributie insemnata la dezvoltarea etnologiei juridice:

a-Germania si Franta

b-Franta si Anglia

c-Anglia si Germania


179. Cine este considerat creatorul expresiei de “etnologie juridica”:

a.

Max Schmidt

b.

Lewis Morgan

c.

Post


180. Care este principala cauza ce pune in imposibilitate tarile din Eurpoa Centrala si de Est de a adopta drepturi comparate proprii la sfarsitul secolului al XIX-lea?

a.

dominatiile marilor imperii din acea vreme

b.

lipsa de interes a juristilor din tarile respective

c.

impunerea de catre marile imperii al propriilor coduri


181. Codul Civil roman din 1864 este o copie fidela a:

a.

codului german

b.

codului austriac

c.

codului napoleonian


182. In cea de a doua jumatate a sec. al-XIX-lea juristul roman Alexandresco, preocupat in ceea mai mare masura de studierea si introducerea dreptului comparat in Romania, publica o lucrare de referinta. Care este numele acestei lucrari:

a.

Droit ancient et modern de la Roumanie

b.

Dreptul civil roman

c.

Comparation entre le Cod Civil romaine et le Cod Napoleon


183. Dupa cucerirea Mexicului si a Americilor Centrale si de Sud dreptul raspandit in aceasta regiune are o origine si un continut:

a.

iberic

b.

american

c.

autohton, specific fiecarei tari


184. Cea de a treia perioada a dreptului comparat (1900-1950) este marcata de schimbari importante, in primul rand la nivel georgafic. Care este tara preocupata cel mai mult de domeniul dreptului comparat:

a.

Franta

b.

Germania

c.

Anglia


185. Saleilles, unul din cei mai importanti sustinatori ai dreptului comparat, da o noua dimensiune acestui concept si doreste sa faca din acest domeniu:

a.

un instrument de politica jurisprudentiala

b.

un instrument de analiza filosofica

c.

un model exclusiv national


186. In ce tara europeana, ca urmare a cercetarilor efectuate in zona filosofiei dreptului se naste conceptul de “richtiges Recht”:

a.

Elvetia

b.

Austria

c.

Germania


187. Intr-un context istorico-politic total nefavorabil Germaniei, in cea de a treia perioada a dreptului comparat doar doi juristi isi aduc o contributie importanta dezvoltarii acestui domeniu:

a.

Rabel si Schlegelberger

b.

Rabel si Post

c.

Wolff si Heymann


188. La indemnul a doi mari comparatisti, Lambert si Levy-Ullmann, studentii facultatilor de drept isi aduc contributia la studierea dreptului comparat prin monografii de o calitatea exceptionala. Astfel, Institutul din Paris aduna un numar de 67 de volume intr-o colectie intitulata:

a.

Les publications de droit compare de Lyon

b.

Trate de driot civil compare

c.

Colectia de studii teoretice si practice de drept strain, de drept comparat si de drept international


189. Cine sunt considerati marii promotori ai dreptului comparat in Elvetia

a - Emil Rougin si Sauser-Hal

b - Rougin si David

c - Sause-Hall si David


190. Cu toate ca, in Statele Unite ale Americii au fost infiinate institute de drept comparat si un numar important de reviste aportul lor in acest domeniu a fost mediocre. Exista o categorie de intelectuali care schimba aceasta situatie:

a.

juristii evrei

b.

emigrantii din Germania si Europa

c.

emigrantii din America Latina


191. Dupa cel de al doilea razboi mondial, datorita conjuncturilor politice, juristii romani sunt siliti sa isi concentreze studiile doar intr-o singura directie, slavind un anumit model. Care este acesta:

a.

modelul german

b.

modelul american

c.

modelul sovietic


193. Conform conceptiei lui L.J. Constantinesco, stiinta dreptului comparat reprezinta produsul a:

a.

trei fenomene majore

b.

patru  fenomene majore

c.

doua fenomene majore


194. Care teoretician al dreptului comparat a afirmat ca: “ o stiinta, oricat ar fi ea de specializata, nu este niciodata autonoma:

a.

Otetelisanu

b.

L.J. Constantinesco

c.

G. del Vecchio



195. Conceptul de: ”paternitate a dreptului roman asupra stiintelor juridice europene a fost enuntat pentru prima oara la:

a.

Londra

b.

Paris

c.

Bo Bologna


196. Dreptu roman a fost folosit in forma directa sau indirecta pana la sfarsitul secolului al-XIX-lea, in:

a.

Portugalia

b.

Germania

c.

Elvetia


197. Care precursor a ramas fidel perspectivei scolii istorice care plasa dreptul roman in centrul interesului sau:

a.

L. Mitteis

b.

Hegel

c.

Kaschaker


198. Notiunea de: “unitate alumii pe plan juridic”, a enuntat-o in 1667, pentru prima oara:

a.

Montesqieu

b.

Henru-Summer Maine

c.

Leibniz


199. “Theatrum legale mundi”, trebuia sa contina:

a.

descrierea tuturor popoarelor

b.

descrierrea sistemelor de drept ale tuturor poparelor, din toate timpurile si locurile

c.

descrierea dreptului roman


200. La Congresul de la Paris din anul 1900, A. Esmein a clasat ordinile juridice in:

a.

trei grupe principale

b.

patru grupe principale

c.

cinci grupe principale


201. Care precursor afirma in 1852 ca: “stiinta dreptului s-a degradat intr-o jurisprudenta nationala”

a.

Rudolph von Jhering

b.

Olivier-Martin

c.

Salvador Minguijon


202. Cunoasteea “dreptului strain” a incceput din:

a.

antichitate

b.

evul mediu

c.

perioada moderna


203. Dezvoltarea dreptului comparat ca stiinta, a parcurs:

a.

o etapa

b.

doua etape

c.

trei etape


204. In prezent, principalele sisteme de drept sunt clasificate in:

a.

trei mari familii

b.

patru mari familii

c.

cinci mari familii


205. Familia de drept romano-germanic este caracterizata prin:

a.

separatia diintre dreptul civil si dreptul penal

b.

separatia dintre dreptul public si dreptul privat

c.

sseparatia dintre dreptul civil si dreptul administrativ


206. Familia de common-law se caracterizeaza prin:

a.

abundenta codificarilor

b.

absenta codificarilor

c.

emiterea anuala a codifficarilor


207. In prezent, judecatorul englez poate refuza aplicarea unei legi emise de Parlament, daca aceasta nu este conforma cu practica judiciara sau incalca conceptul de “equity”:

a.

da

b.

nu

c.

doar in anumite situatii


208. “ Revirimentul de jurisprudenta” , reprezinta o regula esentiala a sistemului juridic:

a.

common-law

b.

romano-germanic

c.

ebraic


209. Nominalizati precursorul englez, care desi nu a practicat foarte mult dreptul comparat, a aplicat institutii descoperite in dreptul stain, flexibilizand common-law-ul:

a.

Francis Bacon

b.

Cristopher Saint-Germain

c.

Lord Mansfield

In prima perioada, drreptul comparat a avut:

a.

cea mai lenta dezvoltare

b.

o dezvoltare semnificativa

c.

o dezvoltare conditionata de factorul social


211. Teoria “ monadelor ”a fost emisa de catre:

a.

Leibitz

b.

Grotius

c.

Feuerbach


212. Scoala istorica a aparut pentru prima oara in Germania secolului:

a.

al-XVII-lea

b.

al-XVIII-lea

c.

al-XIX-lea


213. Conform conceptiilor scolii istorice, evolutia dreptului este strans legata de preexistenta conditiilor sale:

a.

istorice

b.

politice

c.

sociale


214. In 1834 a aparut “ La Revue etrangere de legislation ” la initiativa precursorului francez:

a.

Foelix

b.

Anthoine de Saint-Joseph

c.

Eduard Gans


215. In Statele Unite ale Americii dreptul american s-a caracterizat in prima perioada de dezvoltare a dreptului comparat, prin ostilitatea aratata fata de cel:

a.

islamic

b.

ebraic

c.

englez


216. In cea dea doua perioada de dezvoltare a dreptului comparat, au aparut:

a.

scolile istorice

b.

societatile de legislatie comparata

c.

scolile pozitiviste


217. “ BGB ” - ul adoptat in anul 1900 reprezenta:

a.

codul civil elvetian

b.

codul civil german

c.

codul civi austriiac


218. Principalele obiective ale Congresului de la Paris, au fost:

a.

modernizarea normelor cutumiare

b.

confruntarea internationala privind diverse probleme juridice comune

c.

dezvoltarea dreptului roman


219. In Romania, dupa cel de-al doilea razboi mondial, juristii romani au adoptat modelul:

a.

romano-germanic

b.

common-law

c.

sovietic


220. Dupa Congresul de la Paris, dreptul comparat a fost structurat:

a.

stiintific

b.

ideologic

c.

din perspectiva istorica


221. Care precursor considera ca prin ”comparatie se poate realiza un sistem universal de principii de drept pozitiv”:

a.

d’Amari

b.

Austin

c.

Pollock


222. Expresia de “ drept comparat “ desemneaza o mmetoda de studiu si cercetare, in acceptiunea lui:

a.

Gutteridge

b.

Holland

c.

Bryce


223. Definiitia conform careia “ rolul compararii este acela de a pune fata in fata diferite siseme legislative si de a le examina intre ele ”, apartine precursorului:

a.

Josserant

b.

L.J. Constantinesco

c.

Rabel


224. Ce  reprezinta “ metoda ” din perspectiva dreptului comparat:

a.

doar un instrument accesoriu

b.

un ansamblu de demersuri rationale, sustiinute spre a atinge scopul propus

c.

un volum de cunostinte ordonate


225. Wigmore aprecia ca dreptul comparat dispune de anumite obiective sau domenii, in numar de:

a.

trei

b.

patru

c.

cinci


226. In cadrul metodei comparative se disting un numar de:

a.

doua elemente

b.

trei elemente

c.

patru elemente


227. Informatiile comparative ajuta dreptul national:

a.

sa inteleaga dreptul strain

b.

sa combata similitudinile

c.

sa evidentieze imperfectiunile sistemului juridic supus comparatiei


228. Cercetatorii europeni au elaborat, in limbi de circulatie internationala, lucrari privind dreptul:

a.

ebraic

b.

coranic

c.

cutumiar


229. Dreptul comparat are un rol:

a.

normativ

b.

educational

c.

interpretativ


230. In cadrul functiei normative a dreptului comparat, regasim ca tipologie, unificarea:

a.

nationala

b.

internationala

c.

constitutionala


231. Compararea juridica se realizeaza:

a.

pe verticala

b.

ideologic

c.

exclusiv legislativa






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }